Numerele 10-11-12/2022

Cuprins

 

Tematicile abordate de „Publicaţiile periodice româneşti” în anii 1936-1944
Maria Buturugă

În această vară a fost publicată partea 1, literele A-K, a tomului VI, pentru anii 1936-1944, din bibliografia naţională retrospectivă Publicaţiile periodice româneşti, propunând 2.628 titluri începând cu o literă din prima jumătate a alfabetului, care au fost răsfoite în spațiul publicistic românesc, în preajma celei de a doua conflagraţii mondiale.
Acum exact un an, anunţam definitivarea volumului, în numărul [https://www.bcucluj.ro/ro/bb/bb-numar11-articol7] pe noiembrie 2021 al revistei online Breviaria Bibliothecaria, a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, evidenţiind felul în care zona Clujului a participat cu bogat material bibliografic, la atingerea ţintei exhaustivităţii pe care colectivul de bibliografi o urmăreşte cu consecvenţă. Acum, volumul este pregătit să se întâlnească cu cercetătorii săi, propunând publicaţii periodice care acoperă tematic, mare parte din ramificaţiile Clasificării Zecimale Universale – după cum vom vedea în continuare. (întregul articol)

 

Schimbul interbibliotecar din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași
Carmen Pavăl, Oana Mercheş

Schimbul de documente este una dintre modalitățile de dezvoltare a colecțiilor  Bibliotecii Centrale Universitare “Mihai Eminescu” Iași, alături de donație, cumpărătură și depozit legal. Acesta este o parte esențială a politicii de achiziție a instituției prin care se contribuie la îmbogățirea patrimoniului bibliografic și la cunoașterea culturii române în lume.
În lucrarea de față se va pune accent pe schimbul internațional de publicații, deoarece acesta se află la un moment de răscruce, cu implicații profunde asupra activității bibliotecii noastre și nu numai.
Așadar, schimbul internațional de publicații este o formă de cooperare științifică și culturală internațională. El promovează schimbul de idei și informații științifice între instituții ce aparțin unor state diferite, în virtutea unui contract formal sau a unei înțelegeri libere prin care părțile aplică principiul reciprocității în trimiterea de publicații în format print sau reproduse  într-o altă formă. (întregul articol)

 

Procedura de evaluare a unui Serviciu Comun de Documentare (SCD): Cazul SCD al Universităţii din Rouen, Franţa
Adriana Szekely

Participarea la un stagiu de cercetare în Franța mi-a oferit posibilitatea de a intra în câteva biblioteci universitare, publice și chiar în Biblioteca Națională a Franței. Din multitudinea de informații acumulate pe perioada stagiului, mi-a atras atenția un Raport de evaluare a unei biblioteci universitare, organizate sub forma unui Serviciu Comun de Documentare (SCD), care a trecut prin exigența unei inspecții din partea ministerului de resort.
Bibliotecile din cadrul SCD al Universităţii din Rouen (Franţa) au fost evaluate de către inspectorii de la Ministerul Învăţământului Superior şi al Cercetării, Direcția Inspecţiei generale a bibliotecilor din Franţa. (întregul articol)

 

Mircea Regneală (coord.), Tratat de Biblioteconomie, Volumul I, Ed. a II-a, rev. şi adăug., Bucureşti, Editura ABR, 2022.
Paula Ştefan

În anul 2013 apărea, sub egida Asociaţiei Bibliotecarilor din România, cel dintâi volum al Tratatului de biblioteconomie, urmat de alte două tomuri în anii 2016-2017. La aproape un deceniu de la iniţierea acestui proiect editorial şi ştiinţific, menit să marcheze atingerea maturităţii domeniului, ediţia a doua propune rafinarea abordării şi completarea informaţiilor, oferind o versiune a lucrării „adusă la zi şi întocmită în mod unitar”, „complet revăzută şi substanţial adăugită” (p. 17). Introducerea semnată de coordonatorul tratatului, Mircea Regneală, insistă asupra aportului de cunoştinţe cu privire la subiecte ce lipseau din ediţia anterioară (vizibil şi prin organizarea materialului în cinci volume, faţă de cele trei iniţiale) şi prezintă detaliat modificările de ordin formal. În rândurile următoare, mă voi opri asupra volumului I, intenţionând să punctez elementele de noutate şi să răspund invitaţiei implicite la dialog şi dezbatere pe marginea subiectelor tratate, pe care o presupune orice demers de acest fel. (întregul articol)

 

Strasbourg: Peregrinările transilvane şi răspândirea tipăriturii alsaciene în secolele XVI-XVII
Claudiu Gaiu

Provincii situate la frontiera lumii germane, Transilvania și Alsacia stabilesc contacte intelectuale marcate de valurile Reformei protestante și de pericolul expansiunii otomane în Europa Centrală. Începând cu secolul al XVI-lea, Strasbourgul devine un centrul în formarea intelectuală a cărturarilor ardeleni, alături de alte academii și universități din zona renană. Dacă tinerii cu dorință de studiu pleacă spre Vest, cărțile, rezultat al înfloririi imprimeriei alsaciene, refac acest traseul în celălalt sens, ajungând în bibliotecile transilvănene prin intermediul foștilor studenți sau al negoțului.
Expoziţia surprinde această istorie prezentând lucrările unor intelectuali din regatul ungar care au poposit la Gimnaziul protestant, devenit ulterior Universitatea regală din Strasbourg. (întregul articol)

 

Multilingvism și bibliografii. Limbajele auxiliare și traducerile literare
Anca Chiorean

Teoriile traducerii au explorat, de-a lungul anilor, profunzimile și efectele transferurilor semantice din interiorul limbajelor convenționale, precum și problemele ridicate de intraductibilitate – „The overlap with other cultural systems can be accomplished through different means, one of which is translation. Undoubtedly, in order to enter a different culture, a «foreign» culture must stop being so…foreign; through the act of translation, it must try to acquire a name and a place within the host culture (cf. Lotman, 2004: 175)”. I. M. Lotman, de altfel, susține că „Suntem prizonieri ai limbajului. Nici chiar în cele mai elementare abstracțiuni nu putem evada din acest spațiu care ne înconjoară din toate părțile, dar din care sîntem parte componentă și care simultan este parte componentă a noastră. Relațiile dintre noi și limbaj nu sînt deloc idilice: facem eforturi gigantice pentru a-i depăși limitele, îi atribuim minciuna, abaterea de la normalitate și cea mai mare parte a viciilor și perversiunilor noastre. Lupta cu limbajul este tot atît de veche ca însuși limbajul. Istoria ne convinge, pe de o parte, că ea nu are nici o speranță de izbândă, pe de altă parte, că resursele ei sînt inepuizabile”. Spațiul semiotic „ne apare la intersectarea pe mai multe nivele a diferite texte, care formează împreună un strat, texte între care se stabilesc corelații complexe și care posedă grade diferite de traductibilitate și «găuri negre» intraductibile”. (întregul articol)