Cristina Georgescu (Mureşan)
(Masterand anul II)

Din multe puncte de vedere această carte este diferită de alte texte despre cultură şi civilizaţie. Povestea lui Martin Guerre pare ficţiune, cu o intrigă complicată şi răsturnări de situaţie, şi totuşi evenimentele pe care se bazează sunt fapte reale. Cu toate că există două lucrări din secolul XVI pe tema procesului lui Martin Guerre, o abordare modernă nu e existat până în 1942 când Janet Lewis a publicat o nuvelă cu titlul "Soţia lui Marin Guerre". Această nuvelă a fost mai apoi transformată într-o piesă de teatru în trei acte şi în final adaptată ca parte a scenariului pentru filmul realizat în 1982 "Le Retour de Martin Guerre", regizat de Daniel Vigne şi avându-l în rolul principal pe Gérard Depardieu. Bucurându-se de succes internaţional acest film a inspirat varianta americană Sommersby, care l-a relocat pe Martin Guerre în America Razboiului Civil şi l-a transformat într-un erou de dramă romantică.

Povestea are loc în anul 1538 în oraşul francez Artigat, când un tânarul Martin Guerre se căsătoreşte cu şi mai tânăra Bertrande de Rols. Această căsătorie a fost aranjată, menită să asigure avantaje sociale şi economice ambelor familii. Zece ani mai târziu, în 1548, după ce li se născuse în sfârşit un fiu, tânarul Martin, acum în vârstă de 24 de ani, fuge în lume, lăsându-şi acasa soţia, fiul, parinţii şi averea. Timp de opt ani Bertrande şi-a crescut fiul, a trăit, a muncit şi a aşteptat, fără a fi nici soţie, nici văduvă. Apoi, în 1556, Martin Guerre se întoarce la ea ca impostor, al cărui nume real va fi mai târziu dezvăluit ca fiind Arnaud du Tilh. Prietenii, familia şi Bertrande l-au acceptat pe Arnaud ca Martin Guerre, deşi au existat şi câţiva care s-au îndoit de adevărata sa identitate. Noul Martin Guerre părea să-şi amintească destul de multe din trecut, dar nu mai putea vorbi limba lui nativă, basca, şi avea alt număr la pantofi decât atunci când plecase.

Martin (Arnaud) s-a adaptat repede noii sale vieţi şi după părerea multora era un soţ şi un tată mai bun decât înainte de a pleca. Dar, poate în mod inevitabil, în familie au apărut certuri cu privire la proprietate şi moştenire. Noul Martin a deschis proces civil împotriva unchiului Pierre, proces care va duce la demascarea lui. Pierre a contracarat acuzându-l în mod deschis pe Martin (Arnaud) ca fiind un impostor. În cele din urmă, Martin a fost întemniţat la Rieux şi s-a deschis un proces pentru a determina dacă este sau nu adevăratul Martin Guerre. Documentele procesului arată că Arnaud aproape că i-a convins pe judecători de identitatea sa asumată, dar, printr-o ironie a sorţii, notorietatea procesului a atras atenţia adevăratului Martin Guerre, care s-a întors pentru a-şi recupera averea şi pentru a-l condamna pe Arnaud du Tilh. Pus în faţa acestor acuzaţii, Arnaud a mărturisit şi a fost condamnat la spânzurătoare şi apoi incinerat pentru a i se şterge numele din istorie.

Imediat după procesul lui Arnaud du Tilh, unul dintre judecători, Jean de Coras, a început să pună pe hârtie lucrările procesului. Acestea vor fi publicate mai târziu sub numele "Arrest Memorable", o dare de seamă exhaustivă pe marginea poveştii şi a procesului lui Martin Guerre. În aceeaşi perioadă Guillaume Le Sueuer a publicat o relatare mai scurtă a procesului sub titlul pamflet "Histoire Admirable d'un Faux et Supposé Mary" ("Istoria remarcabilă a unui fals şi presupus soţ"). Aceste relatări, plus tranzacţiile legale şi economice dintre familii păstrate în arhivele oraşului ne oferă o imagine amplă a vieţii rurale din Franţa secolului al XVI-lea. Combinaţia dintre povestea captivantă şi sursele istorice bogate au atras atenţia scriitoarei Natalie Zemon Davis, istoric la Universitatea din Princeton, care a fost scenarist consultant la filmul "Le Retour de Martin Guerre". După realizarea filmului, Natalie Zemon Davis a decis că acest subiect merită o abordare mai ştiinţifică, folosind documentele istorice pentru a crea o reprezentare completă şi exactă a evenimentelor care l-au înconjurat pe Martin Guerre, atât cât faptele i-au permis. Totuşi, aşa cum declară Davis în introducere, scriitoarea a încercat să vadă mai departe de faptele în sine şi să înţeleagă motivaţia pe care o au personajele întâmplării. Categoric, acesta este o parte importantă a analizei istorice. Istoria umană povestită doar ca o serie de evenimente este mai degrabă sterilă. Nu vrem să ştim doar ce s-a întâmplat, ci şi de ce s-a întâmplat. Ce i-a motivat pe oameni să acţioneze aşa cum au facut-o? În cazul figurilor istorice celebre precum regi, preşedinţi, generali, scriitori sau poeţi avem de cele mai multe ori însemnări ale intenţiilor, convingerilor sau alte indicii ale motivaţiilor sub formă de scrisori, jurnale, memorii şi biografii. Dar în cazul ţărănimii - oamenii obişnuiţi care lucrează pământul, fac comerţ, comit infracţiuni mărunte, se căsătoresc, îşi cresc copiii şi mor - avem relativ puţine însemnări scrise care tratează explicit motivaţia. "The Return of Martin Guerre" este un exemplu fascinant despre cum detaliile vieţii oamenilor obişnuiţi, cât şi motivaţiile lor, sunt reconstruite cu ajutorul datelor istorice din curţile judecătoreşti, contracte şi alte documente civile.

Articol de: Cristina Georgescu (Mureşan)
(Masterand anul II)