Maria-Stela Constantinescu-Matiţa
(Masterand anul II)

"Dacă tu ai un măr şi eu am un măr şi vom schimba merele între noi, atunci amândoi vom avea fiecare tot câte un măr. Dacă tu ai o idee şi eu am o idee şi schimbăm ideile, atunci fiecare dintre noi va avea câte două idei." (George Bernard Shaw)

Marele dramaturg irlandez a fost un vizionar, care a anticipat prin gândurile şi ideile sale schimbările extraodinare care aveau să se producă, peste o jumătate de secol, la nivelul întregii societăţi. Aici se încadrează şi diseminarea pe scară largă a ideilor, informaţiilor, cunoştinţelor susţinute astăzi de ceea ce poartă denumirea de mişcarea "Open Access", care prinde tot mai mult teren la nivel mondial.

Societatea de astăzi este o societate informaţională şi comunicaţională foarte dinamică, într-o perpetuă schimbare, transformare, în care informaţia şi accesul la aceasta sunt condiţii sine qua non ale progresului la nivel global şi schimbării la nivelul mentalităţilor umane.

Open Access este o nouă mişcare ce se manifestă la nivel mondial, care luptă şi sprijină circulaţia liberă, deschisă a informaţiilor şi ideilor, fiind de departe cea mai notabilă schimbare în comunicarea ştiinţifică.

Comunitatea ştiinţifică internaţională, structurile info-documentare, practic toţi cei interesaţi de informaţia de ultimă oră, trebuie să fie conectaţi la realizările ştiinţifice şi cunoaşterea la care s-a ajuns în acest moment. Doar pornind de la aceste premise se poate face, pe mai departe, cercetare adevărată, se pot ridica standardele în ştiinţă, se maximizează impactul cercetării, se poate vedea ce s-a scris şi cum s-a scris, se pot evita repetările, te poţi afirma şi câştiga prestigiu, se pot reduce diferenţele şi lacunele în informare, se sprijină colaborarea, se poate creşte astfel vizibilitatea instituţiilor şi a celor implicaţi în cercetare, se sprijină democraţia prin accesul egal la ştiinţă.

Astfel, indiferent de specializarea pe care o avem, este necesar să vedem permanent ceea ce se petrece în domeniul diseminării cunoaşterii şi a rezultatelor acestora, şi de asemenea, trebuie să percepem şi să apreciem valoarea noilor oportunităţi pe care mediul electronic le-a deschis, şi mai ales modelele de răspândire mediate electronic precum este cel cerut de Open Access. Foarte importantă pentru cercetare este literatura ştiinţifică de ultimă oră, şi tocmai această mişcare, Open Access, asigură accesul liber la aceasta şi la rezultatele cercetării. Aceste ultime aspecte menţionate sunt însemnate mai cu seamă în progresele actuale şi viitoare din ştiinţă, tehnică şi medicină.

Literatura ştiinţifică în Open Acess este electronică, online, gratuită, permanentă, full-text, disponibilă oricând şi pretutindeni în lume, liberă de cele mai multe restricţii de copyright şi licenţiere. Poate fi sub forma unor articole din reviste care au trecut prin procesul de peer-review (de recenzare, de control al calităţii) şi la preprinturile lor, lucrări ale unor conferinţe, rapoarte tehnice, teze de doctorat, documente/schiţe de lucru, informaţii de cercetare, fişiere multimedia sau orice alte formate, atâta timp cât s-a înţeles că valoarea lor este împărtăşită liber doar pentru cercetare, educaţie şi alte asemenea scopuri. Acestea pot fi citite, descărcate, copiate, reproduse, distribuite, printate, utilizate în orice alte scopuri legale. Dar, asta nu înseamnă că autorii nu-şi păstrează drepturile care le revin asupra creaţiilor proprii.

Un rol deosebit în această mişcare îi revine Internet-ului, care aduce o oportunitate de neegalat prin rolul pe care îl are în diseminarea cercetării doborând toate barierele economice şi fizice. Dezvoltarea acestei imense reţele digitale promite democratizarea accesului şi răspândirea cunoştinţelor dincolo de menirea cercetării tradiţionale, accelerarea descoperirilor, încurajează noi şi interdisciplinare abordări în provocările cele mai complexe care au avut loc vreodată în cercetare.

O publicaţie cu acces deschis este una care întruneşte următoarele două condiţii:

1. Autorul(ii) şi titularul(ii) drepturilor de autor acordă tuturor utilizatorilor dreptul de acces liber, irevocabil, global şi perpetuu (pe durata de viaţă aplicabilă a dreptului de autor) şi o licenţă de a copia, utiliza, distribui, interpreta şi afişa public opera şi de a face şi distribui opere derivate în orice mediu digital pentru oricare scop rezonabil subiect al unei atribuiri corespunzătoare a drepturilor morale, precum şi dreptul de a face un număr limitat de copii tipărite pentru uz personal.
2. O versiune completă a materialului şi toate materialele suplimentare incluzând o copie a permisiunilor aşa cum se afirmă mai sus, într-un format electronic standard este depozitată imediat după publicarea iniţială în cel puţin un depozit online care este sprijinit de o instituţie cu profil ştiinţific, o societate ştiinţifică, o agenţie guvernamentală sau alte organizaţii bine stabilite care caută să permită accesul deschis, distribuirea nerestricţionată, interoperabilitatea şi arhivarea pe termen lung.ⁱ

• BOAI - Budapest Open Access Initiative (Declaraţia iniţiativei pentru Acces Deschis de la Budapesta) (Februarie 2002);
• Bethesda Statement on Open Access Publishing (Declaraţia de la Bethesda privind publicarea în Acces Deschis) (Iunie 2003);
• Berlin Declaration on Open Access to Knowledge in the Sciences and Humanities (Declaraţia de la Berlin privind Accesul Deschis la cunoaştere în ştiinţe şi umanistică) (Octombrie 2003) - care promovează Internetul drept instrumentul cel mai practic pentru stabilirea unei baze pentru cunoaşterea ştiinţifică la nivel global.

• "calea verde", adică aceea a auto-arhivării în arhive electronice deschise sau repozitorii: instituţionale (de exemplu pentru teze de doctorat, dizertaţii, cursuri universitare), centrale (PubMed - o bază de date cu acces liber oferit de Biblioteca Naţională de Medicină şi Institutul Naţional de Medicină a SUA ce include 18 milioane de citări din baza de date MEDLINE) sau de subiect (arXiv.org - o arhivă electronică de e-print-uri în acces deschis din domeniile fizicii, matematicii, calculatoarelor, biologiei etc.). în acest caz, autorii continuă să publice în cunoscute reviste ştiinţifice (cu peer-review), dar editorii le garantează dreptul de a-şi auto-arhiva o copie a articolelor, înainte sau după tipărire.
  
  
• "calea de aur", prin care autorii îşi publică articolele, rezultate ale cercetării, în reviste ştiinţifice care se găsesc în Acces Deschis. Aceste reviste sunt caracterizate prin următoarele:
  • Nu se plăteşte taxă pentru abonamentul acestora;
  • Sunt accesibile prin intermediul Internetului gratuit ;
  • Autorii plătesc pentru publicare;
  • Autorii articolelor îşi păstrează drepturile de proprietate intelectuală.
  
  Titluri de reviste care satisfac această "cale" se găsesc, de exemplu, în:
  • BioMed Central - unde se publică articole recenzate, de biologie şi medicină, fără plata directă de către autori a taxelor de procesare a acestora, aceasta fiind plătită dinainte de către organizaţia unde este afiliat cercetătorul, membră a BioMed Central;
  • Public Library of Science (PloS) - o organizaţie non-profit a oamenilor de ştiinţă şi fizicienilor care s-au angajat să facă din literatura ştiinţifică şi medicală a lumii o sursă disponibilă liber;
  • Directory of Open Access Journals (DOAJ), care înregistrează reviste ştiinţifice în Open Access de o înaltă calitate, în multe limbi şi din întreaga lume.

Practic, cel mai important scop este Open Access-ul la literatura din reviste cu peer-review, iar căile de a atinge acest scop sunt auto-arhivarea şi o nouă generaţie de reviste cu acces deschis.

Accesul Deschis a luat fiinţă în urma studiului modului în care circulă şi este difuzată cunoaşterea în lumea ştiinţifică şi în domeniul cercetării. Astfel, modele actuale sunt susceptibile a induce anumite circuite redundante, care trebuie finanţate în virtutea unui model editorial moştenit din era tiparului şi care cu greu mai face faţă cerinţelor actuale în ceea ce priveşte rapiditatea şi puterea de diseminare.ⁱⁱ

Această mişcare serveşte atât intereselor autorilor, cât şi intereselor potenţialilor cititori, indiferent din ce categorie ar face ei parte, profesorilor şi studenţilor, bibliotecilor, universităţilor, revistelor şi editurilor, agenţiilor finanţatoare, guvernelor etc. Beneficiile pe care le aduce tuturor sunt uriaşe, pentru că accelerează cercetarea şi creşte impactul acesteia. Open Access este de fapt soluţia care poate rezolva cel mai eficace criza datorată imposibilităţii de a avea acces la informaţia cea mai recentă, cunoscându-se faptul că preţul abonamentelor la reviste sau preţul de licenţiere a bazelor internaţionale de date, unde se găsesc reviste, dar şi cărţi, este foarte ridicat, iar instituţiile nu-şi pot permite să achiziţioneze toate sursele de informare cu nume de referinţă.

Nimeni, nicio clipă nu trebuie să aibă temeri faţă de Accesul Deschis, pentru că acesta este compatibil cu controlul calităţii, cu copyright-ul şi succesul în carieră. Pentru deosebita importanţă pe care o prezintă, SPARC (Scholarly Publishing and Academic Resources Coalition), PloS (Public Library of Science) şi Students for Free Culture au declarat ziua de 14 Octombrie ca Ziua Internaţională a Accesului Deschis.

Semnificaţia uriaşei transformări care se petrece acum şi "investiţia" în diseminarea informaţiei, a ştiinţei în general, este ilustrată şi de felul în care prestigioase edituri au ştiut să răspundă prin ofertele lor acestei "chemări". Astfel, este suficient să amintim doar două nume demult consacrate, care nu mai au nevoie, credem, de nicio prezentare: Springer şi Elsevier.

Springer operează un program numit Springer Open Choice, care susţine ideea că cercetarea ta este şi alegerea ta, adică pentru autori există posibilitatea de a opta cum anume doresc să le fie publicate articolele. Indiferent de alegerea făcută, fiecare articol va fi "tratat" cu aceeaşi responsabilitate şi va beneficia de toate ofertele editurii: peer-review, realizare profesională, vor fi disponibile în ambele versiuni, în formă tipărită şi online, înregistrate în CrossRef (permite căutări încrucişate de citări - articole în reviste academice online prin DOI - (Digital Object Identifier), vor fi indexate etc.

Elsevier diseminează informaţiile din ştiinţă, tehnică şi medicină unui număr crescând de utilizatori prin abonament/licenţă şi, de asemenea, printr-o varietate de iniţiative permite accesul la cunoştinţe şi celor ne-abonaţi (de exemplu pacienţi, biblioteci, instituţii). Aceste iniţiative se încadrează în categoria celor care permit ca modaliate de abordare Open Access-ul.

În acest context, este bine să amintim şi de Declaraţia IFLA (International Federation of Library Associations and Institutions) privind Accesul Deschis la documentele de cercetare şi literatura ştiinţifică, prin care aceasta se angajează să asigure cel mai larg posibil acces la informaţie pentru toţi oamenii în acord cu principiile exprimate în Declaraţia de la Glasgow privind Bibliotecile, Serviciile de Informare şi Libertatea Intelectuală.

"IFLA afirmă că accesul deschis complet la literatura ştiinţifică şi documentele de cercetare este vital pentru înţelegerea lumii noastre şi pentru identificarea soluţiilor la provocările globale şi în particular pentru reducerea inegalităţii informaţionale.

Accesul deschis garantează integritatea sistemului de comunicare ştiinţifică prin asigurarea faptului că cercetarea şi educaţia vor fi disponibile perpetuu pentru examinarea nerestricţionată şi, acolo unde este relevant, elaborarea sau respingerea."ⁱⁱⁱ

Desigur, acest model are şi opozanţi, mai ales datorită unor implicaţii financiare care se răsfrâng asupra autorilor şi editurilor. Dar, în ciuda manifestărilor pro sau contra să lăsăm porţile şi minţile deschise. Pentru că azi, mai mult ca oricând, cuvântul de avangardă este progresul, iar Open Access este una dintre căile către realizarea acestui deziderat, să îngăduim viitorului şi timpului să încline balanţa în favoarea sau defavoarea sa.

1. IFLA Statement on Open Access to Scholarly Literature and Research Documentation.
   http://www.ifla.org/V/cdoc/open-access04.html (accesat ianuarie 19, 2009).
2. NEUBAUER, WOLFRAM. Despre Open Access în: Cursurile universitare predate studenţilor de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca în cadrul programului de masterat la "Ştiinţele Informării şi Documentării (Biblioteconomie şi Arhivistică), în semestrul I al anului universitar 2007-2008 la disciplina "Information markets and information economy".
3. Open Access at the University of St. Gallen.
   http://www.alexandria.unisg.ch/information-about-Open-Access (accesat martie 10, 2009).
4. Open access (publishing) - Wikipedia, the free encyclopedia.
   http://en.wikipedia.org/wiki/Open_access_(publishing) (accesat ianuarie 19, 2009)
5. SUBER, PETER. Open Access Overview.
   http://www.earlham.edu/~petres/fos/overview.htm (accesat ianuarie 19, 2009).
6. SHERPA - Authors and Open Access.
   http://www.sherpa.ac.uk/guidance/authors.html (accesat ianuarie 19, 2009).
7. Website-ul editurilor SPRINGER şi ELSEVIER. Springer Open Choice. Your research. Your choice.
   http://www.springer.com/open+choice?SGWID=0-40359-0-0-0 (accesat martie 15, 2009); Elsevier - Access and Dissemination. http://www.elsevier.com/wps/find/intro.cws_home/access_dissemination (accesat martie 15, 2009).
8. Website-ul Kosson.lx.ro cu referire la Acces Deschis (OA).
   http://kosson.lx.ro/content/blogsection/13/49/ (accesat martie 10, 2009).

Articol de: Maria-Stela Constantinescu-Matiţa
(Masterand anul II)