Maria Kovacs

Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga" detine un valoros fond de carti de patrimoniu, grupate in mai multe colectii. Istoricul bibliotecii mentioneaza faptul ca primele fonduri de patrimoniu infiintate, au fost reprezentate de colectia de Incunabule, carti tiparite de la descoperirea tiparului de catre Gutenberg pana in 31 decembrie 1500, si de Biblioteca Maghiara Veche (BMV). Aceasta cuprinde, pe de o parte, carti aparute in orice limba si tiparite pe teritoriul Ungariei, iar pe de alta parte, publicatii aparute in orice alta limba decat cea maghiara, editate in strainatate de autori maghiari, inainte de 1711. Alcatuirea acestui fond al Bibliotecii Universitare din Cluj este strans legata de activitatea bibliotecarului si istoricului Szabo Karoly, care a editat, pornind de la fondurile Bibliotecii Universitare "Ferenc Jozsef", bibliografia de baza a acestor tiparituri. Colectia Biblioteca Romaneasca Veche (BRV), ce incude carti romanesti editate pana la 1830, a fost infiintata dupa unirea Transilvaniei cu Romania, prin donatiile valoroase ale marilor personalitati ale timpului. Printre acestea s-au numarat boierul moldovean Gheorghe Sion si colectionarii Liviu si Iuliu Martian. Colectia de carti cu valoare bibliofila deosebita, denumita generic Rare, cuprinde editii princeps sau editii rare, tiparituri cu legaturi artistice, de dimensiuni deosebite, carti cu autograful autorului etc. Aceste fonduri de carti de patrimoiu se regasesc astazi in cadrul Colectiilor Speciale ale Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga".

Pe langa aceste colectii, Biblioteca Universitara din Cluj detine un valoros fond de patrimoniu, de carte veche straina de secol XVI-XVIII, editata si tiparita in Europa. Acest fond de carte veche straina a facut parte din Fondul General al bibliotecii. In urma promulgarii legii nr. 63/ 1974 privind ocrotirea patrimoniului national al Romaniei, s-a trecut la aplicarea ei si in biblioteci, acest fapt aducand schimbari in istoricul acestui fond. Potrivit acestei legi, din patrimoniul national fac parte:

1. bunuri cu valoare artistica deosebita
2. bunuri cu valoare istorica si documentara deosebita
3. bunuri cu valoare stiintifica de documente ale naturii

Toate bunurile care fac parte din patrimoniul national cultural se inscriu in evidente centralizate de stat si sunt supuse unui regim special de pastrare, conservare, valorificare stiintifica si punere in circuitul public. In categoria bunurilor cu valoare istorica si documentara deosebita au fost incluse si cartile, grupate in trei categorii: carti romanesti editate pana la 1830, carti straine editate pana la 1800 (initial 1725), carti cu valoare bibliofila deosebita. Conform acestei legi privind ocrotirea patrimoniului national al Romaniei, dupa 1974, in BCU Cluj a inceput procesul de separare din Fondul General a cartilor care intra in categoria bunurilor cu valoare istorica si documentara si mai ales a cartilor straine, editate pana la 1800. Nici astazi, dupa trei decenii de la promulgarea acestei legi nu s-a reusit realizarea unei separarari definitive si a unei evidente separate a acestor carti de patrimoniu. Dupa separarea acestui fond si depozitarea lui intr-o incapere speciala, cotarea cartilor a ramas cea de Fond General, nu s-a efectuat o noua cotare consecutiva, separarea insemnand doar scoaterea cartilor din Fondul General si depozitarea lor intr-o incapere speciala a depozitului bibliotecii.

Ca fond separat in cadrul Colectiilor Speciale, Fondul de Patrimoniu s-a constituit conform deciziei nr. 459 din 3 martie 2006. Conform acestei decizii, au fost transferate din gestiunea Fondului General, Colectivul III-IV din depozit, in gestiunea Fondului de Patrimoniu, un numar de 24.848 volume. Pe langa volumele transferate, au fost preluate in custodie 879 volume de patrimoniu ale bibliotecilor filiale ale Facultatilor de Istorie-Filosofie, Drept, Zoologie, Geologie, volume depozitate in acelasi spatiu cu volumele mai sus mentionate. Acest fond poate fi consultat in sala de lectura de la Colectii Speciale.

Cataloagele traditionale existente pentru acest fond sunt catalogul alfabetic de uz intern din Biroul de Catalogare-Clasificare, precum si un catalog cronologic aflat la Colectii Speciale. Referitor la aceste cataloage, trebuie mentionat faptul ca modul de cautare este greoi, deoarece cautarea se face dupa numele autorului, acesta aparand in forma latinizata, sau dupa titlu, fara ca autorul sa fie specificat. Catalogul cronologic de la Colectii Speciale nefiind complet, procesul de informatizare si automatizare a bibliotecilor a scos in evidenta necesitatea prelucrarii fondurilor in conformitate cu noile nevoi informationale.

Prelucrarea fondului de patrimoniu se inscrie in activitatea de retroconversie demarata in BCU "Lucian Blaga". Inregistrarea datelor bibliografice se realizeaza in sistemul integrat de biblioteca Aleph, in format UNIMARC, intr-un template distinct - c_veche.mrc - cu respectarea normelor ISBDA, specifice descrierilor de carte veche. Catalogarea, decrierea bibliografica a Fondului de Patrimoniu se face intr-o baza separata, regasirea in Opac efectuand-se dupa noile cote ale acestor carti: C.V. (Carte Veche). In prelucrarea cartilor de patrimoniu se utilizeaza numeroase instrumente de lucru, precum cataloagele tiparite si automatizate de referinta in domeniu. De exemplu, cataloagele de carti rare si pretioase ale lui M. Bodinger, J. C. Brunet, J. G. Th. Graesse, Petrik G. etc. si cataloagele online ale bibliotecilor straine, care pot fi consultate prin intermediul cataloagelor Opac si prin motoarele de cautare, precum Copac si Catalogul Virtual Karlsruhe (KVK). Utilizarea acestor cataloage de carte veche ne ajuta de foarte multe ori la identificarea autorului, a localitatii, in datarea volumului, in cazul in care exemplarul este incomplet sau aceste date nu apar pe carte. Pentru identificarea numelor localitatilor, instrumentele de baza sunt Index locorum de S. P. Farcas si Orbis latinus de J. Graesse. Regulile de transcriere a alfabetului grecesc, ebraic etc. si diferitele dictionare sunt instrumentele de lucru care nu pot lipsi din activitatea de prelucrare a acestui fond.. Un caz aparte intalnit in prelucrarea carti vechi il reprezinta localitatile fictive, imaginare si numele false de localitati, des folosite in secolele XVII-XVIII. Pentru a evita cenzura catolica sau regala, tipograful foloseste numele altei localitati ca loc de tiparire. De exemplu, cartea Impotriva clerului catolic din Spania a lui Gavin Antonio, tiparita in 3 volume la Amsterdam intre 1726-1727, la datele de aparitie indica Londra, tipograful incercand in acest fel sa evite consecintele tiparirii unei carti anticlericale in spatiu catolic. Pe langa descrierea bibliografica propriu-zisa, in prelucrarea bibliografica a cartii vechi este importanta semnalarea particularitatilor de exemplar, a legaturii, a mentiunilor de proprietate, observatii cu privire la istoricul bibliografic al editiei. In retroconversia acestui fond, am optat la o descriere simplificata a acestor particularitati, semnaland doar existenta unor insemnari, fara a le transcrie, mentionand doar legaturile originale deosebite. Descrierea amanuntita urmeaza sa fie realizata pe parcursul unei activitati de lunga durata, printr-o actiune sustinuta de cercetare ce se va concretizeaza in mai multe studii si cataloage.

Pe langa catalogare, descrierea presupune si indexarea subiectului publicatiilor, prin utilizarea unor descriptori sau cuvinte-cheie furnizate de tezaure nationale si/sau internationale, respectand regulile de indexare stabilite de Serviciul de Clasificare.

Urmatoarea etapa in prelucrarea fondului este recotarea si retopografierea, activitati ce confera individualitate profilului fondului constituit, fata de celelalte fonduri ale bibliotecii. Fondul de patrimoniu este recotat cu cota C.V., prescurtarea de la Carte Veche. Tot in cadrul recotarii sunt schimbate cotele vechi din cataloagele traditionale de regasire a informatiei. Retopografierea se realizeaza intr-un registru topografic separat, cu mentionarea in registrul topografic al Fondului General a noii cote la care a fost transferata cartea.

Datorita volumului mare de munca si a lipsei de spatiu, deocamdata nu s-a putut realiza selectarea si mutarea tuturor volumelor de patrimoniu in noul fond constituit, urmand ca acest lucru sa se realizeze in viitor.

Cele mai importante colectii care fac parte din Fondul de patrimoniu sunt donatia lui Benigni Josephus si colectia de carti provenite de la Biblioteca Societatii Muzeului Ardelean. Pe langa acestea, gasim cartile cu insemnari ale intelectualilor transilvaneni din secolele XVI-XVIII, carti aduse dupa intoarcerea din studiile in strainatate, din peregrinatio academica.

Repartizarea cronologica a fondului ne arata ca cea mai mare parte a volumelor a fost tiparita in secolul XVIII in centre tipografice de prestigiu precum Venetia, Paris, Viena, Frankfurt, Amsterdam, Londra etc. Importanta acestui fond consta si in faptul ca aceste tiparituri au fost ilustrate cu harti, reprezentari ale oraselor si gravuri realizate de artisti gravori renumiti, printre care Albrecht Durer, Hans Holbein, Jean Baptiste Le Prince etc. Un alt aspect important, specific Fondului de Patrimoniu, este ca in acesta se regasesc si tiparituri transilvanene de dupa 1711, tiparituri care nu au fost incluse in fondul de BRV.

Tematica publicatiilor este variata iar lucrarile de istorie, religie si geografie cuprinzand descrieri de calatorii din diferite zone ale lumii se circumscriu preocuparilor de interes european fata de realitatile istorice si geografice ale lumii. Pe langa acestea, fondul include lucrari de literatura, drept, astronomie si stiinte naturale, precum si de medicina, marcand evolutia culturala a societatii, datorata avantului dezvoltarii stiintelor. Aceasta varietate se regaseste si in lingvistica volumelor, cartile fiind tiparite in limbile latina, maghiara, franceza, germana, engleza, italiana, greaca etc.

Importanta acestui fond decurge din imaginea istoriografica a culturii transilvanene, ca parte integranta a culturii europene.