Articol realizat de Florentina Maria Ghişa
(masterand, anul II
la Ştiinţele Informării şi Documentării,
Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca)

FMG: Am aflat că din această toamnă, la şcoala Internaţională din Cluj-Napoca se deschide, alături de învăţământul de nivel primar şi gimnazial, Liceul Internaţional din Cluj Napoca, prima şcoală Cambridge în afara Bucureştiului din România. Având un curriculum internaţional, diferit de cel românesc, liceul reprezintă o schimbare importantă. În acest context, cum trebuie să arate o bibliotecă şcolară care să corespundă standardelor Cambridge? Şi în ce sens o astfel de bibliotecă diferă de celelalte biblioteci şcolare?

LT: Într-adevăr, pregătirile pentru deschiderea liceului internaţional au dus şi la o serie de transformări prin care a trecut şi biblioteca noastră. Desigur, în primul rând, a trebuit să adaptăm colecţiile noastre la cerinţele prevăzute de noua curriculă internaţională. Aceasta înseamnă punerea accentului pe documente de toate tipurile în special în limba engleză, necesare susţinerii activităţii de predare care se va face în această limbă. Însă, cel mai important lucru este rolul diferit pe care biblioteca îl primeşte odată cu noua structură: acela de a fi un adevărat centru de resurse care să susţină activitatea educaţională atât pentru profesori cât şi pentru elevi. Nu mai vorbim doar de împrumuturi de cărţi, ci de dezvoltarea unei serii mult mai largi de servicii menite să completeze şi să sprijine toate activităţile desfăşurate în şcoală: cele de predare, învăţare, proiecte colective sau individuale. Biblioteca devine astfel un adevărat centru de învăţare. Desigur, ea se adresează tuturor elevilor şcolii, la toate nivelurile ei, primar, gimnazial, liceal.

FMG: Enumeraţi, vă rog, câteva din aceste servicii oferite deja de biblioteca şcolii Internaţionale din Cluj-Napoca?

LT: Pe lângă împrumuturile de documente atât pentru elevi cât şi pentru profesori, biblioteca este un loc în care elevii primesc sprijin pentru a învăţa să lucreze independent, fiind încurajaţi să-şi facă temele şi proiectele şcolare în spaţiul oferit de bibliotecă. Punem la dispoziţia utilizatorilor noştri calculatoare cu acces la internet uşurând astfel în mod evident procesul de învăţare şi de acces la informaţie. Elevii au acces astfel la diferite tipuri de documente în format clasic sau electronic. Oferim acces profesorilor la site-uri care conţin resurse necesare activităţii lor de predare. De asemenea, oferim link-uri spre organizaţii şi instituţii externe şcolii care pot susţine activităţile noastre. În principiu, biblioteca a devenit şi un spaţiu multimedia, care îmbină accesul tradiţional la informaţie cu metodele moderne, actuale din timpurile acestea dominate de informaţia în format electronic.

FMG: Cum promovaţi activitatea bibliotecii? Descrieţi în câteva cuvinte rolul pe care îl joacă bibliotecarul în întreg ansamblul activităţilor şcolii.

LT: O parte din rolul meu ca bibliotecar este să-i ajut pe elevii şi profesorii şcolii să obţină abilităţile necesare pentru utilizarea serviciilor bibliotecii. Este esenţial pentru noi ca utilizatorii noştri să primească informaţia de care au nevoie, dar, în acelaşi timp să câştige încredere în a privi biblioteca noastră ca pe un loc unde să se simtă bine şi care să fie folosit şi ca suport pentru activitatea lor şcolară. La începutul fiecărui an şcolar facem activităţi de training prin care utilizatorii noştri să înveţe să folosească serviciile bibliotecii, să cunoască regulamentul şi orarul ei, respectiv regulile de comportament în interiorul ei. Organizăm de asemenea activităţi promoţionale, prin care ne dorim să încurajăm cititul, să promovăm cartea alături de celelalte resurse şi servicii. Organizăm târguri de carte, vizite ale unor scriitori care se întâlnesc cu elevii în spaţiul bibliotecii, sau acţiuni de genul Ziua Mondială a Cărţii, Săptămânile Cărţii, concursuri, quizz-uri. Încercăm să-i implicăm şi pe părinţi, aşa încât avem în vedere şi organizarea unor evenimente ca Seara Părinţilor, în care elevi şi părinţi să discute pe teme legate de cărţi. în plus, în fiecare zi se desfăşoară un program intitulat DEAR - Drop Everything And Read, în cadrul căruia copiii din ciclul primar citesc în sălile lor de clasă cărţile lor preferate, timp de 20-25 de minte, sub supravegherea unui profesor. Acest interval temporal este prevăzut în orarul zilnic, după pauza de masă. De asemenea, biblioteca se implică şi în susţinerea activităţilor legate de tema anuală a şcolii, care, în acest an este "Scrisul clădeşte punţi".

FMG: Sunt într-adevăr activităţi foarte frumoase. Care este structura fondului de documente al bibliotecii?

LT: Principalele zone ale bibliotecii sunt: zona de Referinţe, enciclopedii, dicţionare, atlase etc.; zona Non-fiction - care reprezintă materialele de suport pentru activitatea educaţională a şcolii; zona Fiction - încercăm să îmbunătăţim mereu fondul acesta cu documente în limbi străine; şi aşa numita Careers Library, unde elevii din anii mai mari şi viitorii noştri liceeni pot găsi materiale legate de viitoarele lor cariere, despre colegii şi universităţi.

FMG: Care este orarul bibliotecii?

LT: Biblioteca este deschisă pe tot parcursul săptămânii, însoţind practic activitatea elevilor în şcoală.

FMG: Cum priviţi colaborările cu diverse biblioteci din municipiul Cluj-Napoca?

LT: Dorim ca pe viitor să dezvoltăm relaţiile noastre cu alte biblioteci. Avem în vedere relaţia noastră mai veche cu British Council şi dorim să ne orientăm şi spre alte centre culturale din oraş, respectiv să construim o relaţie bună cu Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj, care ne poate sprijini în activităţile noastre.

FMG: Vă mulţumesc pentru amabilitate şi vă doresc succes în activitatea dumneavoastră.

LT: Mulţumesc.

Notă: Pozele sunt realizate de Florentina M. Ghişa după interviu.