Este un fapt de la sine înteles că identitatea unei profesii din sfera culturală se confirmă, în primul rând, prin literatura de specialitate pe care conditia acelei profesii o presupune pentru a-si defini si impune statutul în societate. În ceea ce priveste profesia de bibliotecar se poate observa, de-a lungul timpului, cum viziunea asupra acesteia se modifică în functie de directia din care a fost exprimată. Diferenta de perspectivă provine din faptul că această profesie a fost privită, fie din exterior, fapt ce a dus la imaginea unei profesii oarecum auxiliare, atât fată de procesul de învătământ, cât si în raport cu actul cultural, fie din interior, ceea ce a presupus, firesc, afirmarea unei profesii de sine stătătoare, care astăzi, mai mult ca oricând, încearcă să-si consolideze pozitia în societatea informatională. Consolidarea acestei pozitii, precum si re-evaluarea propriului statut în lumea actuală, ar trebui să înceapă, în primul rând, prin evidentierea corpusului de texte proprii sau a literaturii de specialitate, prin care profesia de bibliotecar îsi defineste si îsi descrie specificitatea. Ideea întocmirii unor lucrări bibliografice sau de referintă s-a conturat si s-a desăvârsit, după cum se poate constata, în cele mai multe cazuri, în spatiul generos al bibliotecii, biblioteca reprezentând principala sursă de informare a cercetării bibliografice. Din acest punct de vedere, considerăm ca binevenită ideea unei bibliografii al cărei obiect îl constituie stiinta însăsi a bibliotecii si a informării, competenta metodologiei bibliografice însusite servind astfel si interesele stiintei care a perfectat-o si a impus-o ca instrument în activitatea de cercetare, biblioteconomia. Initiativa acestei idei, pusă în aplicare si desăvârsită în obiectivele propuse, o găsim concretizată în paginile volumului Lucrări de Biblioteconomie si Stiinta informării, apărut în 2003, în colectia "Philobiblon" a Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga".

Conceperea lucrării, după cum subliniază, în prefata acesteia, Ana Maria Căpâlneanu, autoarea lucrării, se bazează pe intentia de a oferi, în primul rând, un instrument de lucru necesar procesului de învătământ biblioteconomic si, în al doilea rând, de a veni în întâmpinarea nevoii de perfectionare profesională, prin configurarea unui tablou sinoptic bibliografic al literaturii de specialitate existente în fondurile Bibliotecii Centrale Universitare. Încadrată între anumite criterii de selectie (tipul de document, limba de editare si cronologia editiilor), criterii care respectă principiul generic, această lucrare este structurată în raport cu un criteriu de bază, tematic, care presupune sistematizarea datelor bibliografice într-un grafic tematic ce se se doreste cât mai adecvat evolutiei bibliotecii si a profesiei de bibliotecar. Astfel, de la un prim capitol cu aspect interdisciplinar, de istorie culturală si istorie a bibliotecii, tematicile care structurează bibliografia de specialitate variază de la managementul de bibliotecă la serviciile de bibliotecă, de la documentarea si informarea bibliografică până la învătământul de specialitate si formarea profesională. Un capitol special este dedicat lecturii, de asemenea, fapt demn de semnalat, un altul are în vedere anumite forme de colaborare si asociere din cadrul profesiei de bibliotecar. Cu acesti indici tematici lucrarea bibliografică întocmită de Ana Maria Căpâlneanu acoperă o arie largă a stiintei bibliotecii si a informării, iar subdiviziunile din fiecare categorie tematică au menirea de a descrie cât mai în profunzime informatia bibliografiată.

Din punctul de vedere al cantitătii de informatie inclusă în interiorul fiecărei categorii tematice, se poate observa un fapt care ar putea constitui un subiect demn de analiză si chiar de meditatie, si anume, frecventa temelor studiate de către stiinta bibliotecii si a informării. Lăsînd la o parte prima categorie tematică, de istorie a bibliotecii si de istorie culturală, categorie care are, de altfel, cele mai multe referinte bibliografice, se constată ponderea mare a problemelor legate de management, de informatizare si de descriere a serviciilor de bibliotecă, în timp ce problemele legate de profesia propriu-zisă de bibliotecar, de statutul si caracteristicile acesteia sunt relativ putine. Acest fapt ar putea constitui o temă specială de meditatie pentru cei preocupati de descrierea si impunerea în literatura biblioteconomică a unui statut profesional bine definit.

Din acest punct de vedere, al prezentării unui tablou cât mai complet al literaturii de specialitate existente în Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", considerăm că lucrarea bibliografică întocmită de Ana Maria Căpâlneanu îsi depăseste obiectivele propuse, fiind nu numai un instrument de lucru didactic sau profesional, ci, si o imagine exactă a domeniului biblioteconomic actual. Dublată de o versiune on-line această lucrare va constitui, credem, o importantă referintă pentru biblioteconomie si stiinta informării, precum si un catalog pretios pentru referintele Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj-Napoca. După cum promite, în cuvîntul introductiv, Ana Maria Căpâlneanu, referintele cuprinse în această lucrare vor fi completate cu noutătile care vor apărea în acest domeniu.

Considerăm că această lucrare bibliografică initiază în literatura de specialitate o directie care ar trebui continuată si preluată si de alte biblioteci românesti, si anume aceea de a oferi, din punctul de vedere al informatiilor bibliografice existente în spatiul românesc, o imagine cât mai completă a domeniului biblioteconomic si a stiintei informării. Si pentru ca această initiativă să nu rămână, în viitor, fără ecou, ar trebui, în mod automat dublată, de o activitate de analiză si meditatie asupra acestui domeniu pus astăzi tot mai mult în fata unei necesare re-evaluari si schimbări în raport cu societatea informatională.