Dezvoltarea tehnicii de calcul a determinat schimbari majore si �n biblioteci, ca de altfel �n toate domeniile, prin dotarea, �n prima faza, cu c�teva calculatoare; �n continuare, bibliotecile s-au straduit, fiecare independent, sa vada cum �si pot automatiza activitatile specifice.
Pasul acesta de dotare soft, cel putin �n Rom�nia, a scos la iveala lipsa de colaborare la nivel national, ceea ce a facut ca fiecare biblioteca mare, dupa 1990, sa-si "�ncropeasca" la �nceput aplicatii proprii de gestiune a fondurilor sau sa-si implementeze sisteme gratuite precum ISIS dat de UNESCO.
Lipsa de colaborare �n actiunea de automatizare a bibliotecilor, a fost doar o prelungire a lipsei de colaborare care a existat si �nainte de aceasta mare schimbare. Ma refer aici la faptul ca si �n sistem traditional puteau fi deja puse bazele unor colaborari privind regulile de catalogare ISBD si ale unui vocabular controlat de descriptori, care ar fi usurat enorm procesul de catalogare/indexare �n mod automatizat.

Automatizarea, �n general, dar, mai presus de ea, utilizarea unor baze de date obliga fiecare institutie sa-si reg�ndeasca fluxul de prelucrare, astfel �nc�t sa fie eliminate eventualele bucle, dar �n primul r�nd obliga la rigurozitate, la respectarea unor reguli impuse de programele utilizate si de standardele �n vigoare.
�n biblioteci, cu at�t mai mult, datorita multitudinii ofertei de documente gestionate si a diversitatii activitatilor din fluxul de prelucrare, la care se adauga serviciile catre public, ideea de colaborare trebuia impusa de la �nceput.
Desi dupa 1990, la nivel national au fost c�teva �nt�lniri ale directorilor celor mai mari biblioteci din Rom�nia, ideea de colaborare a ramas la nivel de intentie, fiecare din aceste biblioteci �ncerc�nd sa se doteze cu hard si soft, dupa puterile proprii.

BCU Cluj a fost inclusa, �n 1993, �n programul TEMPUS JEP 3764-92/1 "Upgrading Library and Information Sciences in Romania" alaturi de BCU Bucuresti, BCU Iasi, Biblioteca Universitatii din Brasov si, mai t�rziu, Biblioteca Universitatii din Suceava, beneficiind de un server DEC, 4 statii PC AT 486 si sistemul integrat de biblioteca VUBIS.
Desi au avut aceeasi aplicatie, bibliotecile enumerate mai sus au avut foarte putine actiuni de colaborare �n ceea ce priveste catalogarea si indexarea documentelor. Cert este ca nu s-au stabilit reguli comune de descriere si indexare.

BCU si Biblioteca Politehnicii din Timisoara s-au dotat, printr-un proiect SOROS, cu sistemul integrat de biblioteca ALEPH versiunea 300, din anul 1995 (sistem implementat si la Biblioteca Academiei din Bucuresti) care lucra pe un format intern de descriere, asa ca si-au desemnat reguli proprii (sigur �n limita ISBD-ului si a restrictiilor impuse de sistem) si au construit prima retea de cataloage de biblioteci din Rom�nia, format din cele doua biblioteci din Timisoara.

Automatizarea bibliotecilor a pus bazele unei standardizari si �n ceea ce priveste structura bazelor de date bibliografice, standardizare ce si-a propus sa utilizeze identificarea numerica a c�mpurilor de descriere, asa cum au procedat avocatii belgieni Paul Otlet si Henry La Fontaine care au pus bazele Clasificarii Zecimale Universale.
Primul format MARC (Machine-Readable Cataloging) care �nseamna format pentru catalogare pe suporturi citibile pe calculator, a fost elaborat �n 1967 de catre Biblioteca Congresului Statelor Unite (Library of Congress).
Pentru bibliotecile din S.U.A., standardul de continut al �nregistrarilor bibliografice a fost MARC, denumit USMARC din 1983.
La nivelul mai multor tari au fost definite formate proprii, de ex. UKMARC pentru Marea Britanie, CANMARC pentru Canada, HUMARC pentru Ungaria etc.
Asociatiile de bibliotecari care fac parte din IFLA (International Federation of Institution and Library Associations) au decis utilizarea unui format unic numit UNIMARC, care a aparut prima data �n 1977, alte editii �n 1980, 1987, 1996, iar ultima �n 2002.
Toate aceste formate sunt rodul unor colaborari fructuoase �ntre specialistii din mai multe institutii.

�n Rom�nia, a fost constientizata ideea utilizarii unui astfel de format, ceea ce s-a concretizat print traducerea formatului UNIMARC �n limba rom�na, apar�nd astfel publicatia Manual UNIMARC, Bucuresti: Biblioteca Nationala a Rom�niei, 1993, tiparit �n 2000 de exemplare.
Un grup de specialisti din domeniul biblioteconomiei au elaborat un format ROMARC, format care nu s-a impus �n bibliotecile din Rom�nia deoarece sistemele automatizate de biblioteca ce rulau deja �n bibliotecile mari din tara nu au fost adaptate pentru acest format. Iata, de data aceasta, un produs al unei fructuoase colaborari �ntre specialisti ai biblioteconomiei rom�nesti ramas neutilizat din motive tehnice si financiare.
�n 1997 la Conferinta ABIR de la Craiova s-a convenit utilizarea formatului UNIMARC ca format national, cel putin �n bibliotecile universitare. Din pacate, sistemele informatice existente �n biblioteci la acea vreme utilizau un format intern de lucru si aveau, eventual, o optiune de export �n format UNIMARC, ceea ce nu a condus la o colaborare �ntre institutii privind utilizarea acestui format.

Dotarea cu sistemul ALEPH versiunea 500 a BCU Iasi �n 1998 si BCU Cluj �n 1999 a facut posibila utilizarea formatului UNIMARC, pentru prima data �n Rom�nia.
Desi aceasta versiune permite crearea unui catalog virtual, colaborarea s-a redus la c�teva schimburi de idei de catalogare si indexare.
Sistemul ALEPH 500 a fost achizitionat si de Biblioteca Universitara din Constanta �n 2002, de Biblioteca Politehnicii din Bucuresti �n anul 2004, iar din vara acestui an ruleaza si la BCU Timisoara, ceea ce a pus bazele unei serioase colaborari �ntre bibliotecile detinatoare.

�n tot acest timp, Biblioteca Nationala �mpreuna cu bibliotecile judetene au fost dotate, de catre Ministerul Culturii, cu tehnica de calcul si de comunicatii, precum si cu sistemul integrat de biblioteca TINLIB. La scurt timp dupa aceste dotari, s-au constituit grupuri de lucru pe diferite teme, ceea ce s-a concretizat �n reguli de exploatare a sistemului dar si �n cerinte de adaptare a sistemului la statisticile convenite de comun acord.
Aceasta str�nsa colaborare a pus bazele unor proiecte de constituire a unui catalog national partajat, proiecte care �nca nu au fost finalizate, un motiv serios fiind sistemul TINLIB care nu are un catalog on-line accesibil prin intermediul Internetului.

Trebuie amintit aici, tot �n contexul ideii de colaborare, proiectul de traducere a tezaurului RAMEAU, care se deruleaza sub auspiciile Bibliotecii Nationale, dar la care colaboreza indexatori si din bibliotecile universitare. Rezultatul acestui proiect va fi de un real folos, mai ales pentru bibliotecile care sunt la �nceput de indexare automatizata. Din pacate, bibliotecile mari nu pot astepta acest instrument si sunt obligate sa o ia �nainte prin constituirea unor fisiere de autoritate proprii.

Asa cum spuneam la �nceput, dupa dotarea bibliotecilor cu tehnica de calcul, fiecare institutie s-a preocupat de automatizarea activitatilor de biblioteca. Tendinta actuala a bibliotecilor din tarile mai avansate se �ndreapta catre automatizarea serviciilor oferite publicului si dezvoltarea unor noi servicii bazate pe infrastructura de comunicatie, �n special pe protocolul TCP/IP, protocolul utilizat �n reteaua de retele numita Internet. Astfel, �n biblioteci au aparut, pe l�nga sistemele de automatizare, sisteme de informare, care sunt tot mai apreciate de catre publicul larg.

Proiectul NUSIDOC S & T �si propune sa implementeze utilizarea unui astfel de sistem �n Rom�nia (pentru detalii a se vedea http://www.bcucluj.ro/intranet, optiunea proiecte).
Bazele proiectului de colaborare �ntre BCU-uri si INID au fost puse din primavara anului 2004, multe demersuri �n acest sens fiind facute de directorul BCU Timisoara prof. univ. dr. Vasile T�ra, care este si presedintele CNBI - Consiliul National al Bibliotecilor din �nvatam�nt. Un rol important �n acceptarea acestui proiect l-a avut prof. univ. dr. Doina BANCIU, director al ICI Rom�nia - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare �n Informatica. Coordonarea proiectului a fost asigurata de prof. univ. dr. Valentin PLESU, director al CTTIP, care, desi nu face parte direct din sistemul de biblioteci, a acceptat acest rol datorita constientizarii importantei unui asemenea proiect si care cu multa daruire si eficienta s-a straduit si a reusit sa uneasca la timp actiunile pentru a le finaliza.
Prima �nt�lnire oficiala �ntre reprezentantii BCU-urilor si INID a avut loc �n iunie 2004 c�nd s-au discutat termenii de referinta ai unui astfel de proiect. Acesti termeni au fost reluati, la o alta �nt�lnire din septembrie, acelasi an. Proiectul a fost aprobat �n octombrie si se deruleaza oficial pe perioada noiembrie 2004 - decembrie 2005.

Sistemul national unitar de informare si documentare stiintifica si tehnica - unificarea sistemelor de biblioteci (nusidoc-s&t) are ca parteneri principali UPB-Universitatea Politehnica Bucuresti (prin CTTIP- Centrul de Transfer Tehnologic �n Procesele Industriale) si INID - Institutul National de Informare si Documentare, iar ca beneficiari cele patru BCU si Biblioteca UPB (ca subcontractori ai CTTIP) si Biblioteca IFIN (ca subcontractor al INID-ului). Aceasta formula s-a acceptat �n urma mai multor discutii, proiectul derul�ndu-se sub auspiciile CNCSIS - Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din �nvatam�ntul Superior si motivat prin faptul ca activitatea de cercetare nu este obiectiv direct de functionare al bibliotecilor (vezi http://aleph.edu.ro).

Ce-si propune de fapt acest proiect? - constituirea unui catalog virtual al institutiilor colaboratoare, adica sa existe o singura interfata de cautare pentru toate cataloagele on-line, astfel �nc�t �n urma unei cautari sa se vada exact unde se afla publicatia/publicatiile rezultate. La cataloagele on-line se vor adauga ulterior alte resurse (baze de date proprii sau abonate si reviste on-line) astfel �nc�t cu o singura cautare sa avem rezultate din toate aceste resurse.
Desi, suma de 50 miliarde alocata initial, s-a redus la 10 miliarde, rezultatele au �nceput sa apara. Astfel s-a achizitionat un server puternic, care a fost instalat la Politehnica Bucuresti si sistemul METALIB iar institutiile participante si-au completat dotarile existente, fiecare dupa necesitati, pentru realizarea scopului propus.

MetaLib este un portal pentru biblioteci, produs de firma Ex Libris, care permite utilizatorilor sa acceseze colectiile electronice ale institutiilor de care apartin, obtin�nd servicii relevante si un mediu de lucru personalizat.
Cu MetaLib, o institutie poate administra resurse informationale hibride - care pot fi locale sau la distanta - sub o singura umbrela. Aceste resurse includ, de exemplu, cataloage, baze de date de referinte, depozite de documente electronice si porti (gateways) web bazate pe subiecte.
Utiliz�nd portalul MetaLib, cititorii bibliotecii pot face cautari de tip MetaSearch printre resurse eterogene sau sa acceseze link-urile resurselor din interfata nativa.
MetaLib ofera o infrastructura optima at�t pentru institutii singulare c�t si pentru consortii bazate pe acorduri de autentificare si autorizare.
Utilitarele de administrare bazate pe servicii web permit localizarea, configurarea si �ntretinerea integrala a resurselor informationale ale institutiilor.
�n MetaLib este �ncorporata tehnologia de v�rf SFX de la Ex Libris. SFX, serverul de link-uri OpenURL, furnizeaza utilizatorilor link-uri sensibile la context catre servicii pe care institutia lor le-a definit si adaptat pe baza colectiilor de documente electronice proprii si a politicii lor.
Metalib-ul utilizeaza protocolul Z39.50 pentru cautarea �n cataloage on-line administrate de sisteme diferite, dar cu structuri MARC si permite copierea de �nregistrari din aceste cataloage, form�nd astfel un catalog virtual cu baze de date distribuite.

Din suma alocata proiectului, pentru BCU-uri s-au repartizat 930 de milioane, suma foarte mica pentru necesitatile unor institutii cu milioane de volume (care detin peste 60 % din existentul �n bibliotecile universitare) si cu zeci de mii de cititori.
La BCU Cluj s-a decis achizitionarea din aceasta suma a unei licente de protocol Z39.50, o licenta suplimentara de client ALEPH, 25 de calculatoare (repartizate la catalogatorii si indexatorii din aceasta institutie, care prin efortul lor direct �mbogatesc catalogul on-line al bibliotecii) si doua deplasari externe.
Cofinantarea asigurata de BCU Cluj se ridica la valoarea de 680 milioane care constau din 5 licente webOPAC, 4 licente de client ALEPH, plata unor servicii si deplasari interne.

Dar nu sumele alocate mi se pare mie c�stigul acestui proiect, ci prima mare actiune de colaborare, cu rezultate concrete, la care participa cele patru BCU-uri.

�n etapa a 2-a a proiectului (prima etapa a fost �n 2004, la care BCU-urile nu au fost implicate direct) s-a colaborat la �ntocmirea materialului privind formatele de lucru �n Aleph pe tipuri de documente, criteriile de cautare �n Metalib (cu definirea fiecarui index, din ce c�mpuri sa fie ele formate) si formatele de afisare ale rezultatelor cautarilor din Metalib, rezult�nd un material de 48 de pagini.
Colaborarea a continuat printr-o �nt�lnire la Iasi �n luna iunie 2005 �n care s-au discutat pe r�nd blocurile de descriere din UNIMARC, analiz�ndu-se c�mpurile cele mai utilizate si stabilindu-se reguli de completare; a rezultat un material de 41 de pagini.
�n etapa testarii produsului Metalib, observatiiile celor 4 BCU-uri au constituit materialul de baza tradus si �naintat firmei EX-LH din Budapesta, furnizoarea produsului, pentru remedieri si ajustari conform cerintelor exprimate �n primul material.
Etapa ultima a acestui proiect, care prevede �ntocmirea documentatiei de exploatare si promovare a produsului Metalib, la care se adauga bazelor teoretice ale Bibliotecii Virtuale Nationale �n Stiinta si Tehnica, solicita aceeasi colaborare serioasa �ntre partenerii din sistem.

Proiectul nu trebuie sa se opreasca aici, chiar daca nu se vor gasi sume pentru o continuare oficiala; fiecare institutie participanta are datoria de a continua sa sustina scopul propus, iar BCU-urile, prin specialistii care exista �n aceste biblioteci, pot continua colaborarea pentru realizarea unor instrumente de lucru si a unor servicii pentru public, la nivelul standardelor internationale.