|
In perioada 3 - 7 august 2003 am participat la un schimb de experienta in Elvetia, unde am avut ocazia sa vizitez cateva biblioteci universitare si publice din Zurich, precum si Biblioteca Nationala din Berna.
Trebuie sa mentionez de la inceput ca, acest stagiu n-ar fi fost posibil fara sustinerea materiala a domnului director, dr. W.Neubauer si a d-nei dr. Alice Keller de la ETH Bibliothek, Zurich, precum si, fara acordul conducerii institutiei in care lucrez - BCU Cluj.
Programul stagiului a fost extrem de dens, dandu-ne, mie si colegelor mele, posibilitatea de a afla cat mai multe lucruri despre lumea bibliotecilor elvetiene. Astfel, inca din prima zi, am participat la ETH Bibliothek, in sala de formare profesionala, la o prezentare a sistemului de biblioteci din Elvetia, precum si a bibliotecii- gazda. Fiecare bibliotecar roman a primit un set de materiale promotionale ale bibliotecii - o mapa de prezentare , pliante, regulamentul bibliotecii, tarifele pentru serviciile oferite utilizatorilor, raportul de activitate al bibliotecii pe anul 2001, precum si diverse accesorii : creioane, bloc-notes-uri, pixuri, plase/ pungi , semne de carte - pe care erau imprimate logo-ul bibliotecii. Pentru mine, care eram interesata de aspectul de marketizare a bibliotecii a fost o adevarata incantare si un indemn, ca la intoarcere acasa, sa revin asupra propunerilor de a se aloca pentru activitatea promotionala mai mult interes si mai multe fonduri...
In aceeasi zi, am avut ocazia sa discut cu d-na dr. Margit Unser, de la departamentul de Marketing al ETH Bibliothek. Din discutia cu domnia sa a reiesit ca se ocupa cu preponderenta de relatia cu mass-media, de organizarea expozitiilor, de atragerea resurselor prin sponsorizari, de ghidarea delegatiilor straine in biblioteca, de revista bibliotecii si nu in ultimul rand, de formarea profesionala a bibliotecarilor.
Si in biblioteca noastra, ar fi util daca ar exista o echipa care sa aiba atributiile mai sus mentionate, distinct, si nu in completarea altor atributii de serviciu.
O alta biblioteca pe care am vizitat-o a fost Biblioteca Centrala din Zurich - Zentralbibliothek, o biblioteca cantonala, de stat si universitara in acelasi timp. Delagatia romana a fost primita de seful departamentului de Relatii cu publicul, tot in sala de formare profesionala a bibliotecarilor (dotata cu aparatura necesara:videoproiector, flip-chart, ecran, calculatoare etc.) Si aici, am primit un set de materiale promotionale ale bibliotecii, pe care eu le-am completat cu ceea ce am luat din holul bibliotecii, unde era un punct de informare a utilizatorilor despre: orarul bibliotecii (la toate salile, sectiile), conditiile de inscriere si imprumut, termene de impruumut, tarife pentru servicii etc. Am solicitat, pentru comparatii posibile, niste statistici de utilizare ale bibliotecii, pe care le-am primit imediat de la gazda noastra din acea zi. Astfel de statistici de biblioteca, prezentate pe scurt, putem pregati si in BCU Cluj, respectiv cu date statistice despre fondurile de publicatii, despre frecventa cititorilor si a volumelor consultate, despre bugetul alocat pentru achizitii, personal etc.
Un alt aspect, deloc de neglijat, este modul de organizare a spatiului chiar la intrarea in biblioteci. Este vorba de zona de primire, informare, orientare a utilizatorului. In toate bibliotecile vizitate, am fost atenta la acest aspect si am observat ca se acorda mare atentie modului in care este informat utilizatorul despre localizarea salilor, departamentelor, depozitelor; despre serviciile oferite si locul prestarii acestora printr-o signalectica adecvata (aviziere, indicatoare, panouri fixe sau display-uri gigantice). In fiecare biblioteca vizitata, la intrare exista un ghiseu de informatii/de orientare, iar personalul de paza sau sistemul de supraveghere video era prezent. In holul de la intrare si apoi la fiecare nivel al fiecarei biblioteci am observat planuri ale bibliotecii, unele chiar expuse pe panouri imense. Si acest aspect, l-am putea aplica in biblioteca noastra, fiind mai atenti la aspectele de orientare a utilizatorilor. Un lucru inedit pe care l-am observat in holul bibliotecii centrale a fost o placheta pe care erau trecuti donatorii celebri si o incapere special amenajata cu dulapioare metalice individualizate pentru utilizatorii bibliotecii ( Si la noi s-ar putea reorganiza spatiul de la garderoba si s-ar putea monta astfel de dulapioare metalice pentru lucrurile personale ale cititorilor; de asemenea, am putea prelua ideea de a mentiona cativa dintre donatorii celebri: Gheorghe Sion, Al.Lapedatu, D.D.Rosca s.a- in holul bibliotecii, pentru a ramane pentru posteritate!)
O alta biblioteca extrem de interesanta a fost Baubibliothek-Zurich. Spun interesanta sub aspectul organizarii fondurilor in acces direct. Am vizitat sectia de arhitectura, sala multimedia si cabinetele colective / individuale de studiu. Fiindca peste tot, era acces liber la raft, inca de la intrare, am observat existenta portilor magnetice din cadrul sistemului de securizare a salilor. In imediata lor apropiere era ghiseul bibliotecarului, iar langa acesta se afla un punct de informare a utilizatorului despre sectia respectiva ( bazele de date, cataloage, fonduri speciale, regulamente, conditii de acces si imprumut, programul bibliotecii etc.) In fata ghiseului se afla amenajat si un loc de depunere a bagajelor, precum si un avizier pentru mesaje urgente.
Spatiul de primire era completat cu niste vitrine de expozitii ( de ex. cu publicatii recente sau speciale, cu machete ale studentilor la arhitectura).
Atat fondul de carte, cat si cel de periodice era bine semnalat prin rafturi adecvate, indicatoare de raft si de domeniu. In fata rafturilor de periodice curente, erau amplasate fotolii si masute comode, iar pe marginea salilor erau mese de studiu dotate cu veioze.
In sala multimedia de la sectia de Chimie a bibliotecii am observat, pe langa faptul ca toate calculatoarele erau de ultima generatie, ca toate display-urile erau orientate spre locul bibliotecarului de serviciu, astfel incat acesta sa poata supraveghea daca se consulta baza de date sau altceva... De asemenea, fiecare bibliotecar avea in spatiul sau de lucru, consumabile si articole de papetarie (dosare, bibliorafturi, postit-uri, etc.) absolut necesare bunei desfasurari a activitatii curente.
Cabinetele de studiu erau fie delimitate de salile de lectura prin glasvand de sticla sau lemn, fie erau amenajate special, inca din constructia cladirii. In respectivul spatiu, studentii aveau la dispozitie calculatoare, flip-chart-uri, diverse dictionare sau culegeri de probleme si lucrurile personale.
In fiecare dintre bibliotecile vizitate am vazut si depozitele de publicatii. Sistemele de deservire automata si rafturile mobile sunt doar cateva dintre lucrurile de perspectiva la care si noi ne putem gandi, dar pana atunci ceea ce trebuie retinut ar fi urmatoarele:
- transportul publicatiilor intre biblioteci ( prin imprumut interbibliotecar, prin consortiu, sau de la o filiala la alta) mai ales din/in alta localitate se face cu ajutorul unor cutii de plastic sau metalice cu capac si etichetate;
- starea de conservare a publicatiilor periodice este asigurata prin depozitarea in cutii special confectionate, dar si printr-o curatenie si ordine desavarsita a depozitelor;
- cititorii care solicita copii ale unor articole dintr-o publicatie, mentioneaza acesta in solicitarea on-line, in depozit se identifica publicatia si paginile solicitate, se expediaza spre serviciul de xerocopiere, unde se executa copia articolului, iar serviciul de document delivery livreaza prin posta traditionala sau prin e-mail articolul. Din statisticile primite la serviciul de Document delivery (ETH B) rezulta ca in anul 2002, 58% dintre utilizatori au primit prin e-mail copii ale unor articole;
- pentru a veni sprijinul cititorilor, depozitele de carte curenta si cursuri universitare de la Biblioteca Centrala din Zurich au fost deschise publicului, iar acestia isi cauta singuri publicatia dorita s.a.
In capitala Elvetiei, la Berna, am vizitat Biblioteca Nationala. Si acolo am fost primiti in sala de formare profesionala, de catre directorul bibliotecii, dl. J.F. Jauslin si sefa departamentului Colectii, d-na Elena Balzardi. La intrarea in sala au fost puse, de asemenea, articole pentru marketizarea bibliotecii (sacose, creioane, revista bibliotecii, pliante diverse etc.) si ne-au fost prezentate doua lucrari in PowerPoint depre biblioteca (misiuni, functiuni, reorganizari, proiecte etc.), pentru care am primit materiale tiparite inedit (pentru mine), cu slid-urile de prezentare, ceea mi s-a parut aplicabil si la noi, atunci cand este necesara o prezentare mai deosebita a bibliotecii (inclusiv date statistice, pe scurt; stadiul proiectelor in derulare si de perspectiva s.a).
In aceasta biblioteca, m-a impresionat in mod deosebit grija pentru angajati manifestata din partea conducerii. Este vorba de planificarea riguroasa si rotatia personalului, mai ales a celui din depozite unde temperatura era foarte scazuta si unde nu se putea sta mai mult de 2 ore (cel mult)!
Alte aspecte generale observate pe parcursul stagiului:
- comunicarea si informarea a fost extrem de eficienta intre conducerea ETH, gazda noastra si celelalte biblioteci vizitate;
- programul a fost respectat cu strictete si in permanenta consultare cu delegatia romana;
- zilnic au fost programate sa ne ghideze cel putin una sau doua persoane de la ETH Bibliothek.;
- referitor la problema retroconversiei, aceasta se face la ETH B prin trimiterea fiselor in Manila (pentru descriere bibliografica in baza de date), iar la Biblioteca Centrala din Zurich, prin scanarea fiselor de catalog;
- CD-urile de prezentare a bibliotecii si ale unor baze de date valoroase se inscriptioneaza de catre firme specializate;
- Raportul statistic pe biblioteca este redactat de secretara d-lui Neubauer (ETH) , care si supervizeaza textul raportului, dupa ce a fost discutat cu sefii departamentelor ;
- Fondurile alocate bibliotecii de catre Universitate sunt fabuloase (ex. Pt. 2003 - 33 200.000 mil.CHF);
- Organigrama ETH se modifica in functie de obiectivele strategice ale bibliotecii (ex.postul de responsabil pentru Consortiul elvetian, initiat de ETH, a aparut in 2001).
Aceste cateva aspecte profesionale retinute din stagiul in Elvetia ma indreptatesc sa afirm ca mi-au imbogatit substantial cunostintele despre biblioteci si cred ca pentru BCU Cluj vor fi cateva jaloane in reorganizarea si dezvoltarea sa de perspectiva.
Trimiteti comentarii la acest articol
Cititi comentarii la acest articol
sus
|
