|
STRATEGII PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI NOU SERVICIU - BIBLIOTECA DE CARTIER
Nicolina Halgaş
Biblioteca publică reprezintă structura de informare cea mai apropiată de cetăţean. Prin atribuţiile şi funcţiile sale ea îşi păstrează calitatea de instituţie culturală, iar în egală măsură trebuie să fie ancorată în realitatea contemporană a colectivităţii pe care o serveşte. Aflate încă în plină transformare, bibliotecile publice din România, care deservesc comunităţi umane mici şi mijlocii, trebuie să găsească noi teritorii pentru acţiunile lor şi să îşi adapteze oferta către un anumit public prioritar, iar modernizarea şi diversificarea serviciilor lor au ca scop, pe de o parte, apropierea acestor instituţii de comunitatea locală, iar pe de altă parte de standardele bibliotecilor similare din Uniunea Europeană.
Scopul fundamental al oricărei biblioteci este satisfacerea cerinţelor informaţionale şi de documentare ale utilizatorilor. Pentru realizarea acestui obiectiv cererile utilizatorilor trebuie identificate într-un timp cât mai scurt, iar serviciile bibliotecii trebuie să fie disponibile într-un loc potrivit şi într-un mediu adecvat care să îl încurajeze pe utilizator să apeleze la bibliotecă.
Motivul efectuării acestui studiu a fost generat de faptul că, în condiţiile menţionate ale societăţii contemporane, Biblioteca Municipală «Teodor Murăşanu» Turda şi-a propus să îşi extindă serviciile asupra populaţiei din cel mai mare cartier al oraşului, existând doar un sediu central pentru o populaţie de peste 57.000 de locuitori. La momentul respectiv, instituţia avea două secţii situate în zona centrală a oraşului şi o colecţie enciclopedică de peste 100.000 unităţi bibliografice (cărţi, periodice şi documente audio-video) destinată utilizatorilor din întreaga comunitate locală, precum şi celor din localităţile Comunităţii Urbane Turda-Arieş care apelează la serviciile sale.
Pentru ca biblioteca să-şi îndeplinească eficient misiunea, aceea de "acces la orice materiale purtătoare de informaţii şi cunoaştere; îndrumare pentru utilizarea lor într-o manieră eficientă, care să contribuie la rezolvarea nevoilor intelectuale, sociale, culturale, de informare comunitară şi de recreere ale tuturor membrilor comunităţii locale; susţinerea învăţământului oficial, a studiul individual la orice nivel şi a proceselor de educaţie permanentă şi de deschidere către toate domeniile cunoaşterii", este necesar ca informaţia şi cultura să ajungă la oameni. Accesul la serviciile de informare şi lectură publică nu poate fi rezolvat doar prin existenţa unui sediu central bibliotecii. Filialele sunt cele care trebuie să pătrundă adânc în cartierele oraşului. Biblioteca oferă o gamă variată de servicii gratuite, dar şi servicii speciale contra unor taxe minime tuturor locuitorilor din zonă. Dacă populaţia apelează sau nu la aceste servicii, care le pot fi foarte utile, depinde nu numai de existenţa şi calitatea lor, dar şi de uşurinţa cu care se ajunge la ele.
Bazat pe o cercetare de marketing care a relevat necesitatea identificării de noi pieţe şi de noi modalităţi de atragere la lectură a utilizatorilor, prezentul studiu este important pentru elaborarea deciziilor manageriale ale instituţiei, referitoare la îmbunătăţirea şi dezvoltarea continuă a serviciilor oferite utilizatorilor. În acelaşi timp, subiectul tratat propune noi metodologii pentru atragerea la lectură a utilizatorilor copii, prin activităţi de animaţie culturală bazate pe dezvoltarea formei tradiţionale de inteligenţă, respectiv cea reflexivă, care îşi pierde tot mai mult din autoritate din cauza excesului de mesaje audio-vizuale. Aceste mesaje îi îndepărtează pe tineri de carte şi de lumea interiorizată a textului fără de care nu poate exista modelare culturală şi progres spiritual.
Pentru crearea şi implementarea noului serviciu s-a realizat o analiză amănunţită a situaţiei bibliotecii la momentul respectiv şi a fost concepută o cercetare de marketing care să identifice cele mai bune strategii pentru atingerea scopului propus. Pentru constituirea filialei a fost ales cel mai mare cartier al oraşului. În scopul demarării proiectului s-a făcut o analiză a situaţiei generale a cartierului din punct de vedere demografic şi al ofertei educaţionale şi culturale, constatându-se următoarele :
- Cartierul Oprişani, situat în sudul oraşului, cuprinde un procent important (peste 60%) al populaţiei municipiului şi o populaţie mai tânără (70%) comparativ cu zona centrală şi de nord - vest. O parte importantă a populaţiei cartierului este formată din copii, existând trei şcoli, un liceu, 4 grădiniţe, cămine şi creşe.
- Este un loc propice pentru prestarea serviciilor publice (culturale, educative, recreative) pentru ameliorarea calităţii vieţii şi atenuarea disparităţilor crescânde dintre grupurile favorizate şi cele defavorizate.
- Cartierul are nevoie de o redinamizare a vieţii cotidiene, neexistând oferte cu caracter educativ şi cultural pentru petrecerea timpului liber în colectivitate, respectiv spaţii special amenajate în acest scop. Nu există nicio instituţie de cultură.
- Distanţa faţă de biblioteca publică, aflată în zona centrală, care nu acoperă prin filiale întregul teritoriu al oraşului şi necesitatea deplasării cu mijloace de transport în comun face ca numărul utilizatorilor ( în special grupele de vârstă între 7-14 ani şi peste 60 de ani) ce provin din cartier să fie redus.
- În evoluţia cartierului s-a produs un declin, generat probabil şi de migraţia mare a forţei de muncă în străinătate. Este o coborâre de la relaţiile comunitare intense la relaţii impersonale, ocazionale, inerţie, apatie. Politicile oraşului, privitoare la instituţiile de cultură ale cartierelor oraşului cunosc o foarte mică modernizare în ultimii ani. Organizarea serviciilor, alocarea resurselor, adaptarea infrastructurilor se structurează din mers. Cultura este însă elementul de coeziune în viaţa socială internă a comunităţilor umane (inclusiv a cartierului), iar marginalizarea ei este dăunătoare pe termen mediu şi lung.
- Elementele care contribuie în cea mai mare măsură la evoluţia cartierului sunt: educaţia, procesele de socializare, instituţiile şi serviciile. Acestea au posibilitatea să genereze şanse de realizare personală, să faciliteze comunicarea, să favorizeze participarea activă a grupurilor şi persoanelor individuale la programele de dezvoltare a zonei, să încurajeze asumarea de responsabilităţi, spiritul asociativ şi civic.
- Crearea unei ludoteci în cadrul bibliotecii, ca spaţiu de joacă, de dialog şi de schimburi între participanţi, ar constitui un loc de destindere nu numai pentru copii ci şi pentru părinţi. Ludoteca participă la dezvoltarea cognitivă, socială şi culturală a copilului, şi nu se limitează numai la împrumutul de jocuri. În acelaşi timp este un spaţiu destinat adulţilor, părinţilor, permiţându-le să-şi descopere proprii copii (prin faptul că joaca provoacă o bună dispoziţie generală, generatoare de creativitate, care relevă aspecte surprinzătoare ale fiinţei umane, inedite, benefice şi atrăgătoare) şi să-şi confrunte propria experienţă cu cea a altor părinţi.
- Biblioteca trebuie să îşi adapteze în permanenţă activităţile pentru ca produsele şi serviciile pe care le oferă să corespundă nevoilor şi aşteptărilor utilizatorilor.
Pentru luarea deciziilor s-a realizat o analiză a pieţei căreia i se va adresa instituţia şi a poziţiei acesteia pe piaţa utilizatorilor. Întrebările la care s-a căutat răspuns sunt: Este nevoie de o filială a bibliotecii în cartierul Oprişani? Care sunt argumentele înfiinţării ei? Va avea aceasta utilizatori ? Care sunt clienţii biliotecii ? Care nu sunt clienţii acesteia? Ce vor clienţii de la noi şi ce cred ei despre serviciile bibliotecii ? Pentru efectuarea acestei analize s-a aplicat un sondaj de opinie pe subiecţi reprezentând 3,5% din populaţia zonei studiate. Datele obţinute despre utilizatorii reali şi potenţiali şi despre nevoile lor de informare au ajutat la proiectarea unor servicii şi produse documentare mai bune, la îmbunătăţirea activităţii structurii infodocumentare şi evident la creşterea gradului de satisfacere a nevoilor de informare ale utilizatorilor.
Analiza rezultatelor a dus la concluzia că procente importante dintre cei chestionaţi ar apela la serviciile bibliotecii dacă ar exista o filială în cartier, cu servicii diversificate care să atragă utilizatorii şi un fond de carte cu cele mai recente apariţii editoriale din toate domeniile cunoaşterii. De asemenea, numărul utilizatorilor ar creşte dacă ei ar fi implicaţi într-o verigă importantă a lanţului documentar şi anume achiziţia. Biblioteca va trebui să ia în considerare această cerinţă şi să facă eforturi pentru ca utilizatorii să observe că li s-a acordat toată atenţia în acestă privinţă. O parte dintre cei chestionaţi (11%) sunt de părere că biblioteca ar avea mai mulţi utilizatori dacă ar exista un serviciu de informaţii comunitare. Deoarece instituţia oferă informaţii diverse utilizatorilor care solicită acest lucru, se pare că acest serviciu este insuficient cunoscut. Pentru aceasta biblioteca va trebui să analizeze nevoile de informare ale utilizatorilor, respectiv: care este informaţia care îi interesează, în ce scop, cu ce finalitate, nivelul la care cunosc informaţia de care sunt interesaţi, în cât timp doresc să obţină informaţiile sau sinteza asupra acestora, sub ce formă (dosare, extrase, fişe, rapoarte, note), şi să se preocupe de mai buna popularizare a acestui serviciu.
Chestionarul a relevat, de asemenea, faptul că ex-utilizatorii şi utilizatorii actuali, care au frecventat şi frecventează în prezent biblioteca trebuie luaţi în considerare ca public-ţintă, alături de non-utilizatori, care nu s-au aflat niciodată în relaţie cu instituţia culturală şi care trebuie atraşi prin serviciile şi produsele pe care le va oferi filiala.
Constituirea filialei impune, în primul rând, o evaluare a situaţiei concurenţiale. Această evaluare situează biblioteca într-o poziţie bună comparativ cu celelalte bilioteci existente în cartier, respectiv bibliotecile şcolare (singurele existente în oraş alături de biblioteca publică), acestea au, în general, o dotare slabă, fonduri de carte învechite şi pot fi frecventate doar de elevii de gimnaziu (7-14 ani). Aceste biblioteci nu prezintă un concurent serios pentru biblioteca publică. Principalul concurent al instituţiei ar fi Internetul, dar în acest caz diminuarea concurenţei se va putea face prin dotarea filialei cu calculatoare cu acces la Internet. În cartier există şi o sală pentru jocuri mecanice, biliard etc. care ar putea să atragă locuitorii pentru petrecerea timpului.
Evaluarea mediului în care îşi desfăşoară activitatea biblioteca a luat în considerare contextul mondial şi naţional, la aceasta adăugându-se o analiză a mediului extern (PEST) şi o analiză SWOT.
Contextul mondial relevă evoluţia către o societate a învăţării continue, globalizarea economiei şi progresul eonomic rapid, mai ales în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, răspândirea pe scară largă a cărţilor electronice, dezvoltarea mişcării open acces, toate acestea obligând bibliotecile publice să reînnoiască într-un ritm rapid conţinutul ştiinţific al informaţiilor, mediul de stocare şi mijloacele de consultare ale acestora.
Pe plan naţional există direcţii strategice de dezvoltare a bibliotecilor publice. Au fost selectate din aceste strategii cele mai relevante aspecte pentru proiectul bibliotecii, care se referă la : sprijinirea de către biblioteci a cunoaşterii sub toate aspectele prin oferta de servicii de specialitate către persoane fizice şi organizaţii, extinderea accesului la colecţii şi dezvoltarea de noi servicii pentru utilizatori, perfecţionarea instrumentelor de regăsire a informaţiilor ca expresie a plus-valorii produselor de bibliotecă; perfecţionarea serviciilor oferite utilizatorilor ; monitorizarea cerinţelor utilizatorilor ca parte a politcii de dezvoltare a planificării investiţiilor ; cunoaşterea nevoilor, aşteptărilor, a practicilor de consum, a profilului socio-cultural al consumatorilor de produse şi servicii specifice domeniului de referinţă în vederea diversificării şi îmbunătăţirii ofertei culturale.
Factorii sociali se caracterizează prin dezvoltarea învăţământului şi a cercetării ştiinţifice la toate nivelele, lipsa locurilor de muncă şi nevoia de educaţie permanentă, apariţia de profesii noi, necesitatea reconversiei profesionale, pericolul excluderii sociale, evoluţiile ratei şomajului, liberalizarea circulaţiei persoanelor şi migraţia în străinătate pentru locuri de muncă, ansamblul acestor factori determinând o reconsiderare a structurii achiziţiilor, serviciilor şi produselor oferite. Mediul informaţional influenţează bibliotecile prin prezenţa unei pieţe editoriale cu o producţie de publicaţii în continuă creştere, incontrolabilă şi greu de definit, costuri ridicate ale materialelor publicate, calitatea slabă din punct de vedere a rezistenţei suporturilor tradiţionale care obligă la numeroase remedieri şi operaţiuni de legătorie, acestea ridicând costul sursei de informare, creşterea impactului documentelor electronice şi audiovizuale, dezvoltarea sistemelor de comunicaţii.
Analiza mediului financiar nu arată o situaţie prea favorabilă pentru bibliotecile publice municipale, care depind financiar de resursele alocate de autorităţile locale. Dezvoltarea serviciilor noi este dificilă datorită alocaţiilor bugetare modeste, a dificultăţilor de a atrage resurse extrabugetare şi sponsorizări, creşterii continue a cheltuielilor de întreţinere şi a preţului cărţilor. Factorii politici locali şi buna relaţie a instituţiei cu aceştia, imaginea pe care biblioteca o are în comunitatea locală au, de obicei, o influenţă determinantă pentru alocarea fondurilor necesare dezvoltării.
În cadrul analizei mediului intern al instituţiei au fost identificate punctele forte ale acesteia : este cea mai frecventată instituţie de cultură din oraş, identifică continuu noi forme de activitate cu publicul, oferă o gamă largă de servicii şi facilităţi, inclusiv acces Internet, are capacitate de adaptare la cerinţele de consum informaţional, oferă suport info-documentar pentru procesul de învăţământ. Cele mai slabe puncte ale bibliotecii sunt legate de spaţiul insuficient pentru depozitare, limitând creşterea numerică a colecţiilor, lipsa totală a spaţiului pentru activităţi de animaţie culturală destinate utilizatorilor, inexistenţa filialelor, dezvoltarea nevoilor utilizatorilor într-un ritm mai rapid decât posibilităţile de dezvoltare ale instituţiei, astfel că biblioteca nu poate răspunde pozitiv, în permanenţă, nevoilor acestora.
Apar şi o serie de ameninţări din exterior, valabile şi pentru viitor, legate de scăderea continuă a numărului de locuitori din cauza migraţiei forţei de muncă, în special a celor tineri, reducerea timpului disponibil pentru lectură şi recreere în rândul populaţiei active, existenţa anti-culturii comerciale, saturarea gradului de curiozitate a beneficiarilor ofertei culturale în cazul neadaptării rapide la nevoile acestora, ceea ce generează indiferenţă faţă de instituţia culturală. Toate acestea duc la scăderea numărului de utilizatori şi la necesitatea identificării de noi pieţe şi de noi modalităţi de atragere la lectură.
Toate analizele efectuate au dus la concluzia că biblioteca Turda trebuie să identifice noi modalităţi de atragere a populaţiei la lectură, creşterea numărului utilizatorilor fiind absolut necesară.Cartierul Oprişani poate constitui mediul oportun pentru realizarea acestui obiectiv. Deoarece noul serviciu al bibliotecii trebuie să cuprindă şi elemente inedite pentru creşterea gradului de atractivitate, s-a analizat posibilitatea diversificării ofertei bibliotecii prin jocuri şi dezvoltarea gustului pentru lectură cu ajutorul animaţiilor centrate pe joc. S-au căutat, astfel, argumente în favoarea constituirii unei ludotecii în cadrul secţiei pentru copii a filialei.
Spiritul ludic reprezintă acea scânteie din sufletul fiecăruia dintre noi care ne determină să privim lumea şi cu alţi ochi. Trăim într-o societate tehnologizată şi plină de maşinării care mai de care mai inteligente, însă ceea ce ne diferenţiază este tocmai acest spirit ludic. Pentru un spaţiu cultural de tipul unei biblioteci publice, spiritul ludic poate fi starea potrivită care să anime acest loc în care oamenii se întâlnesc pentru a împărtăşi lucruri, experienţe, cunoştinţe, indiferent de vârstă sau de mediul de provenienţă.
Chiar dacă prima ludotecă din lume a fost creată în anul 1934 ea continuă să fie un spaţiu cultural contemporan inovator, o instituţie socio-educativă, un loc de animaţie cu ajutorul jocului şi jucăriilor, un loc de împrumut deschis tuturor şi adaptat nu numai pentru copii ci şi pentru adolescenţi, adulţi şi colectivităţi. În prezent există 15 ludoteci în ţara noastră, unde nu se organizează animaţie permanentă, iar jocurile nu se împrumută la domiciliu. Această cifră înseamnă foarte puţin faţă de ţările occidentale, unde există câteva sute în fiecare ţară.
Pentru a înţelege mai bine modul de funcţionare al unei ludoteci s-au făcut mai multe vizite în asemenea instituţii din Franţa, în oraşele Angoulême şi Cognac, în perioada 12-20 iunie 2006, cu ocazia unui stagiu de informare la Salonul de Literatură din Cognac. Câteva observaţii şi concluzii în urma vizitelor sunt prezentate în continuare, modul de funcţionare al acestora fiind diferit.
- Ludoteca Centrului Social şi Cultural din cartierul Crouin al oraşului Cognac.
Acest centru face legătura între locuitorii cartierului şi instituţiile oraşului. Obiectivul principal al centrului este să păstreze liniştea în cartier şi să-i integreze în societate pe locuitori acestuia. Populaţia majoritară este formată din emigranţi. Centrul Social şi Cultural are o ludotecă unde se organizează jocuri educative, de grup, pentru copii. Această structură primeşte copiii până la vârsta şcolarităţii, însoţiţi de unul dintre părinţi. Părinţii pot să-şi petreacă timpul cu jocuri şi diverse activităţi împreună cu copiii lor sau pot face schimb de experienţă cu ceilalţi părinţi referitor la educaţia copiilor şi, de asemenea, pot să primească consultanţă de la persoane competente care lucrează în ludotecă. Copiii învaţă să evolueze în cadrul unui grup, fiind astfel pregătiţi progresiv pentru intrarea la grădinţă.
Această ludotecă nu împrumută jocurile la domiciliu, există educatori şi educatoare care intervin în jocuri, introducând puţin câte puţin regulile de comportament în societate. În cadrul acestui centru există Casa Părinţi - Copii (Maison Parents - Enfants) care organizează numeroase activităţi sub formă de întâlniri, dezbateri, expoziţii, ateliere de literatură, teatru, video.
- La Maison du temps libre Cognac
Face parte din Asociaţia socioculturală ASERC, are o bibliotecă şi o ludotecă. La ludotecă copiii pot să se joace singuri sau în grup, sau pot împrumuta jocurile acasă. Biblioteca asigură împrumutul cărţilor la domiciliul utilizatorilor şi propune şcolilor, centrelor de loisir şi locuitorilor cartierului animaţii în jurul poveştilor şi ateliere de literatură. Personalul instituţiei asigură, de asemenea, în parteneriat cu părinţii şi profesorii, sprijin în pregătirea şcolară a copiilor, adaptat pentru fiecare situaţie, pentru a le favoriza reuşita personală.
Prin intermediul ludotecii, al bibliotecii şi a tuturor animaţiilor organizate, ASERC are rolul de a preveni delincvenţa în cartierele periferice ale oraşului Cognac. Asociaţia luptă şi împotriva analfabetismului şi a excluderii sociale a locuitorilor.
- Ludoteca Saintes
Este un spaţiu dedicat în întregime jocului. Există două servicii: jocul în spaţiul ludotecii şi împrumutul de jocuri. Personalul ludotecii îi ajută pe copii şi adulţi (există şi fond de jocuri pentru adulţi) să utilizeze resursele instituţiei. Utilizatorii au posibilitatea să facă sugestii pentru achiziţia de jocuri şi au la dispoziţie un caiet special pentru a-şi exprima dorinţele.
Ludoteca participă la animaţiile socio-culturale şi educative locale şi organizează manifestări specifice rolului pe care îl îndeplineşte. Părinţii şi bunicii sunt invitaţi aici să se joace împreună cu copii lor, dar, în acelaşi timp ludoteca este şi un spaţiu neutru unde utillizatorii pot veni pur şi simplu pentru plăcerea de a se juca.
- Ludoteca "Rives de Charente" Angoulême
Are o organizare asemănătoare cu cea din Saintes, împrumută jocuri pentru adulţi şi copii. Organizează foarte multe animaţii pentru copii preşcolari, inclusiv pentru cei cu diverse dizabilităţi. Se primesc zilnic clase de copii însoţiţi de educatori sau învăţători. Am asistat aici la o animaţie specială realizată de o muziciană, având ca subiect natura. În cadrul unei expoziţii despre natură s-au improvizat, sub formă de joc, mici cântece, diferite instrumente muzicale, sunete ale naturii, ploaia, vântul, zgomote făcute de diferite animale. În cursul vizitelor efectuate am aflat informaţii referitoare la Carta ludotecilor publice din Franţa, fişa de descriere a jocurilor, tipurile de jocuri existente, fişa pentru utilizatori, indicii de clasificare ai jocurilor, resursele financiare ale unei ludoteci publice.
Pentru a stabili cu exactitate importanţa unei ludoteci este necesară şi o analiză a funcţiilor cunoscute pe care le are jocul, rezultând următoarele roluri ale acesteia :
- Situarea jocului şi a jucăriei în centrul oricărui proiect şi a oricărei acţiuni întreprinse în ludotecă;
- Promovarea activităţii de joacă şi participarea la plăcerea de a se juca;
- Favorizarea şi promovarea jocului liber (alegerea liberă a jocurilor, a partenerilor de joc);
- Ludoteca permite, prin intermediul jocului, într-un spaţiu de socializare cu persoane care nu fac parte "din familie", însuşirea codurilor elementare asupra proprietăţii: "ceea ce este al meu şi ceea ce nu-mi aparţine";
- Anticipare şi pregătire în vederea depăşirii dificultăţilor pe care le ridică viaţa;
- Garantarea respectării regulilor jocurilor, garantarea respectării regulilor instituţiei, educarea pentru respectul între partenerii de joc;
- Însuşirea regulilor elementare ale vieţii în societate prin intermediul relaţiei particulare care permite jocul cu ceilalţi: copii, părinţi participanţi, alţi adulţi;
- Dezvoltarea responsabilităţii, dezvoltare de comportamente sociale favorabile;
- Dezvoltarea prin joc a sensibilităţii vizuale, auditive, a atenţiei, gândirii, limbajului fonetic, imaginaţiei, senzaţiilor, emoţiilor, perceperii şi reprezentării, memoriei, deprinderii, capacităţii de generalizare şi abstractizare, puterii de anticipaţie etc.;
- Încurajarea spontaneităţii;
- Verigă între trecut şi viitor, jocurile păstrând zestrea genetică şi culturală a civilizaţiei umane;
- Asigurarea accesului la bunuri materiale şi culturale pentru copii şi familii cu venituri mici sau lipsiţi de venituri, favorizând dezvoltarea normală a copiilor şi prevenind riscurile excluderii sociale;
- Educaţie pentru integrarea în societate şi prevenirea delincvenţei prin crearea obişnuinţei de a respecta reguli şi regulamente, de a respecta partenerii de joc;
- Prin intermediul jocului, ludoteca favorizează pentru adulţi crearea stării ludice, retrăiri ale unor emoţii primare, amintirea experienţelor ludice infantile şi fericiri proprii universului lor şi prin acestea, destindere şi eliberare de tensiuni şi energii negative;
- În relaţiile dintre adulţi jocul contribuie la evacuarea tendinţelor incompatibile cu necesităţile sociale;
- Valorificarea patrimoniului ludic prin crearea unei colecţii de jocuri din diferite epoci şi diferite culturi;
- Dezvoltarea spiritului critic al utilizatorilor prin posibilitatea de a experimenta o multitudine de jocuri;
În concluzie, ludoteca favorizează:
- Experimentarea
- Socializarea
- Educaţia
- Integrarea în colectivitate
- Însuşirea culturii, jocul fiind izvor al tuturor experienţelor culturale
- Destindere şi eliberarea tensiunii psihice
Se constată că ludoteca reprezintă în primul rând un loc de primire, de plăcere, destindere, de petrecere agreabilă a timpului liber şi în acelaşi timp de socializare, de comunicare, de prevenire a încălcării regulilor de viaţă în societate şi de integrare în colectivitate. Activitatea de joacă, deşi i se atribuie cel mai adesea un caracter frivol, s-a dovedit însă a fi un instrument formidabil: jocul este indispensabil dezvoltării psihomotorii a copiilor, este esenţial pentru păstrarea echilibrului psihic în adolescenţă şi chiar la vârsta adultă, favorizând dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii şi eliberarea de tensiune psihică.
Cel mai potrivit este ca, în cadrul filialei bibliotecii din cartierul Oprişani, ludoteca să fie parte componentă a secţiei pentru copii. Biblioteca va experimenta aici o îmbinare a ofertei bibliotecilor publice cu jocurile educative, pentru a-i apropia pe copii de carte şi a le trezi interesul pentru ea. Aceasta i-ar putea antrena într-o mulţime de activităţi având rol benefic asupra personalităţii lor. Ludoteca trebuie să fie dotată cu cărţi - jucărie, cărţi de colorat, tăbliţă pentru desen, acuarele şi blocuri de desen, CD-uri cu poveşti, DVD-uri, jocuri pentru împrumut, dar şi pentru utilizare în spaţiul bibliotecii. Este necesar să se organizeze activităţi de animaţie care să îi implice şi pe adulţi (părinţi, bunici, alţi membri ai familiei). Se va acorda o atenţie deosebită alegerii jocurilor, precum şi personalului care se va ocupa de această activitate.
Analizând toate aceste atribute ale mediului în care îşi desfăşoară activitatea biblioteca, precum şi cerinţele actuale ale utilizatorilor, respectiv : organizarea activităţii pentru public în spaţii adecvate şi accesibile în raport cu locul de domiciliu, asigurarea unei achiziţii corespunzătoare de documente, îmbunătăţirea serviciilor existente şi dezvoltarea de servicii noi, taxe mici pentru serviciile cu valoare adăugată, asigurarea unei infrastructuri adecvate - spaţii moderne, atractive, dezvoltarea bibliotecii ca centru de informare, educaţional şi cultural, s-a stabilit ca scopul proiectului de marketing să fie îmbunătăţirea accesului utilizatorilor la serviciile de bibliotecă prin constituirea unei filiale pentru adulţi şi copii în cartierul Oprişani, diversificarea serviciilor prin organizarea unei ludoteci cu rol de spaţiu de joacă, împrumut de jocuri la domiciliu şi animaţie culturală prin joc, rolul esenţial al acesteia fiind educaţia şi integrarea în societate, obişnuinţa utilizării bibliotecii, precum şi creşterea numărului de utilizatori ai instituţiei.
Deoarece instituţia nu va putea satisface prin serviciile sale pe toţi utilizatorii potenţiali, segmentele de populaţie spre care se va concentra mesajul bibliotecii vor fi copiii, inclusiv preşcolarii cărora nu li s-a acordat o atenţie deosebită până în prezent, fiind doar utilizatori ocazionali, şi tinerii, aceste segmente reprezentând oportunităţi atractive pentru instituţie.
Au fost formulate în continuare obiectivele generale ale planului de marketing:
- Crearea unui maxim de satisfacţie clienţilor bibliotecii, prin optimizarea ofertei .
- Determinarea posibilităţilor de dezvoltare a pieţei prin extindere (creşterea numărului de utilizatori).
- Îmbunătăţirea propriei imagini prin stabilirea unor politici de plasament şi de promovare adecvate .
- Stimularea interesului membrilor comunităţii locale faţă de produsele şi serviciile culturale pe care le oferă mediul lor de viaţă.
Obiectivele strategice vor urmări punctual:
| Nr.crt.
|
Obiective socio-culturale
|
Acţiuni propuse pentru realizarea obiectivelor
|
| 1
|
Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din cartierul Oprişani prin crearea unui loc de petrecere plăcută a timpului liber, un spaţiu accesibil tuturor, de consfătuire şi îndrumare, adaptat diferitelor categorii de public vizat (copii, adolescenţi, adulţi, colectivităţi).
|
- Identificarea, renovarea şi amenajarea spaţiului necesar pentru funcţionare în termen de maxim 6 luni.
- Colecţionarea şi organizarea unui fond reprezentativ de cărţi, periodice, documente audio-vizuale şi electronice în funcţie de dimensiunile şi structura publicului utilizator în termen de maxim 1 an.
- Realizarea unei amenajări modificabile a spaţiului în vederea organizării de animaţii.
- Realizarea serviciilor de lectură şi studiu adresate utilizatorilor reali şi potenţiali, în funcţie de nevoile acestora.
- Stabilirea unui orar de funcţionare accesibil tuturor categoriilor de public ţintă.
- Selectarea, angajarea şi instruirea personalului necesar. Angajarea de personal cu pregătire psiho-pedagogică şi formarea unei echipe competente pentru acest tip de activitate.
- Deschiderea filialei pentru public în termen de 1 an şi jumătate de la demararea proiectului.
|
| 2
|
Creşterea numărului de utilizatori ai bibliotecii, astfel încât procentul de atragere la lectură să crească cu 10 % după primul an de funcţionare al filialei.
|
- Informarea utilizatorilor asupra existenţei noului punct de lucru al bibliotecii din cartierul Oprişani şi asupra modului de utilizare al acestuia.
- Organizarea de vizite periodice ale claselor de elevi şi grupelor de grădiniţă pentru prezentare, cunoaştere şi familiarizare cu spaţiul bibliotecii.
- Informarea utilizatorilor asupra tuturor serviciilor şi activităţilor bibliotecii prin mass-media, pliante, afişajul interior etc.
- Informare asupra cerinţelor şi necesităţilor utilizatorilor prin discuţii, studierea publicului care frecventează biblioteca, analiza nevoilor potenţiale ale diferitelor categorii de public şi a propunerilor venite de la utilizatori prin caietul de sugestii şi dialog cu aceştia.
- Urmărirea de către bibliotecare a comportamentului utilizatorilor în relaţie cu raftul liber pentru îmbunătăţirea aranjării pe subiecte în funcţie de doleanţele acestora şi găsirea mai rapidă a documentelor.
- Împrumutul colecţiei de jocuri pentru atragerea de noi utilizatori şi creşterea numărului de documente împrumutate.
- Afişarea listelor cu noile achiziţii de cărţi şi jocuri şi a modului de consultare a acestora la ambele secţii.
- Favorizarea descoperirii de către utilizatori a domeniilor şi subiectelor noi, de care nu erau poate interesaţi înainte, popularizând colecţiile şi noile achiziţii prin organizarea de expoziţii tematice şi prezentări de carte.
- Se va asigura asistenţă utilizatorilor pentru utilizarea bibliotecii, căutarea şi găsirea documentelor şi informaţiilor solicitate.
|
| 3
|
Reducerea inegalităţilor sociale şi combaterea excluderii sociale prin oferirea posibilităţii tuturor copiilor de a profita de dezvoltarea normală psihomotorie şi oferirea posibilităţii, pentru toţi utilizatorii, de a profita de dezvoltarea afectivă şi intelectuală prin joc.
|
- Dotarea ludotecii cu jocuri şi jucării de calitate, de la cele mai scumpe până la cele cu un preţ accesibil.
- Stabilirea de tarife de împrumut accesibile tuturor categoriilor sociale.
- Acordarea de reduceri sau gratuităţi pentru situaţii speciale.
|
| 4
|
Crearea, prin activităţile de animaţie culturală, de legături sociale care vizează solidaritatea, convieţuirea şi colaborarea interetnică.
|
- Realizarea unor activităţi culturale specifice de stimulare a interesului public pentru informare, documentare, studiu.
- Organizarea de schimburi şi întâlniri între generaţii diferite, interculturale (ex: practicarea de jocuri tradiţionale ale unei etnii, turnee (ex: de şah), seri ale jocurilor).
- Organizarea de întâlniri ludice între cartiere, localităţi rurale.
- Dezvoltarea utilizării jocurilor de grup şi a cooperării.
|
| 5
|
Dezvoltarea şi facilitarea deschiderii culturale (în special la copii şi tineri).
|
- Organizarea de prezentări de carte pentru adulţi şi copii.
- Organizarea de întâlniri cu scriitori.
- Utilizatorilor li se va oferi posibilitatea de a cunoaşte jocurile în mod aprofundat (prin afişe explicative, expoziţii).
- Utilizatorilor li se va propune vizitarea şi a altor spaţii culturale care au legătură cu elementul ludic.
|
| 6
|
Favorizarea comunicării cu alţi parteneri sociali din cartier sau comunitatea locală.
|
- Organizarea unui serviciu de împrumut pentru colectivităţi (şcoli, grădiniţe).
- Stabilirea unui orar special pentru primirea colectivităţilor pentru vizite, împrumut de cărţi şi jocuri (anumite zile ale săptămânii, anumite intervale orare).
- Organizarea de animaţii în mijlocul acestor colectivităţi.
- Întocmirea de proiecte comune, parteneriate cu aceste instituţii (expoziţii, animaţii, manifestări culturale).
|
| Nr.crt.
|
Obiective socio-educative
|
Acţiuni propuse pentru realizarea obiectivelor
|
| 1
|
Favorizarea socializării, a spiritului cetăţenesc al tinerilor, prevenirea delincvenţei juvenile.
|
- Întocmirea unui regulament de utilizare a bibliotecii şi ludotecii, afişarea acestuia, aducerea lui la cunoştinţa părinţilor, copiilor şi tinerilor, semnarea unei fişe contract la înscriere, urmărirea respectării regulamentului;
- Angajaţii vor avea grijă ca utilizatorii să-şi respecte adversarii în timpul jocurilor, precum şi regulile jocurilor;
- Împrumutul jocurilor la domiciliul utilizatorilor în scopul dezvoltării noţiunilor de responsabilitate şi respect;
|
| 2
|
Educarea şi formarea celor mai tineri utilizatori.
|
- Îmbinarea jocului cu lectura, astfel încât trecerea de la joc şi ascultat poveşti la lectura propriu-zisă a cărţilor de către fiecare copil în parte să fie cât mai uşoară, iar biblioteca să devină în mintea copiilor un loc plăcut în care să dorească să revină;
- Dotarea cu cărţi - jucării, cărţi rezistente din material plastic, cu imagini colorate care mediază cunoaşterea lumii şi dezvoltarea curiozităţii intelectuale;
|
| 3
|
Dezvoltarea autonomiei şi a responsabilităţii la copii şi tineri.
|
- Propunerea de roluri în cadrul bibliotecii/ludotecii (inventarierea jocurilor la un moment dat, operare în fişele de împrumut etc.);
- Susţinerea de proiecte iniţiate de utilizatorii copii sau tineri (expoziţii, turnee, confecţionare de jocuri/jucării;
- Punerea la dispoziţia utilizatorilor a unui caiet de sugestii;
|
| 4
|
Dezvoltarea relaţiei părinţi - copii, susţinerea şi îndrumarea părinţilor în rolul lor educativ.
|
- Stabilirea în regulamentul de utilizare ca minorii între 3 - 7 ani să fie însoţiţi de unul din părinţi sau bunici;
- Propunerea de jocuri, lecturi, sau chiar consultanţă psiho-pedagogică pentru intervalul de timp în care părinţii îşi însoţesc copii la ludotecă;
- Organizarea de animaţii, manifestări culturale la care participă atât copiii cât şi părinţii;
- Atragerea şi integrarea părinţilor în proiectele filialei;
- Organizarea de jocuri pentru adulţi;
- Dotarea ludotecii cu jocuri pentru adulţi, atât pentru împrumut cât şi pentru utilizare în spaţiul ludotecii.
|
| 5
|
Ludoteca va face cunoscută importanţa jocului pentru dezvoltarea individului. Personalul va acorda consultanţă în alegerea jocurilor.
|
- Organizarea de activităţi pentru descoperirea jocurilor şi jucăriilor vechi;
- Organizarea de ateliere de creaţie de jocuri şi jucării.
|
Punerea în practică a majorităţii obiectivelor stabilite s-a făcut cu ajutorul instrumentelor specifice marketingului. Spaţiul a fost identificat, renovat şi amenajat pentru organizarea serviciilor şi a fost, de asemenea, recrutat şi instruit personalul necesar. Aşa cum s-a propus, s-a realizat o amenajare modificabilă a spaţiului, unele din rafturile duble fiind prevăzute cu roţi pentru a se putea muta cu uşurinţă la nevoie, în vederea organizării de animaţii. De asemenea, prin dotarea ludotecii cu jocuri şi jucării, atât pentru împrumut cât şi pentru utilizare în spaţiul filialei şi prin stabilirea de tarife de împrumut accesibile tuturor categoriilor sociale, biblioteca a contribuit la reducerea inegalităţilor sociale şi la combaterea excluderii sociale, oferind posibilitatea tuturor copiilor de a profita de dezvoltare normală psihomotorie şi de dezvoltare afectivă şi intelectuală prin joc.
|
