Nr.2 (octombrie - decembrie)

               :Editorial               
  Rubrica managerului  
       Cititorii ne scriu        
Carte-culturã-civilizatie
 Informare profesionalã 
               Diverse               







Sã întelegem nevoile cititorilor
Articol selectat din revista "Managing Information" - apr.1998

Traducere: Tudor Chiorean
bibliotecar - serv. Relatii cu Publicul


(continuare din numarul trecut)

Comportamentul agresiv

Comportamentul agresiv poate încuraja agresivitatea celorlalti oameni. Vocea ridicatã si afisarea nervilor nu conduc la negocieri rezonabile sau la ajungerea la un compromis. Unele persoane reactioneazã la agresiune prin pasivitate si retragere, provocând prin aceasta persoanei agresive sentimentul victoriei desi în asemenea situatii nu existã câstigãtori. Efectele agresivitãtii au de asemenea tendinta de a afecta si pe altii care nu sunt nici mãcar implicati.


ACTIVITATEA 4

Gânditi-vã la o anume ocazie în care ati fost martorul unui comportament agresiv.
Care aspecte ale comportamentului îl fãceau sã parã agresiv(ex: gesturile, tonul vocii, expresia fetei)?
Cum a reactionat cealaltã persoanã?
Cum s-a rezolvat situatia?

Caracteristicile comportamentului agresiv:

Comportamentul supus

Comportamentul supus sau pasiv apare atunci când persoanei îi lipseste încrederea sau capacitatea de a se afirma.
Rezultatul unui asemenea comportament este pierderea încrederii în servire a clientului. Unii clienti vor încerca sã manipuleze personalul care reactioneazã pasiv si vor exploata slãbiciunile pentru scopurile lor.
Poate apãrea perceptia cã servirea este dezorientatã. Persoana care-si propune doar sã fie plãcutã poate pânã la urmã sã piardã stima, fiind slabã si nehotãrâtã.
Colegii si alti membri ai echipei pot deveni frustrati de cei care nu-si exprimã nici o opinie sau care nu se pot hotãri. Persoanele care par slabe si pline de scuze pot gãsi simpatie pentru o vreme, dar în final vor deveni iritante pentru ceilalti.

ACTIVITATEA 5

Gânditi-vã la o persoanã despre care credeti cã se comportã supus deseori.
Ce o face sã parã supusã pe aceastã persoanã? Nu se uitã direct în ochii interlocutorului? Se scuzã?
Aceastã persoanã ajunge la compromisuri satisfãcãtoare cu ceilalti? Lipsa hotãrârii îi afecteazã pe ceilalti?

Caracteristicile comportamentului supus: Comportamentul direct

O abordare directã este recomandabilã în general atunci când ai de-a face cu persoane dificile sau pentru a rezolva un conflict. Când tratati direct o persoanã, de regulã aceasta va rãspunde în acelasi mod. Aceasta usureazã rezolvarea problemelor. Unii oameni sunt directi prin firea lor, dar pentru majoritatea dintre noi este o îndemânare care trebuie învãtatã si exersatã.
Oamenii directi inspirã încredere si convingere celor cu care intrã în contact. Clientii au toate motivele sã creadã ce li se spune stiind cã personalul este ferm dar cinstit. Colegii stiu la ce sã se astepte.
Ceilalti oameni stiu cã pãrerile lor vor fi ascultate si cã se va proceda în consecintã. În ceea ce priveste oamenii directi e mai probabil ca acestia sã beneficieze din ceea ce învatã din pãrerile altora si nu au nevoie sã piardã timp jucând jocul puterii sau temându-se de ce cred ceilalti despre ei.
Unii oameni au dificultãti în a fi directi. Au tendinta de a balansa în mod nefericit între comportamentul agresiv si cel supus nereusind niciodatã sã gãseascã calea de mijloc. Într-adevãr cei mai multi dintre noi descoperã cã reactioneazã diferit în diferite situatii si cu persoane diferite.

Caracteristicile comportamentului direct:
Urmati acesti pasi pentru a trata direct problemele: În ciuda eforturilor voastre vor exista întotdeauna clienti care pur si simplu nu pot fi multumiti, poate pentru cã asteptãrile lor sunt nerealiste sau poate din cauza problemelor lor personale. Oricum majoritatea clientilor vor obtine beneficii în cazul unei serviri în care atât sistemele cât si personalul sunt concentrate pe satisfacerea necesitãtilor clientului.











STAGII PROFESIONALE ÎN BIBLIOTECI UNIVERSITARE DIN:


Stagiu în biblioteci universitare din Italia

Viorica Sâncrãian sef birou Periodice

În perioada 12-26 martie un grup de 7 bibliotecari romani au efectuat un stagiu de pregatire profesionala in biblioteci italiene, desfasurat in cadrul programului european, Leonardo da Vinci.
Stabilit in 1994, Programul de actiune comunitara in materie de formare profesionala, Leonardo da Vinci, functioneaza in Romania in doua faze: Prima faza s-a derulat in perioada 1995-1999 (dupa "Decizia Consiliului Uniunii Europene din 6 decembrie 1994, care stabileste un program de masuri pentru implementarea unei politici a Comunitatii Europene in domeniul pregatirii profesionale") si faza a doua în perioada 2000-2006. Promovarea unei "Europe a cunoasterii" este mobilul construirii acestui program care contribuie la consolidarea unui spatiu european de cooperare in materie de educatie si formare. Programul Leonardo da Vinci sustine activ politicile de formare pe tot parcursul vietii, fiind conduse de Statele membre, ceea ce poate constitui un obiectiv politic la nivelul oricarei politici institutionale si nationale, si nu doar un model pentru experiente temporare. El sprijina initiative inovatoare cu caracter transnational in favoarea dezvoltarii cunostintelor, a aptitudinilor si a competentelor inerente unei insertii profesionale reusite si unui exercitiu de spirit cetatenesc.
Marile orientari ale celei de-a doua faze a programelor Leonardo da Vinci sunt definite prin textul deciziei Consiliului Europei, din 26 aprilie 1999, care afirma necesitatea ridicarii calitatii, inovatia si dimensiunea europeana a sistemelor si a practicilor de formare profesionala printr-o cooperare transnationala.
Propunerile de proiecte plurianuale sunt prevazute succesiv pentru perioadele 2000-2002, 2003-2004 si 2005-2006. Ele fixeaza termenele anuale de depunere si selectie a propunerilor si definesc mai ales prioritatile acestor propuneri.
Proiectul nostru se inscrie in "masura de sustinere a mobilitatii transnationale a personalului de specialitate", in tipul de actiune numit "schimburi". Termenul de "schimb" acoper" transferul de competente si practici si/sau metode de formare profesionala in cadrul unei cooperari intre organisme si întreprinderi. Aceste schimburi permit autorilor formarii si orientarii profesionale sa actualizeze si sa imbunatatească cunostintele si experientele intr-o alta tara si intr-un alt context institutional.
Pregatirea si construirea proiectului s-a facut in BCU Cluj, de catre Liana Miclaus si Viorica Sancraian. Initiativa apartinand colegei noastre Liana Miclaus, ea a devenit persoana de contact si responsabila de proiect. Gestionarea proiectului a fost asigurata la BCU Cluj, conform unui plan operational si respectand regulile comunitare.
Obiectivul proiectului este actualizarea si ameliorarea functiunilor în bibliotecile universitare, gestionarea documentelor si a informatiei care sa permita accesul in timp real la un ansamblu de servicii moderne si eficiente, prin accesul universal la informatie si document, toate acestea prin folosirea cat mai completa a softului integrat Aleph si adaptarea uzantelor la exploatarea acestui soft.
Rezultatele proiectului constituie o perspectiva utila de colaborare intre bibliotecile participante. Dispozitive de colaborare cat si activitati si produse documentare derivate (liste, cataloage, bibliografii, diseminarea competentelor) vor permite prelungirea acestei actiuni.
Acorduri de echivalenta de diplome sub forma de atestate de competente valideaza noile achizitii ale beneficiarilor.
Stabilirea parteneriatului am facut-o conform obiectivului formulat si a nevoilor definite in cadrul proiectului. In acest parteneriat BCU Cluj este contractant si organism de trimitere, iar BU Siena este organismul de primire sau organism gazda. Beneficiarii proiectului sunt selectati din 3 biblioteci din Romania: BCU Cluj, BU Politehnica Bucuresti si BUT Timisoara în calitate de beneficiari si BU Siena, Italia, in calitate de institutie gazda. Rolul ei este acela de comunicare pe tema programului, organizarea sejurului, a modulelor de activitati, urmarirea si evaluarea stagiului. Tipurile de activitati si deci structura grupului de beneficiari au fost selectate si organizate de organismul gazda care este si institutie de formare a bibliotecarilor universitari din Italia, adecvand nevoile de formare transmise la sistemul lor de instruire.
Astfel, programul stagiului a fost structurat, conform propunerii initiale din proiect, pentru o perioada de 4 saptamani, avand consistenta importanta si un continut complex. Acceptarea proiectului fiind pentru doar 2 saptamani, stagiul s-a derulat intr-o densitate extrema a activitatilor si, deci, o suprasolicitare fizica si intelectuala.
Partenerul italian, Universita degli Studi di Siena, conform programului stabilit de comun acord cu promotorul proiectului, a organizat cunoasterea modului de lucru si al functionarii activitatilor din urmatoarele biblioteci universitare si centre de automatizare din Italia: Toate aceste organisme de informare si documentare sunt utilizatoare ale softului Aleph.
Activitatile de interes au fost: exploatarea performanta a modulelor softului, adaptarea si reorganizarea activitatilor in acest scop, livrarea electronica a documentelor, schimbul international de publicatii, serviciile de publicatii periodice, dezvoltarea proiectelor de cooperare regionala si nationala - grupuri de lucru, consortii, retele -, formarea continua si formarea utilizatorilor.
Derularea schimbului in biblioteci din mai multe localitati din Italia a oferit beneficiarilor si gazdelor oportunitatea unui impact important, social, cultural si uman. Fiecare loc vizitat poarta o puternica amprenta a impresionantei culturi italiene antice si moderne - o experienta vie de istoria artei.
In contactele pe care le-am avut in biblioteci, dar si în afara lor (hotel, institutii, mijloace de transport, strada, etc.) am intalnit oameni amabili, prietenosi si comunicativi.
Colegii italieni au facut aprecieri pozitive asupra profesionalismului, calitatilor umane si educatiei culturale ale stagiarilor romani si au remarcat in mod special competentele lingvistice ale acestora.
Exercitiul de comunicare in diferite limbi a fost foarte benefic si apreciat de ambele parti.
Am facut aici o prezentare globala a construirii proiectului. In numarul viitor putem oferi, daca se doreste, informatii aprofundate privind continutul activitatilor derulate.




Raport asupra activitãtii desfasurate la Universitatea din Bruxelles în primãvara anului 2001

Valeria Salanky
redactor - serv. Relatii cu Publicul


Deplasarea la Universite Libre de Bruxelles a fost facuta in scopul efectuarii unei mobilitati de studii in vederea continuarii cu un doctorat a Dipomei de Studii Aprofundate in sociologie pe care am obtinut-o la aceeasi universitate în anul 1998, beneficiind de o bursa AUPELF-UREF, in urma unui an de studii la Bucuresti, la Ecole Doctorale en Sciences Sociales, Europe Centrale.
Am avut astfel ocazia sa-mi intîlnesc profesorul coordonator, care m-a indrumat si în cadrul DSA-ului, precum si sa discut cu alti profesori. De asemenea am reusit sa clarific unele probleme administrative ce tin de realizarea si sustinerea unei teze de doctorat la ULB, însa ocupatia de baza a fost frecventarea bibliotecii in scopul documentarii .
Subiectul pe care l-am ales pentru teza este: Bibliotecile de invatamant superior in Romania. Un studiu de caz: Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga" din Cluj. Analiza bibliotecilor de invatamint superior in Romania va fi facută prin prisma locului pe care aceasta institutie il ocupa in sistemul de invatamint romanesc, supus in ultimii zece ani unui proces de reforma. Scopul cercetarii este de a vedea in ce masură bibliotecile de invatamint superior sint cuprinse in planurile de innoire a invatamintului romanesc (cu o vedere particulara asupra BCU Cluj) : ce initiative legislative si administrative de promovare si sustinere au fost organizate la nivel politic pentru a incuraja reformele precum si modul in care o biblioteca concepe si pune in practica atributiile care decurg din rolul sau de centru de documentare (concentrare/acumulare si difuzare a cunoasterii). In abordarea pe care o voi face, voi insista în mod deosebit asupra a doua elemente: apartenenta la sistemul de invatamint a bibliotecilor universitare, precum si formarea profesionala a angajatilor specifici.
Prima parte a studiului va fi consacrata prezentarii si analizei cadrului legislativ care reglementeaza functionarea bibliotecilor , atit din punct de vedere al functionarii interne cit si din cel al relatiei cu alte institutii cuprinse in sistemul de invatamint, precum si cu institutiile de cultura, politice, administrative, ideologice etc. Intentia mea este sa aprofundez analiza concentrându-ma asupra uneia din bibliotecile centrale universitare, cea din Cluj. Abordarea va urma trei mari directii: analiza sistemului organizational, studiul climatului organizational si al culturii organizationale si perspectiva utilizatorilor asupra bibliotecii.
Analiza sistemului organizational va aborda particularitătile structurale si constrângerile obiective care reglementează activitatea in interiorul institutiei: organizare interna (organigrama, reglementari formale si informale, proces decizional etc) , tehnologia de care se dispune, finantarea, sistemul de contributii - retributii, dar si relatiile cu exteriorul.
Climat si cultura oragnizationala: plecând de la analiza sistemului organizational ca premiza a actiunii organizate in interiorul institutiei, vor fi apoi observate modalitatile prin care regulile formalizate sunt exploatate de catre angajati: cum percep si definesc acestia locul lor în interiorul sistemului, atitudinea lor fata de diferitele norme si fata de rolurile lor, modul in care actioneaza si interactioneaza, comunicarea in cadrul institutiei.
Opinia utilizatorilor asupra bibliotecii: interesul acestei abordari vine din faptul ca, in calitatea sa de institutie axata pe oferta de servicii catre beneficiari, este important sa cunoasca care este opinia utilizatorilor. Aceasta permite si o comparatie intre perspectiva angajatilor bibliotecii asupra functionarii institutiei si asupra muncii lor si perspeciva beneficiarilor.
Metodele de analiza care vor fi utilizate in cercetare sunt: analiza documentelor, interviuri si chestionare.








Utilizarea resurselor din Internet

Cosmin Roman


Ideea proiectului "Biblioteca de bãnci de date" a pornit de la doamna Liliana Miclaus de la Schimb International si va fi realizata de subsemnatul cu sprijinul doamnei Lucia Hosu de la laboratorul de informaticã. Acest instrument de informare online va cuprinde baze de date stiintifice, dictionare si enciclopedii in acces liber pe internet cu posibilitati de cautare alfabetică si pe domenii. Lui i se vor putea integra inclusiv bazele de date cumparate de catre BCU.
Nevoia unei astfel de resurse vine din lipsa de informatie online care se simte in bibliotecile din tara noastra. Explozia informationala, in principal cea oferita de Internet ne obliga, in principal pe bibliotecari, sa incercam structurarea informatiei utile intr-o forma accesibila. La ora actuală sunt sute, sau chiar mii, de baze de date care ofera informatii din cele mai diverse domenii, oferite intr-o forma mai mult sau mai putin bine structurata si într-o cantitate mai mare sau mai mica. Important de stiut este faptul ca multe dintre bazele de date bine alcatuite sunt contra cost, baze care vor trebui sa faca parte si din resursele oferite de biblioteca noastra intr-un viitor cât mai apropiat, asa cum se intâmpla în bibliotecile din tarile civilizate si bine informate. Pana atunci ne vom multumi cu singura noastra baza platita (INFOTRAC). Aici intervine si initiativa noastra de a oferi acces utilizatorilor nostri la o pagină WEB ce va contine link-uri spre aceste resurse gratuite din Internet. Acestea sunt organizate si puse la dispozitia tuturor de catre organizatii guvernamentale sau neguvernamentale, biblioteci, institute de cercetare, etc. si contin informatii bogate din cele mai diverse domenii ale cunoasterii.
Urmatorul pas care va trebui facut este de a face cunoscute aceste resurse de a caror valoare putini sunt constienti inca.
Acest proiect face parte din cadrul lucrãrii mele de diplomã.
Pentru observatii sau sugestii va rog sa ma contactati la adresa de e-mail: cosminr@bcu.ubbcluj.ro