DIAMANTUL NEGRU
Daniel Vlassa
bibliotecar - filiala Psihologie - Pedagogie
La inceputul lui decembrie 2001 am avut ocazia de a participa, impreuna cu cadre didactice, bibliotecari, manageri, ziaristi si lideri sindicali din Cluj si Brasov, la programul „Accesul liber al cetateanului la informatie”, care face parte dintr-un ansamblu impresionant (peste 800 de cursuri pe an), finantat de Ministerul de Externe al Danemarcei.
D-na Kirsten Olsen, directoarea programului, scriitorul si editorul Nicolae Matei si sotia acestuia, d-na Liana Matei, din partea daneza si profesorul Vasile Puni, din partea romana, au fost cei care au facut posibila aceasta experienta. Doresc să le multumesc si pe aceasta cale inca odata pentru minunatele momente petrecute în Danemarca, neuitand-o nici pe colega mea de la Biblioteca Judeteana „Octavian Goga”, d-na Sorina Stanca, care a facut parte dintr-un alt grup care a trait aceeasi experienta, dar în vara anului 2000.
Cazati la Centrul „Agro Forum” din Aarhus, am putut urmari zilnic cursuri si am făcut vizite la cele mai diferite organizatii si institutii.
Am facut cunostinta cu sistemul danez de invatamant, de reconversie a fortei de munca, sindical, politic si cultural.
Printre locurile vizitate amintesc: orasul Aarhus si imprejurimile sale, redactia ziarului Jyllands-Posten, unul dintre cele mai importante cotidiane din Danemarca, Sediul Sindicatului Crestin Danez din orasul Randers, centrul capitalei daneze, Copenhaga, Castelul Kronborg de la Helingor (Elsinore)(castelul lui Hamlet), scoli, muzee, case de cultura si multe altele.
In continuare as dori sa ma opresc asupra Bibliotecii Regale a Danemarcei, (Det Kongelige Bibliotek), cunoscuta si sub numele de „Diamantul Negru”, pe care am vizitat-o in una din cele trei zile petrecute la Copenhaga si in imprejurimile acesteia.
Biblioteca este in acelasi timp Bibliotecă Natională a Danemarcei, Biblioteca a Universitătii din Copenhaga, Muzeu danez al cărtii si tiparului, Muzeu al fotografiei si Arhiva Nationala.
Ca Biblioteca Nationala, administreaza atat colectiile de carte daneza, cat si straina. Completarea colectiilor se face prin depozit legal si achizitii.
Ca Biblioteca Universitara serveste Universitatea din Copenhaga si intreaga tara.
Ca Institut de cercetare sustine diferite domenii prin intermediul bibliotecii si functiilor sale, specializarilor si colectiilor.
Obiectivele declarate ale bibliotecii sunt:
- pastrarea si prezervarea colectiilor pentru posteritate;
- asigurarea celui mai bun acces la colectii;
- servirea utilizatorilor si asigurarea facilitatilor pentru studiu si cercetare;
- asigurarea de servicii pentru anumite departamente ale Universitatii din Copenhaga;
- achizitionarea de publicatii pentru alte institutii si biblioteci prin sistemul on line REX (ALEPH);
- impartaseste cunostinte si experienta ca parte si pastrator al mostenirii culturale nationale.
Biblioteca Regala a Danemarcei este impartita in cinci mari sectoare:
- Biblioteca Nationala cu departamentul danez; Manuscrise; Harti; Tiparituri si fotografii; Muzica; Orientalia & Judaica;
- Biblioteca Universitatii;
- Servicii publice, imprumut si multimedia;
- Conservarea fondurilor, legatorie, laborator de conservare a cartii si studio foto;
- Cercetare si cultura.
Fondurile:
- 4,6 milioane carti, seriale si ziare;
- 4.500 incunabule;
- 6.800 metri de manuscrise
- 277.000 partituri;
- 424.200 microfilme;
- 18.500 documente audiovizuale;
- 10,6 milioane documente grafice;
- 270.000 documente cartografice;
- 5.500 metri de pamflete daneze;
- 6.000 seriale electronice.
Personalul: 468 persoane care servesc aproximativ 23.000 utilizatori, media pe an fiind de 855.000 de unitati de biblioteca servite.
Colectiile: - scurta istorie
La 25 oct. 1653 regele Frederik al III-lea numea primul bibliotecar. In timpul domniei sale au fost infiintate patru biblioteci. Acestea, impreuna cu biblioteca personala a regelui, constituie baza actualei biblioteci regale. Colectiile au crescut sub regii care au urmat, prin cumpararea unor biblioteci private, prin mosteniri si prin prada de razboi. Biblioteca si-a asumat caracterul de suport al invatamantului si caracterul national la sfarsitul anilor 1700. Colectiile de la sfarsitul secolului al XVIII-lea sunt printre cele mai bogate din Europa.
Biblioteca Universitara a fost distrusa in anul 1728 in marele incendiu care a cuprins atunci Copenhaga; prin donatii succesive fondurile bibliotecii s-au refăcut.
La 1700 se definitivau legile prin care toti editorii si tipografii erau obligati să livreze un număr de copii din fiecare tiparitura bibliotecii regale si bibliotecii universitare. Rezultatul a fost acela că Biblioteca Regala a devenit proprietarul celei mai complete colectii de carti tiparite in Danemarca si de carti straine despre Danemarca. Revizuirea legii depozitului legal s-a facut în 1997, prin includerea lucrarilor electronice.
Cladiri (sedii):
Actuala Bibliotecă Regala cuprinde patru corpuri de cladire:
- Corpul “Holm” - construit in 1906 pe baza planurilor arhitectului H.J. Holm Cuprinde marile depozite, sali de lectura, puncte de informare si Centrul de Studii Internationale;
- Corpul ”Hansen” - construit în 1968 si numit dupa arhitectul Preben Hansen. Contine birouri si sali pentru diferite servicii;
- “Diamantul” - deschis în 1999 - cuprinde sali de lectura, centre de studiu, sali de conferinte, birouri, sali de expozitie, sala de concerte si restaurant;
- “Pestele”- gazduieste: Kvinfo - Centrul danez pentru informare asupra femeii, Arhivele daneze de folclor, Societatea daneza pentru limba si literatura si Centrul de informare asupra literaturii daneze.
Intreaga conceptie si realizare a “Diamantului Negru” respecta spiritul grundtvigian al educatiei adultilor si formarii continue.* In iunie 1968 in Danemarca se reglementa instruirea adultilor in timpul liber. Prin ea erau sustinute aranjamentele culturale suplimentare (conferinte si prezentari, lecturi, expozitii de arta, concerte, cursuri prin corespondenta si instruire extraprofesionala) cu suport financiar din partea statului, fara vreo restrictie educationala sau ideologica.
In cele din urma, dar nu in ultimul rand, se mai cere făcuta o precizare: de la 1 ianuarie 2001 a intrat in vigoare o lege care acorda subventii aproape nelimitate proiectelor educationale.
*GRUNDTVIG, Nikolai Frederik Severin (n. 8 sept. 1783 - Udby, DK - m. 2 sept. 1872, Copenhaga)
Episcop si poet danez, fondator al miscării teologice (grundvigianism) care a revitalizat biserica daneza, a fost in acelasi timp cunoscut ca scriitor de imnuri, istoric, pionier al studierii literaturii timpurii scandinave si pedagog. Ca pedagog în Skolen for livet og academiet i soer (1838) sustinea necesitatea unei cunoasteri profunde a limbii materne, a istoriei nationale si a celei biblice, cunoasterea legendelor si cantecelor, in opozitie cu latinistii, si sustinea cu tarie ideea ca, dupa 18 ani, te poti descurca singur in viata.
Aceste idei au inspirat fondarea, dupa 1844, a unor inalte scoli populare (universitatile populare), cu participare voluntara, unde tineri din toate clasele erau incurajati sa se educe pe ei insisi si sa-i educe pe ceilalti.
- Visători prin Orasul Surasului. Antologie, Aarhus; Cluj-Napoca, Eksperimental Forlag, 2000.
- Matei, Nicolae, Generatia pierduta, Aarhus, Eksperimental Forlag, 1999.
- Matei, Nicolae, Taras spre vest. Remixare, Aarhus; Cluj-Napoca, Eksperimental Forlag, 2000.
- Matei, Nicolae, Remixari. Atelier 2000, Aarhus; Cluj-Napoca, Eksperimental Forlag, 2000.
- Matei, Nicolae, Str. Gh. Lazar nr. 15, Aarhus; Cluj-Napoca, Eksperimental Forlag, 2000.
- Bingsvaerd, Tor Aage, Odin-Zeul chior. O incercare de a reda liber şi independent, dar totusi fidel, vechile noastre mituri nordice, Aarhus; Cluj-Napoca, Eksperimental Forlag, 2001.
- Sacalis, Nicolae, N.F.S. Grundtvig, danaismul si civilizatia nordica, Bucuresti, Asociatia Nationala de Educatie a Adultilor; Universitatea Populara Ioan I. Dalles, 1999.
Vã propunem câteva titluri utile din domeniul biblioteconomiei:
- Un ostico oggetto di desiderio : introduzione alle discipline del libro / Carlo Maria Simonetti. - Roma : Vecchiarelli Editore, 1997. - 195 p.(Biblioteconomie - Istoria cãrtii)
- Mikroverfilmung von Buchern als bestandserhaltende Massnahme / Barbara Keimer. - Berlin : Deutsches Bibliotheks - institut, 1997. - 85 p.(Microformate - Biblioteci - Germania)
- Zbiory i prace polonijne Biblioteki Jagiellonskiej oraz wybranych bibliotek instytutowych Uniwersytetu Jagiellonskiego : informator / calosc informatora opracowala Anna Chojko. - Warszawa : Biblioteka Narodowa, 1997. - 200 p.(Biblioteci - Polonia)
- Informationsversorgung "Politik und Strategie" : Proceedings des internationalen Seminars 1998 = Information Provision - Politics and Strategy : Proceedings of the international seminar 1998. - Deutsch/English Edition. -Berlin : Deutsches Bibliotheksinstitut, 1999. - 445 p.(Schimb international)
- Corso di bibliografia : guida alla compilazione e all'uso dei repertori bibliografici / Rino Pensato ; appendici a cura di Franco Pasti. - 4a edizione. - Milano : Editrice Bibliografica, 1998. - 232 p.(Bibliografii - Documentare - Manual)
- European register of microform masters : (EROMM) : supporting international cooperation / Werner Schwartz. - Amsterdam : European Commission on Preservation and Access, 1996. - 10 p.(Microformate - Biblioteci)
- Sachvideos in offentlichen Bibliotheken / zusammengestellt von Marion Sommerfeld. - Berlin : Deutsches Bibliotheksinstitut, 1995. - 132 p.(Filmoteci - Biblioteci publice - Germania)
- Bibliotheksfuhrer : 1997/98. - 8., vollstandig uberarbeitete Auflage. - Bochum : Universitatsbibliothek Bochum, 1997. - VI, 80 p.(Biblioteci universitare - Germania)
- Berufsbild und Selbstverstandnis der Bibliothekare in Deutschland 1994 / erarbeitet und herausgegeben von Jorg Arndt, Margit Beyer, Cornelia Clements,... - Berlin : Deutsches Bibliotheksinstitut, 1995. - 157 p.(Perfectionare profesionalã - Bibliotecari - Germania)
- An introduction to librarianship in the Federal Republic of Germany / Hans-Peter Thun. - Berlin : Deutsches Bibliotheksinstitut, 1996. - 43 p.(Biblioteconomie - Germania)
Aceste publicatii se gãsesc la Biblioteca Centralã Universitarã "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, la sala de Stiinte Sociale "Lucian Blaga" (etajul II).
Rubricã propusã de:Simona Timofte
bibliotecar - serv.Relatii cu Publicul
 | CUGETÃRI |
 | AFORISME |
 | UMOR |
 | MURPHOLOGIE |
 | STIATI CÃ... |
|
CUGETÃRI |
- Putini oameni sunt destul de întelepti pentru a prefera critica ce le este folositoare, laudei care îi trãdeazã. (La Rochefoucauld)
- Cel mai adesea cunosti oamenii curajosi în lucrurile mãrunte mai mult decât în cele mari. (B. Castiglione)
- O multime de oameni confundã proasta auto-conducere cu destinul. (K. Hubbard)
- Bunele maniere, pe care le socotim ca fiind neînsemnate, sunt adesea tocmai criteriile dupã care oamenii ne judecã, în bine sau în rãu. (La Bruyere)
- Orgoliul profesional este singurul care este creator si care poate fi, din punct de vedere moral, justificat. (M. Preda)
- Sã se abtinã de la aprecierea moralã a altora aceia care pe ei însisi nu se judecã mai sever decât pe altii. (L. Blaga)
|
AFORISME |
- Este mai bine sã suporti nerecunostinta oamenilor decât sã nu-i ajuti atunci când poti.
- Când ierti este bine sã o faci în general, ca sã nu uiti pe nimeni.
- Stâlpii de rezistentã ai perioadelor noastre de restriste pot fi - în mod nesperat - cãrtile necitite.
- Cel mai dificil si ingrat lucru este câteodatã sã luãm lucrurile asa cum sunt.
- Cea mai rusinoasã formã de lene este cea a mintii.
- Tãcerea are atât strãluciri de aur, dar si opacitãti de lasitate.
- Cel mai grav lucru este sã ne oprim doar în fata aparentelor.
- Rãsplãtirea nemeritatã a unui om este de fapt o nedreptate pentru toti. (I. Romosan)
|
UMOR |
Puiul de arici s-a rãtãcit într-o serã si cautã cu disperare iesirea. La un moment dat, întâlneste un cactus si zice usurat:
- Bine cã te-am gãsit, mamã!...
Un elefant si un soarece mergeau alãturi pe o cãrare din junglã. La un moment dat, soarecele se atinse de piciorul elefantului.
- Ce te înghesui, brutã? îi strigã supãrat elefantul.
Urcându-se în trenul cãtre Bucuresti, un oltean se aseazã la fereastrã si, tot privind cum, în goana trenului, pomii de pe liziera cãii ferate "aleargã" cu repeziciune înapoi, exclamã bucuros:
- Muicããã! Bine cã bãgai de seamã. La întoarcere nu mai stric eu banii pe bilet;mã sui într-un pom!
Nea Mãrin, olteanul, aflã cã a apãrut o carte intitulatã "Cine e oltenii si ce vrea ei". În drum prin Craiova, intrã în librãrie si ceru cartea:
- Este epuizatã
- Nu-i nimic, dã-mi-o asa, epuizatã!
Un savant celebru intrã grãbit în camera în care se afla sotia lui:
- Am reusit sã stabilesc legãtura cu martienii!
- Foarte drãgut din partea ta, îi rãspunde sotia, dar sã duci rufele la spãlãtorie ai reusit?
Un ambasador, acum pensionar, îi explicã unui coleg: - Dacã un diplomat spune "da", înseamnã "poate" ; dacã spune "poate", înseamnã "nu".
- Si dacã spune "nu"?, îl întreabã celãlalt.
- Dacã spune "nu" înseamnã cã nu e diplomat.
Un grup de turisti, pe munte, se adreseazã unui cioban:
- Ale matale-s oile?
- Incontestabil.
- Si mergi cu ele la pãscut?
- Nu. La autofurajare, le rãspunde acesta.
Un psihiatru i se plânge unui coleg:
- Nu stiu ce sã mã fac, am un pacient care se tine scai de mine. Îmi propune tot timpul sã cumpãr cascada Niagara...
- Si de ce n-o cumperi?
- Cere o groazã de bani pe ea!
Un profesor întreabã într-o zi în clasã:
- Ionescu, cine a luat Troia?
- Nu stiu, n-am luat-o eu, rãspunse elevul indignat. Surprins de ignoranta elevului sãu, profesorul povesteste în cancelarie colegilor sãi întâmplarea. Una dintre profesoare spune:
- Dar asa e cã el o luase, dar nu vrea sã spunã?!
- Domnule director, am inventat un computer care în multe privinte seamãnã cu omul.
- Cum asa?
- Când vede cã a gresit, de exemplu, dã vina pe alt computer.
Doi martieni ajung la o intersectie de strãzi tocmai când stopul se pune pe rosu.
- Pot sã jur, zice unul, cã cineva mi-a fãcut cu ochiul de acolo!
Functionarul cere voie patronului sã plece mai devreme acasã, deoarece îsi sãrbãtoreste nunta de argint. Dar patronul nu se lasã înduplecat.
- Cunoastem noi tertipurile astea! Dacã îti dau voie azi sã pleci mai devreme, istoria asta o sã se mai repete la fiecare 25 de ani!
- Doctore, sotul meu se simte din ce în ce mai rãu, cu toate cã n-am plecat nici o secundã de lângã el. Ce-i de fãcut?
- Lãsati-l din când în când singur.
|
MURPHOLOGIE |
Lista scuzelor la birou:
- Asa am fãcut întotdeauna.
- Nu stiam cã aveti nevoie urgentã de...
- Nu este de domeniul meu.
- Nimeni nu mi-a spus sã continui.
- Astept o aprobare.
- Asta e treaba lui, nu a mea.
- Nu am crezut cã este foarte important.
- Sunt atât de ocupat încât nu am timp.
- Credeam cã ti-am spus.
- Nu am fost angajat sã fac asta.
|
STIATI CÃ... |
- ...statul în picioare este mult mai obositor pentru organism decât mersul pe jos, deoarece pentru pãstrarea echilibrului este nevoie de activitatea a peste...300 de muschi?
- ...marii consumatori de ceai suferã mai putin de carii dentare, datoritã faptului cã frunzele acestei plante contin fluor?
- ...o singurã picãturã de apã poate sã continã 50 de milioane de bacterii?
 | Diverse |
