�n perioada 12 octombrie - 12 noiembrie 2005, �n holul Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca , a fost organizata o expozitie �n cadrul careia au fost expuse o serie de afise ce au apartinut odinioara propagandei comuniste din Rom�nia. Ideea de la care s-a pornit a fost una simpla: �n cadrul bibliotecii exista depozitate pachete cu tiparituri, denumite generic "mercantilaj", ce contin printre altele si afise propagandistice. Un anumit numar de astfel de afise au fost extrase, clasificate tematic, urm�nd ca aceste teme sa fie expuse periodic, la intervale diferite de timp �n spatiul special amenajat al bibliotecii.

Prin seria de expozitii pe care le realizam nu urmarim o rescriere sau retraire a istoriei. Nu ne propunem nici macar reamintirea unor timpuri trecute. Dorim doar sa oprim pentru c�teva momente microfilmul timpului pentru a decupa c�teva pozitii din acesta. Acestea caracterizeaza regimul comunist din Rom�nia �n evolutia sa. Aceste afise au fost grupate pe diferite teme, cum ar fi: prietenia rom�no-sovietica, �ndemnuri adresate clasei muncitoare si taranimii, lupta pentru pace, citate din discursurile unor lideri politici ai vremii, mari sarbatori devenite religii nationale sau �ndemnuri pentru economisirea energiei electrice si a carburantilor. Necunoscute tinerilor, aceste afise au �nsotit si au facut parte din viata mai multor generatii. Deci, pot fi considerate un cr�mpei din viata acestora. Ele au facut si, de ce nu, mai fac �nca parte din istoria recenta a Rom�niei. Acceptate sau nu, primite cu placere sau privite cu dezinteres, ele stau �nca marturie a celor 50 de ani apartin�nd unui regim politic care ne-a influentat destinul, tulbur�nd p�na si cursul istoriei.

Ca gen al graficii de reproducere, afisul se afirma, ca o urmare logica a dezvoltarii artelor vizuale de la Renastere si p�na �n zilele noastre, pe directia unor interferente �ntre arta, stiinta si tehnica. �n esenta, istoria afisului oglindeste eforturile de a gasi un mijloc de informare la o scara de circulatie publica, capabil sa satisfaca nevoile publicitatii �ntr-un limbaj clar, expresiv si convingator. Etalat pe ziduri, pe panouri sau pe st�lpi special amenajati, �n locuri frecventate, afisul participa activ la spectacolul vizual-decorativ al strazii. El cheama, atrage, convinge si militeaza �n favoarea unui mesaj bine precizat. Prin renuntarea la abuzul de fraze lungi, care complicau compozitia afisului, reduc�ndu-i lizibilitatea, s-a ajuns treptat la echilibrul imagine-text, la o sinteza �ntre semnul plastic si comentariu (1). Se manifesta tendinta spre simplificare si concentrare a compozitiei grafice �n vederea condensarii ideii �ntr-o imagine de soc optic cu maxima forta de exaltare si dirijare a atentiei. Afisul trebuie sa izbeasca ochiul, sa actioneze prompt si activ asupra privitorului, sa-l atraga si sa-l emotioneze, sa se faca �nteles �n cel mai scurt timp posibil.

Raymond Savignac defineste afisul modern drept "un scandal vizual. Lectura sa trebuie sa fie instantanee. �ntr-o fractiune de secunda, omul strazii trebuie sa �nteleaga ceea ce vrea sa spuna...Afisul este un mesaj, un desen fara legenda, schita care �nlocuieste discursul lung...El este supus �n �ntregime necesitatii de expresie si spiritului de inventie". Functia de comunicare a afisului �i conditioneaza �nsasi existenta �n r�ndul artelor aplicate de larga finalitate. �n cazul particular al afisului, calitatea comunicarii se masoara prin gradul ei de promptitudine si eficacitate publica. Ceea ce caracterizeaza afisul �n raport cu alte elemente ale universului imaginii este functionalitatea, motivatia sa clara, capacitatea de concentrare a elementelor informatiei, de condensare a mesajelor �n forme grafice sugestive si explicite. Este rezultatul unui efort de reducere a excesului de semne, �ntruc�t eficacitatea optima a functiei lui de comunicare nu depinde de maximumul de informatie, ci de maximumul de inteligibilitate, de condensare si de explicitare a mesajului, prin identitatea dintre forma creata si forma perceputa.

Afisul din etapa 1944-1948 ilustreaza o perioada bogata �n evenimente. Este epoca de afirmare a afisului politic rom�nesc, �n conditiile primei etape a revolutiei populare. Afisul se manifesta ca o arta combativa, instrument activ de propaganda, cu o importanta functie sociala, servind sarcinilor revolutiei populare. Seria afiselor editate �n primii ani ai Republicii marcheaza mari evenimente din istoria poporului nostru, primind valoarea unor documente profund evocatoare pentru atmosfera de efervescenta politica a epocii. Afisul devine astfel purtatorul mesajelor si chemarilor partidului pentru mobilizarea �ntregului popor. Cu toate ca �nregistreaza unele succese notabile, evidente mai cu seama �n clarificarea problemelor de continut, afisul acestei perioade ram�ne, �ntr-o �nsemnata masura, tributar unei conceptii ilustrative, unui descriptivism ce nu depaseste dec�t rareori documentul. Cu vremea, se va pune accentul pe sporirea expresivitatii plastice.
Cristalizarea noilor tendinte catre simplitate si concizie grafica se dezvolta cu evidenta claritate prin 1956-1958. Se �nregistreaza un plus de initiativa si de concentrare a eforturilor catre concizie grafica, catre solutii inedite si mai �ndraznete, folosindu-se un repertoriu de semne mai variat �n care �si fac loc simbolul si metafora plastica.

Marxismul ar putea fi caracterizat prin puterea sa de rasp�ndire; este o filosofie capabila sa se propage �n masa, �n primul r�nd pentru ca ea corespunde unui anumit nivel de dezvoltare a civilizatiei industriale, iar �n al doilea r�nd pentru ca se sprijina pe o dialectica care poate fi usor schematizata, fara a fi prea mult deformata. Propaganda de tip bolsevic se poate reduce la doua expresii esentiale: dezvaluirea politica (sau denuntarea) si sloganul. Urm�nd �ndemnurile lui Marx, "trebuie sa facem oprimarea reala �nca si mai dura, adaug�ndu-i apoi constiinta oprimarii, sa facem rusinea si mai rusinoasa fac�nd-o publica", Lenin invita toti social-democratii sa "organizeze dezvaluiri politice �n toate domeniile". Sloganul respecta aspectul combativ si constructiv al acestei propagande. Sloganul este traducerea verbala a unei faze ce tine de tactica revolutionara. Acest concept-motor trebuie sa exprime c�t mai clar, mai concis si mai euforic obiectivul cel mai important al momentului. Un slogan nu este o expresie goala, el condenseaza tendinta politica a momentului : "Orice slogan trebuie extras din suma particularitatilor unei situatii politice determinate". Sloganul marcheaza platformele periodice care determina celelalte forte politice sa se raporteze favorabil sau nu fata de o serie de obiective concrete si seducatoare pentru mase. Orice slogan trebuie sa corespunda nu doar situatiei politice, ci si nivelului de constiinta al maselor. Nu are valoare dec�t daca patrunde larg aceasta constiinta, iar pentru aceasta trebuie sa degaje aspiratiile latente din temele convenabile. Incontestabil, propaganda politica �n forma sa moderna a fost inaugurata de bolsevism si �n special de Lenin si Trotki. Datorita talentului sau de propagandist si agitator, Lenin lanseaza �n 1917 sloganele care �nsotesc etapele de cucerire a puterii. Imaginea este de mai multe feluri: caricatura, desen satiric sau fotografie, - embleme sau simboluri - , portrete ale conducatorilor. Imaginea este, fara �ndoiala, instrumentul cel mai socant si mai eficace. Perceperea sa este imediata si nu cere nici un efort. �nsotita de o scurta legenda, ea �nlocuieste cu succes orice text si orice discurs. De preferinta se rezuma la o imagine de propaganda.

�n orice domeniu, propaganda se straduieste �n primul r�nd sa simplifice. Adica, sa-si �mparta doctrina si argumentatia �n c�teva idei, care vor fi c�t se poate de clar definite. O �ntreaga serie de formule este la dispozitia propagandistului: manifeste, profesiuni de credinta, programe, declaratii, catehisme, care, sub o forma �n general afirmativa, enunta c�teva propozitii �ntr-un text scurt si clar. Aspir�nd totdeauna spre simplitate, trebuie gasite lozincile si sloganurile cele mai simple si cele mai socante posibil, printr-o tehnica dezvoltata de publicitate. Lozinca are un continut tactic: ea rezuma obiectivul care trebuie atins. Sloganul face �n mod mai direct apel la pasiunile politice, la entuziasm, la ura. �n fine, la limita, o doctrina sau un regim se rezuma �ntr-un simbol: simbol grafic, simbol imagistic (drapel, fanion), simbol plastic (salut fascist) simbol muzical (imn).

Tema expozitiei prezentate reflecta Constitutia din 1952 si prietenia rom�no-sovietica.
Daca prin Constitutia din 13 aprilie 1948 se pregatise o transformare totala a economiei nationale, �n Constitutia Republicii Populare Rom�ne din 24 septembrie 1952 predomina realizarea intereselor politice ale Partidului Comunist Rom�n, denumit �nca Partidul Muncitoresc Rom�n. Este constitutia totalei aserviri a Rom�niei fata de Uniunea Sovietica (2). Constitutia �ncepe cu un capitol introductiv, �n care se pune la baza existentei statului rom�n dependenta de Uniunea Sovietica: "Alianta cu Uniunea Sovietica, sprijinul si ajutorul sau dezinteresat si fratesc asigura independenta, suveranitatea de stat, dezvoltarea si �nflorirea Republicii Populare Rom�ne", se declara �n aliniatul IV al acestui capitol. �n alineatul VI se mentioneaza ca prietenia cu U.R.S.S. constituie "baza politicii noastre externe".

Din punct de vedere al structurii formale a unei constitutii, spre deosebire de constitutiile precedente, titlurile despre drepturile omului erau expediate undeva �n urma, dupa reglementarea tuturor puterilor statului. Drepturile, �n ordinea din Constitutie, erau: dreptul la munca, dreptul la odihna, dreptul la pensie, dreptul la �nvatatura, egalitatea �n fata legii, drepturile minoritatilor, libertatea de constiinta. �n aceasta Constitutie se vorbeste pentru prima oara despre proprietatea socialista, precum si de "rolul conducator al partidului".

Ziaristii care au vizitat aceasta expozitie au staruit, printre altele, asupra a doua �ntrebari:

• Daca expozitia are vreo legatura cu prezentul (se refereau la conotatii politice)? si
• Care a fost reactia vizitatorilor?