Nr.4 (aprilie - iunie 2002)
| RUBRICILE REVISTEI |
|
|
|
|
|
| Carte-culturã-civilizatie |
|
|
|
|
Despre o experienta japoneza si nu numai
Florina Ilis
bibliotecar - serv. Documentare
I. Coordonate
Incepind cu octombrie 2001 si pina in aprilie 2002 am avut privilegiul de a participa in Japonia la un program de specializare pentru bibliotecari implicati in gestionarea de publicatii japoneze din afara teritoriului nipon. Prin bunavointa Fundatiei Japonia zece bibliotecari din diferite tari ale lumii au fost invitati sa participe la acest program profesional, program desfasurat in cadrului Institutului de Limba Japoneza din Kansai (The Japanese Language Institute ). Programul de cercetare s-a desfasurat pe trei module :
- modulul de aprofundare a limbii japoneze (cursuri de limba japoneza : gramatica, scriere, citire, vorbire)
- modul profesional
- experiente culturale japoneze (ceremonia ceaiului, ikebana, caligrafie, teatru no, ceramica, kimono)
Modulul profesional a cuprins o parte teoretica si practica de familiarizare cu sistemul de biblioteca japonez, deprinderea unor abilitati tehnice precum si o parte de vizite profesionale in marile biblioteci universitare si publice japoneze. Stagiul s-a incheiat propriu-zis cu o conferinta ce presupunea prezentarea unui raport avind o tema de cercetare aleasa, aceeasi tema propusa si in proiectul de concurs pentru obtinerea bursei. Tema mea de cercetare, prin profilul locului de desfasurare a activitatii mele in BCU, a fost „Bazele de date japoneze. Domenii umaniste”. In vederea pregatirii acestui raport am lucrat in cadrul a patru sesiuni de practica documentara la Biblioteca Universitara Hagoromo, atit la adunarea materialului cit si la verificarea, testarea si evaluarea informatiilor continute in bazele de date umaniste accesibile in universitatile japoneze. Versiunea romaneasca si prezentarea tipurilor de baze de date japoneze constituie subiectul unui articol, mai amplu, in curs de pregatire.
II. Scurte comentarii
Intr-o buna traditie incetatenita in ultimii ani in practica profesionala orice reintoarcere in tara, in urma unui stagiu de specializare in strainatate, isi are firesc acelasi scenariu, devenit un sablon util pentru descrierea si prezentarea experientei respective. Cum e si firesc acest scenariu urmeaza niste linii de gindire binecunoscute, a caror grila de reflectie pune in termeni comparativi un sistem de biblioteca romanesc, aflat in lent proces de tranzitie si evolutie, si un sistem de biblioteca strain, functionabil si eficient in mobilitatea structurii sale organizatorice. Daca ar fi sa ma supun aceleasi directii de practica a scrisului profesional, acum la incheierea unui stagiu japonez de sase luni, punind in comparatie ceea ce se vede in bibliotecile romanesti astazi si ceea ce se vede in bibliotecile japoneze, balanta superioritatii nu poate uimi pe nimeni in directia ei de inclinare.
As putea alege, dintr-o, de altfel ingaduita dorinta de protectie a ceea ce este autohton, sa descriu fara a apela la comparatii, lasindu-le oarecum pe seama constiintei profesionale a fiecaruia, as putea sa prezint doar modul de functionare si organizare a bibliotecilor japoneze al caror standard tehnologic (Japonia fiind o mare putere tehnologica recunoscuta) este, chiar in afara unei experiente personale, usor de banuit. Tonul la superlativ al unei asemenea optiunii ar crea probabil adevarate complexe profesionale sau ne-ar lasa nostalgic undeva la marginea visului frumos, oare noi cind vom ajunge acolo ? Cel mai simplu si poate mai eficient din punct de vedere profesional ar fi probabil optiunea mai putin radicala, optiunea aleasa in asemenea situatii de multi dintre colegii de breasla, de a prezenta un aspect singular al experientei profesionale straine, pe un anume palier al practicii profesionale de biblioteca, pina la epuizarea completa a subiectului. Dupa cum mai spuneam o asemenea obtiune va constitui subiectul unui articol mai elaborat, avind ca tema bazele de date japoneze.
Interventia mea de fata nu se opreste in intentia ei la nici una din optiunile mai sus enuntate, optiuni pentru a caror concretizare am adunat cu prisosinta informatii, materiale si experienta practica. As dori sa ramin pur si simplu pe suprafata de meditatie deschisa de eficacitatea sau non-eficacitatea unei literaturi de specialitate autohtona in confruntare cu un mod de lucru si o metodologie straina. Marturisesc ca am in minte o intrebare care de la intoarcerea mea din Japonia mi-a dat bataie de cap si care a blocat intr-un fel orice initiativa de impartasire profesionala a experientei mele nipone. Aceasta intrebare este : care este astazi cadrul profesional eficient pentru a discuta despre o confruntare profesionala cu un sistem de biblioteca strain pastrind totusi calitatea experientei asumate, dar in acelasi timp, sa si poata fi concretizat, fara false entuziasme, rostul unei asemenea experiente intr-o maniera cit mai profitabila ?
Este o intrebare al carei raspuns indeamna la reflectie, si, cred, se adreseaza tuturor in egala masura.
