Articol de Ana Maria Căpâlneanu

În curând, seria de Istorie şi critică literară a lucrării bibliografice Referinţe Critice, devenită reprezentativă şi de tradiţie în cadrul BCU Cluj, va împlini 50 de ani de existenţă. Am dorit să legăm acest eveniment aniversar de lansarea noii ei forme de prezentare, într-o concepţie editorială care, sperăm noi, îi va conferi un plus de prestanţă faţă de statutul de uz intern pe care îl avea până acum. Nu vorbim aici despre o nouă serie a Referinţelor Critice sau despre o lucrare distinctă cu o concepţie bibliografică diferită faţă de cea iniţială - conţinutul păstrându-se în aceeaşi structură bibliografică şi la acelaşi înalt nivel de profesionalism şi seriozitate - ci strict despre aspectul editorial sub care referinţele bibliografice de istorie şi critică literară se prezintă de această dată.

Locul pe care-l ocupă Referinţele Critice în cadrul mai larg al bibliografiilor literaturii române, reperele evoluţiei ei în timp, utilitatea şi receptarea ei de către cei cărora le este adresată sunt deja bine cunoscute. Totuşi, un răspuns la întrebarea : De ce ar fi necesar un astfel de instrument de informare? în special în contextul actual în care accesul la informaţie este atât de mult facilitat de tehnologiile informaţionale tot mai performante, s-ar impune, din nou. Pentru susţinerea importanţei şi a utilităţii Referinţelor critice, trebuie precizate aici câteva aspecte care ţin de caracteristicile bibliografice, de concepţia bibliografică şi structura internă a lucrării şi de adresabilitatea ei.

Un prim argument ar fi faptul că lucrarea Referinţe Critice are o perfectă individualitate fiind singura bibliografie curentă de articole din periodice, studii literare din volume colective şi monografii literare referitoare la scriitorii români, de la noi. În cadrul lucrării, informaţiile bibliografice sunt strict specializate pe o zonă tematică precisă ş. a. literatura română. Referinţele bibliografice ale materialelor de istorie şi critică literară sunt înglobate într-un corpus documentar unic şi unitar, ceea ce facilitează foarte mult accesul la informaţia dorită, într-un timp scurt. Şi, mai departe, fiind specializată tematic, ea constituie una din principalele surse de informare pentru orice demers de cercetare în istorie şi critică literară, inclusiv pentru dicţionarele literare din ţară şi din străinătate - Dicţionarul scriitorilor români şi Dicţionarul analitic de opere literare româneşti reprezentând doar două dintre exemplele cele mai sugestive.

În ceea ce priveşte concepţia bibliografică şi structura internă a lucrării, Referinţele Critice păstrează aceeaşi formulă adoptată încă de la iniţierea ei şi dovedită, în timp, de mare eficienţă. Criteriul tematic fiind conturat cu precizie, următorul palier de selecţie a materialelor de istorie şi critică literară este anul lor de apariţie care devine anul-subiect al fiecărui volum în parte. Se selectează, astfel, articolele din periodicele literare, studiile din volumele colective, prefeţele, postfeţele, studiile introductive şi monografiile literare apărute în anul prelucrat respectiv, cu trimitere directă la scriitori români. În interiorul bibliografiei, referinţele sunt organizate în ordine alfabetică a scriitorilor studiaţi, unde se repertoriază toate materialele identificate în întreaga documentaţie parcursă. Etapele parcurse în elaborarea Referinţelor critice sunt identice cu cele observate în realizarea oricărui instrument bibliografic, aşadar investigăm, selectăm, descriem, clasificăm şi apoi definitivăm lucrarea prin operaţiunile finale specifice. Schema de prelucrare pe care o aplicăm întreaga echipă de bibliografi - atât cei din Centrală cât şi cei de la Filiala de Litere cu care colaborăm excelent - porneşte de la stabilirea listei de periodice, inclusiv revistele culturale şi literare online şi stabilirea listei de publicaţii monografice aferente anului în prelucrare. Toate sursele documentare pe care le-am menţionat sunt cercetate in extenso, direct şi nemijlocit iar selecţia materialelor care se pretează a fi incluse în volum şi descrierea lor bibliografică se face concomitent. ProCite5 este softul bibliografic prin intermediul căruia introducem datele bibliografice în bazele de date, formele de lucru şi punctuaţia fiind preluate, de la an la an, pentru uniformitate. În final, după unificarea bazelor de date provenite de la fiecare bibliograf din echipă, se corectează, uniformizează şi definitivează forma finală a bazei de date bibliografice unice per an.

Pentru varianta tipărită, se realizează conversia datelor bibliografice din ProCite într-un editor de texte şi se alcătuieşte Indicele autorilor de referinţe care oferă posibilitatea accesului la datele din interiorul bibliografiei după numele criticilor şi istoricilor literari semnatari ai materialelor critice descrise bibliografic. Se alcătuiesc, de asemenea, lista periodicelor prelucrate, lista monografiilor descrise, nota editorială, pagina de gardă, pagina de titlu etc.

Referinţele critice se pot accesa şi online. Pe site-ul BCU Cluj, la secţiunea Baze interne, se pot cerceta prin interfaţa Reference Web Poster, 120.027 referinţe de istorie şi critică literară, reprezentând rezultatul prelucrării bibliografice a publicaţiilor literare apărute între anii 1986-2010. De asemenea, pentru perioada 1990-2003, se pot accesa online documentele pdf ale Referinţelor critice, prin linkuri din catalogul BCU la adresa lor electronică.

În fine, un argument important care atestă valoarea de informare şi utilitatea ei, bibliografia are un beneficiar ţintă clar definit, aşadar adresabilitatea Referinţelor critice este perfect conturată - ca în cazul oricărei bibliografii speciale, tematice, de altfel : studenţi, cadre didactice şi cercetători interesaţi de exegeza literară.

Ce aspiraţii avem pentru viitor

În ceea ce priveşte strict seria de Istorie şi critică literară a Referinţelor Critice, un deziderat care nu pare deloc nerealist, ar fi transformarea indicelui bibliografic despre care vorbim astăzi într-o bibliografie full text. În acest fel, cei interesaţi ar putea accesa direct, pe loc articolul sau studiul căutat. Informaticienii ar putea contribui aici cu realizarea unui suport tehnic care să asigure linkuri pentru accesarea materialelor in extenso, publicate pe site-urile revistelor online.

Dacă ne referim, însă, la bibliografia Referinţe critice în integralitatea ei, cu toate seriile stabilite în momentul iniţierii ei, un alt deziderat ar fi reluarea celorlalte două secţiuni rămase "în adormire", serii tot atât de valoroase şi utile ca cea despre care vorbim acum ş.a. Estetică şi teorie literară şi Literatură universală şi comparată.

Câteva argumente în favoarea acestui obiectiv:

Estetetică şi teorie literară este singura care indexează tematic studiile şi articolele din periodice literare şi culturale româneşti. Materialul bibliografic este organizat alfabetic după termeni de specialitate şi concepte de estetică şi teorie literară, oglindite în publicistica şi producţia editorială literară. Pentru asta, însă, ar trebui dezvoltat vocabularul controlat de termeni literari deja existent în volumele apărute până în 1981. De asemenea, ar trebui lărgită echipa de bibliografi, în special cu persoane cu dublă specializare deoarece procesul de prelucrare a surselor de estetică şi teorie literară necesită solide cunoştinţe în domeniu.

Literatura universală şi comparată este în continuare, din păcate, în stadiu incipient, ea existând deocamdată doar pe fişe, accesibile în biroul de Documentare. În procesul de prelucrare a corpusului documentar literar pentru prima serie de istorie şi critică literară, se pot realiza în paralel, concomitent şi referinţe bibliografice pentru surse de informare în estetică şi teorie literară şi, de asemenea, pentru literatura universală şi comparată.

În fine, ceea ce ne dorim noi - ca un corolar al celor exprimate până acum - este ca şi pe viitor, această lucrare să reprezinte un punct de reper important atât în cercetarea literară cât şi, desigur, în cercetarea bibliografică şi documentară care se desfăşoară aici, în BCU Cluj.