În vara acestui an, Biblioteca Judeteană "Octavian Goga" din Cluj a găzduit conferinta cu tema Sistemul bibliotecilor publice din Danemarca si Finlanda condusă de d-na Asta Olsen, directoare la Biblioteca publică din Nordborg, Danemarca. Printre participanti s-au aflat d-na Doina Popa, directoare la biblioteca gazdă, d-na Sally Wood-Lamont, bibliotecar-consultant la Biblioteca Centrală a UMF "Iuliu Hatieganu" si nu în ultimul rând d-na Victoria Dumitrescu din Bucuresti, sociolog, doctor în sociologia lecturii, care colaborează de mai multi ani cu d-na Asta Olsen si care a asigurat traducerea din limba engleză. D-na Olsen a mai fost în România de câteva ori, ultima dată în anul 1999.

La început a fost prezentată localitatea Nordborg, un oras de cca 15.000 de locuitori, tipic asezărilor din Danemarca, situat pe o insulă, la aproximativ 60 km de granita cu Germania si care are o economie prosperă (trei fabrici apartinând firmei DANFOS).

Au fost făcute câteva precizări în legătură cu schimbările din societatea daneză, determinate de trecerea de la social-democratie la liberalism, în urma alegerilor din anul 2001, precizând că în momentul de fată se face trecerea de la "societatea bunăstării generale" la societatea bazat? pe economia de piată. Printre implicatiile acestei transformări, d-na Olsen a amintit noua organizare administrativă a tării (concentrarea numărului de municipalităti de la 275 la 60), trecerea de la serviciile organizate de societate la autoserviciu, lucru realizabil cu ajutorul PC-urilor, având în vedere că 75% din populatia Danemarcei posedă asemenea aparate si un nou tip de card de identitate pentru cetăteni, care contine mult mai multe informatii referitoare la persoana care îl detine. La nivelul sistemului de biblioteci această tendin?ă se materializează în reducerea numărului de institutii mici (în ultimul an au fost desfiintate 1000 de biblioteci de la sate), fondurile fiind reorientate spre unităti mai mari, iar tendinta pentru viitor este înfiintarea unor superstructuri a căror fortă va spori odată cu legarea în retea a tuturor bibliotecilor. Va creste astfel calitatea în detrimentul cantitătii, iar importanta bibliotecilor de tip "judetean" va scădea pe măsură ce se vor forma superstructurile mentionate mai sus.

În anul 2000 a apărut o nouă lege a bibliotecilor din Danemarca. Aceasta pune un accent deosebit pe cresterea nivelului competentei personalului, acordă o important? deosebită serviciilor de împrumut interbibliotecar, cooperării cu diferiti parteneri locali ai unitătilor din teritoriu, asigurării de servicii speciale pentru grupuri speciale (copiii, deficientii cu diferite afectiuni, îndeosebi vizuale, grupurile de minoritari). Un accent deosebit este pus pe satisfacerea nevoilor utilizatorilor, scopul bibliotecii fiind acela de a atrage cât mai multi beneficiari.

Bibliografia Natională a Danemarcei (DANBIB) se realizează din 1985 în format electronic, iar de doi ani au acces la aceasta toate categoriile de utilizatori. Actiunea de colectare si organizare a datelor revine Centrului danez de servicii pentru biblioteci de la Copenhaga si pentru aceasta se alocă anual 1 euro pe cap de locuitor. Prin colaborarea cu diferite institutii, organizatii si asociatii culturale, centrul editează diferite cataloage, liste, reviste de specialitate, cărti, lucrări bibliografice, elaborând si studii privitoare la perfectionarea retelei de biblioteci, modernizarea aparaturii, a constructiilor si chiar a mobilierului.

Bibliotecile publice au ca obiect principal difuzarea în rândul publicului larg a literaturii beletristice si a celei pe teme educative, fiind apreciate ca un instrument important al organelor centrale si locale în educarea populatiei si în activitatea culturală. Serviciile lor sunt gratuite. Ele sunt dotate nu numai cu cărti, reviste, ziare, dar si cu filme, cd-uri, casete audio si video, albume, reproduceri si diferite alte materiale si aparatură corespunzătoare (calculatoare).

Bibliotecilor publice le revine si misiunea de a organiza si dota reteaua specială de biblioteci din spitale, case ale bătrânilor sau copiilor, cluburi ale tineretului, scoli speciale etc.

Biblioteca publică din Nordborg, unde directoare este d-na Asta Olsen, are un sediu central, două filiale si două biblioteci scolare. Sălile de lectură sunt destinate în primul rând studierii periodicelor, cărtile fiind împrumutate la domiciliu. Un mare accent se pune pe spatiile destinate copiilor (amenajate cu calculatoare, unde acestia pot să acceseze internetul si jocurile pe calculator) si pe serviciile pe bază de voluntariat, organizate pentru persoanele de vârsta a treia. Acestea din urmă sunt conduse tot de persoane în vârstă care îi initiază pe cei care nu au avut tangentă cu tehnologia informatională, altfel spus îi învată cum s? folosească un computer personal. Un alt aspect al serviciilor voluntare se referă la transportul publicatiilor de la bibliotecă la domiciliul beneficiarului si înapoi, pentru cei care nu se pot deplasa. Grija fată de utilizator este reflectată si în faptul că mobilierul care este utilizat în biblioteci trebuie s? fie reglabil, conform ultimelor reglementări legale, beneficiarul putându-l adapta după statura sa. Mai trebuie precizat că actiunile de voluntariat functioneaz? pe baza unor sponsorizări locale.

Recent d-na Asta Olsen a făcut o vizită în Finlanda, tară în care fiecare locuitor împrumută aproximativ 20 volume pe an, numărul de utilizatori ai bibliotecilor fiind foarte ridicat. Acest lucru se datorează faptului că la începutul anilor '90 somajul în aceast? tară a crescut foarte mult. Bibliotecile au încercat să vină în sprijinul persoanelor în căutarea unor noi locuri de muncă si reorientarea profesională. După 1997 când Finlanda a depăsit perioada de depresiune, un comitet guvernamental a publicat un raport intitulat: Bucuria de a învăta; o strategie natională pentru învătarea pe toată durata vietii. Se preconiza că responsabilitatea educării adultilor va reveni pe viitor persoanelor si nu institutiilor. Asta nu înseamnă că statul si municipalitătile nu vor mai acorda bani pentru educatia adultilor ci numai faptul că cei care participă la actul educativ vor fi chemati să se implice mai mult si în realizarea lui.

Deoarece tările nordice au o conventie pe baza căreia circulatia locuitorilor este absolut liberă si accesul la sursele de informatie este nestingherit, institutiile acestora, implicit bibliotecile se află într-o foarte strânsă legătură, totul fiind în beneficiul populatiei.