Nr.4 (aprilie - iunie 2002)

RUBRICILE REVISTEI
               Editorial               
  Rubrica managerului  
       Cititorii ne scriu        
Carte-culturã-civilizatie
 Informare profesionalã 
               Diverse               








BIBLIOTECA : PREZENT SI VIITOR

Daniela Todor
sef serv. Documentare - Informare Bibliografica






Seminarul desfăsurat pe parcursul a 3 zile (23-25 aprilie 2002) în decorul superb al parcului sportiv “Iuliu Hatieganu” , a reunit bibliotecari din toată tara si i-a avut ca invitati pe reprezentantii de vârf ai Bibliotecii ETH, Institutul Tehnic Federal Zurich, Elvetia, respectiv dl. Wolfram Neubauer (director), dna Alice Keller (sefa departamentului de dezvoltare a colectiilor) si dna Ursula Jutzi (manager de proiecte).
Programul seminarului a cuprins teme de actualitate privind stadiul bibliotecilor din Elvetia si România, forme de cooperare intre biblioteci, Internet pentru bibliotecari (strategii de cautare si servicii), baze de date, colectii electronice, marketing de biblioteca, medii electronice, etc. Dupa cum vedeti, o tematică atractivă, care i-a antrenat pe cei prezenti în discutii interesante, care se continuau plăcut în timpul pauzelor bine organizate si “stimulative”.
În acest context de vervă profesională, am avut o discuţie cu dl Neubauer, nu i-as spune interviu, care a avut amabilitatea sa îmi răspundă la câteva întrebări care s-au “legat” intr-un fel de ceea ce s-a discutat in cadrul sesiunilor de lucru:

DT: Cum sunt percepute bibliotecile universitare de către universitate? Există o colaborare reală? În ce măsură se implică universitatea în buna functionare a bibliotecii?

WN: Există o strânsă legătură între universitate si bibliotecă. Misiunea bibliotecii este de a susţine propria universitate, de a sustine activitatea de cercetare. Practic, ei ne definesc activitatea, prin nevoile lor de documentare.

DT: Când se lansează un nou proiect, este consultată conducerea universitătii?

WN: Proiectele mai mici nu se discută cu universitatea. Pentru proiecte mai mari, există un consiliu stiintific cu care discutăm proiectul, iar ei fac propuneri, ne dau sfaturi, sau chiar sugerează să renuntăm la proiect, cu argumente clare si obiective.

DT: În urma prezentărilor noastre ati reuşit să vă faceţi o imagine despre stadiul în care se află bibliotecile noastre universitare, ca produse si servicii?

WN: Nu am vizitat încă biblioteca dumneavoastră, dar din câte imi dau seama ea este organizată traditional, dar asta nu trebuie să vă sperie; si în Elvetia există o neuniformitate în ceea ce priveste organizarea si dotarea bibliotecilor. Important e sa mergeti înainte, să continuati automatizarea. Cred că diferenta este în bani si în gradul de acceptare a tehnologiei computerizate, sau chiar respingerea ei. Trebuie schimbată mentalitatea atât a bibliotecarilor cât si a utilizatorilor si instituirea unei noi abordări, mai comerciale, fată de ceea ce înseamnă biblioteca. Tehnologia si banii….iată care ar putea fi diferenta.

DT: Ce sfaturi ati putea da bibliotecarilor nostri pentru a eficientiza activitătile noastre?

WN: În primul rând trebuie să vă cunoaşteti bine comunitatea, beneficiarii dumeavoastră, să stiti clar cui vă adresati, care sunt nevoile lor. Apoi, e foarte important să aveti contacte în exterior, pentru a colabora si pentru a vă mentine la zi noutătile din domeniu.

DT: Spre ce se îndreaptă bibliotecile? Ce trebuie să facă bibliotecile pentru a contracara concurenta din partea editurilor?

WN: Un domeniu în care se poate institui competitia este informatia cuprinsă în periodice. De exemplu, editura “Elsevier” ofera un serviciu foarte bun de livrare de documente. Biblioteca trebuie să verifice permanent rolul ei pe piaţă. Viitorul pentru biblioteci ar putea fi acela de a fi o arhivă electronică, cel putin noi ne-am gândit la acest lucru, în sensul de a deveni arhiva natională pentru tehnologie; acest lucru trebuie să constituie o politică natională pentru că si alte biblioteci pot fi concurenti redutabili, nu numai editurile, mai ales pe o piată în continuă schimbare.

DT: Ce proiecte sau colaborări credeti că pot realiza cele două universităti (din Zurich si Cluj-Napoca) si implicit, cele două biblioteci?

WN: Chiar azi dimineată am avut o discutie fructuoasă cu rectorul Universitătii “Babes-Bolyai”, dl. Andrei Marga, cu care am discutat si acest aspect, al colaborării. Consider că există nivele diferite de colaborare si as începe cu începutul: o cunoastere bună a celor doi parteneri; apoi putem vorbi de participarea la proiecte mai mici, cum ar fi digitalizarea unor documente relevante din punct de vedere local, proiect sustinut si derulat de ambele părti.

DT: O ultimă intrebare. Doriti să vă întoarceti în România, mai bine zis, în Cluj?

WN: Da, mi-ar placea si s-ar putea să revin chiar în toamnă, ca “visiting professor” , linia de predare în limba germană, la invitatia dl. profesor Marga.

Discutia a fost foarte utilă, plăcută si “călduroasă”, având în vedere soarele strălucitor care ne-a scăldat fetele pe tot parcursul ei. Pot afirma că acest seminar a fost o reusită din toate punctele de vedere, stiintific si uman, pe fondul unei organizări ireprosabile.









Adela Mateuta
bibliotecar - serv. Dezvoltarea Colectiilor



Acest articol isi are punctul de plecare in participarea mea alaturi de jurnalisti, scriitori si editori clujeni in cadrul unui program intitulat “Mass-media si democratie”, ce a avut loc in orasul Aarhus, centrul din Koldkergaard, Danemarca .
Cursul organizat de domnul “prin excelenta” Nicolae Matei, danez, de origine romana, s-a desfasurat sub coordonarea doamnei profesoare Kirsten Olsen, in perioada 30 iulie-8 august 2000.
Scopul acestui curs a fost de a ne prezenta printre altele, importanta accesului liber si egal la informatie, libertatea de exprimare, libertatea presei intr-o tara democratica avand la baza si model - pe cea daneza.
Cursul, structurat pe diverse teme, a deschis perspective si a generat dezbateri interesante.
Aceasta intalnire benefica atat pentru organizatori cat si pentru invitati, conceputa dupa un program bine stabilit, a degajat o atmosfera speciala si o experienta reusita pe care am dori-o cu totii sa se repete.
Printre personalitatile remarcabile care au prezentat diverse teme in cadrul acestui program, cum ar fi : prof. Jorgen Ringgard de la Facultatea de Ziaristica, Aarhus, prof. Paul Skaarp - Institutul de limbi latine, Universitatea din Aarhus, si redactori ai diferitelor ziare prestigioase daneze: “Morgenavisen Jyllands-Posten” - ziar regional cu acoperire pe toata peninsula Yutlanda, ziarul local finantat de reclame, distribuit gratuit prin posta “Uge-Bladet din orasul Skanderborg, se numara si directorul bibliotecii publice din Skandenborg- Jorgen Bartholdy, biblioteca pe care am vizitat-o, precum si Casa de Cultura din orasul Skandenborg.
Printre alte teme prezentate , in discutiile libere si prezentari , in “atelierul de lucru”, expresie utilizata de catre bibliotecari, un accent deosebit l-a constituit si prezentarea “Noilor tehnologii informationale in slujba democratiei si rolul bibliotecilor in societatea informationala”, subiect tratat cu multa seriozitate de Jorgen Bartholdy.

Prezentarea experientei daneze din perspectiva romaneasca

In Danemarca, procesul de informatizare a bibliotecilor a constituit atat in trecut cat si in prezent o prioritate si automat o necesitate, determinand schimbari radicale in ceea ce priveste circulatia informatiei, a serviciilor oferite, a relatiilor utilizator-bibliotecar si nu in ultimul rand de perfectionare a bibliotecarilor. Accentul se pune pe un sistem de biblioteci, controlat centralizat, avand o baza de date bibliografice la care se poate conecta orice unitate locala, sistem considerat ca fiind fundamental intr-o societate democratica.
Gratie informatizarii se asigura accesul online la cataloagele altor biblioteci, serviciul de imprumut interbibliotecar si utilizarea in comun a resurselor.
Baza centrala de date a Danemarcei, o constituie - Bibliografia Nationala.
Principiul de baza si chiar obligatoriu in creearea bazei de date de inregistrare a bibliografiilor este standardizarea pentru intreaga tara, permitand accesul online din orice alta localitate.
Baza locala de date a bibliotecii permite accesul la colectia proprie, la modulul/controlul circulatiei fondului de publicatii, totodata si la evidenta utilizatorilor.
Indiferent de tipul de baza de date: locala, regionala, centrala, datorita tehnologiilor informationale, acestea pot oferi accesul liber la unitatile bibliografice inregistrate, cuprinzand cautari dupa: titlu, autor, subiect, etc.
Accesul la informatie trebuie sa fie liber si egal pentru toti utilizatorii, inclusiv pentru grupuri care prezinta deficiente fizice sau probleme sociale.
In acest sens, s-au creat baze de date speciale, s-au creat noi servicii pentru furnizare de publicatii la domiciliul utilizatorilor cu handicap.
Bibliotecile daneze au la baza derularii activitatilor, cateva principii de baza, cum ar fi : In Danemarca, toate bibliotecile, prin lege pun la dispozitia utilizatorilor accesul gratuit la informatie, prin folosirea noilor tehnologii informationale bine cunoscute : PC-urile, multimedia, CD-ROM.
De ce este important IT-Internetul pentru bibliotecar si biblioteca?
Mass-media si democratie in Romania

Mass-media /mijloacele de comunicare in masa, cum ar fi : ziarele, revistele, cartile, radioul, televiziunea, IT -internetul , inregistrarile audio-video, sunt canalele prin care sunt transmise informatiile maselor de indivizi iar “informatia” insemna “putere”, fiind o conditie esentiala a progresului.
Transmiterea/difuzarea informatiei si a procesului democratic este vitala pentru existenta democratiei, pentru dezvoltarea unei societati moderne. Deci, implicit democratia determina informatia si invers. Altfel spus, democratia inseamna libertate iar libertatea inseamna raspundere.
In tot domeniul mass-media nevoia unor noi legi ar fi binevenita pentru realizarea unei societati deschise. Monopolul asupra informatiilor, nesiguranta legislativa privind informatia considerata secret de stat, a unui acces liber, egal si garantat la informatii, precum si lipsa experientelor in relatiile cu publicul nu fac obiectul democratiei.
Cu siguranta, democratia nu se poate realiza “fulger”/”peste noapte” , insasi termenul de democratie , format din suma celor doua cuvinte demos=popor si kratia=putere, presupune: Cert este, ca, democratia trebuie sa se dezvolta din interior si de la baza, in functie de situatia fiecarei societati.
Elementele fundamentale ale democratiei ar putea fi :
Rolul bibliotecii in societatea informationala

In contextul miscarii europene si mai ales in contact cu aceasta, misiunea de baza a unei biblioteci este aceea de promovare si dezvoltare a difuzarii informatiei pe care o creeaza si o stocheaza.
Datorita schimbarilor in noua societate, vizibile de la o zi la alta, biblioteca ofera continuitate si siguranta pentru utilizatori, un spatiu nelimitat pentru studiu, cercetare, etc, si este chiar un tezaur national.
Biblioteca insasi, este o parte a democratiei prin : Altfel spus, “ Biblioteca este o mare minune”.
La finalul programului, a cursurilor, doamna profesoara Kirsten Olsen a facut urmatoarea afirmatie:
“Puteti sa va intoarceti in tara dumneavoastra si sa faceti orice. Nu trebuie sa aveti nici un motiv de pesimism”.







Reorganizarea Salii cataloagelor si extinderea accesului la regasirea informatiei în catalogul online
- Propunere -

Monica Lazar
sef birou. Catalogare - Clasificare

Relatia bibliotecarului cu utilizatorii este o relatie profesionala în cadrul careia sunt furnizate informatii de orientare generala, de formare si de mediere. Organizarea activitatilor si a serviciilor pentru public trebuie sa asigure conditii eficiente si comode de acces, consultare si studiu, formând cadrul în care relatia profesionala bibliotecar-utilizator sa se desfasoare normal si civilizat. Comunicarea si atitudinea profesionala sunt singurele care afirma rolul bibliotecarului si asigura respectul utilizatorilor.

1. Amplasarea punctului de informatii si a serviciului de informare bibliografica la intrarea în sala cataloagelor (partea dreapta).
Mutarea punctului de informatii la intrare asigura functia de control-acces (check-in) si introduce sala cataloagelor în circuitul logic de consultare-lectura. Acest mod de organizare va asigura mai multa ordine în zona de consultare si va modifica perceptia cititorului asupra salii si rolului bibliotecarului de serviciu.

2. Amplasarea serviciului de sala (locuri, împrumuturi, restituiri) în zona depozitului.
Avantajele acestei organizari sunt evidente: utilizarea modulului de circulatie-ALEPH care elimina evidentele manuale,semnaleaza publicatiile servite în sala, ofera evidenta celor mai solicitate publicatii (f. important pentru retroconversie), scurteaza timpul de interogare-asteptare si, f. important, profesionalizeaza activitatea bibliotecarului din depozit.
Obs.: Aceste reorganizari au fost adoptate si de alte biblioteci academice mari având depozite închise,organizari traditionale si cladiri vechi drept sedii (Biblioteca Universitara-Heidelberg, Biblioteca Academica de Medicina -Paris, Biblioteca Universitatii din Barcelona). Pastrarea traditiei si ”asteptarile” utilizatorilor nu sunt legate de mentinerea unor activitati anacronice de servire.
2.- Varianta Amplasarea serviciului de sala la intrarea în sala cataloagelor (partea stânga).

3. Suplimentarea numarului de calculatoare în sala cataloagelor: cel putin înca cinci posturi. In acest caz utilizatorii vor benefia de opt calculatoare.
Obs.: Posturile de consultare sunt foarte aglomerate si este, în mod justificat, observatia cea mai frecventa a utilizatorilor.

4. Amplasarea calculatoarelor în zona binei, eliberata prin mutarea ”informatiilor” la intrarea în sala Cataloagelor.
Aceasta amplasare asigura unitate procesului de interogare a catalogului online, delimitând logic sistemul catalogelor din sala eliminând aglomerarea si lasând spatiu de consultare pentru cataloagele traditionale. Se adauga aici si avantajele de instalare (retea /cablu) si de supraveghere a utilizarii acestora.

5. Repararea mobilierului existent în sala cataloagelor: cutii, mese, mese extensibile. Modificari în amplasamentul actual: Dotari: La întocmirea acestei propuneri au fost consultati bibliotecarii biroului de clasificare-indexare si Mihai Florea-Laboratorul de informatica.