Monica-Gabriela Culic
(Masterand anul II)

Aflată printre cele mai recente şi interesante direcţii de cercetare ale studiilor literare, Istoria cărţii ridică întrebări precum: ce este un text, ce este o carte, cum citim, oferind răspunsuri mult mai complexe decât ne-am putea imagina. Industria cărţii şi industria tipografică au în urmă o istorie socială, economică şi culturală care a fost abia într-o mică măsură cercetată şi atestată la nivel documentar; din dorinţa de a explora şi cartografia această zonă, profesorii David Finkelstein şi Alistair McCleery au iniţiat proiectul Sapphire, proiect care a reuşit să creeze şi să dezvolte, în cei nouă ani de existenţă, o bază de date şi o substanţială arhivă de istorie orală.

David Finkelstein, co-director al Sapphire, este profesor de Jurnalism, Media şi Cultură tipografică la Universitatea Queen Margaret din Edinburgh. Absolvent al Universităţii Columbia şi al Universităţii din Edinburgh, se specializează în studii culturale, naratologie şi jurnalism, axându-se, în special, pe cultura tipografică a epocii victoriene şi pe istoria cărţii, în general. Publicaţiile sale includ: An Index to Blackwood's Magazine 1901-1980 (Scholar Press, 1995), The House of Blackwood: Author-Publisher Relations in the Victorian Era (Penn State Press, 2002). El este, de asemenea, co-autor la An Introduction to Book History (Routledge, 2005) şi co-editor al Nineteenth-Century Media and the Construction of Identities (Macmillan Press, 2000), Negotiating India in the Nineteenth-Century Media (Macmillan Press, 2000), The Book History Reader (Routledge, 2001; ediţia a 2-a rev. 2006), The Edinburgh History of the Book in Scotland, Volume 4: Professionalism and Diversity, 1880-2000 (Edinburgh University Press, 2007), contribuind şi la alte publicaţii asociate proiectului Sapphire.

Celălalt co-director al Sapphire, Alistair McCleery, este profesor de cultură şi literatură la Universitatea Napier, unde conduce şi Centrul Scoţian pentru Carte. A publicat numeroase studii despre istoria industriei cărţii scoţiene; demne de a fi menţionate sunt monografia sa The Book (2001) şi primul CD despre istoria cărţii. Alături de David Finkelstein, este co-autor al colecţiei de studii intitulate An Introduction to Book History (Routledge 2005) şi co-editor al The Book History Reader (Routledge ediţia a doua, 2006). McCleery este şi referentul a 70 de articole şi capitole de carte; cele mai recente cărţi ale sale includ In Search of a Hero: Looking for Allen Lane (PCS 2006), The Poaching at Grianan de Neil Gunn, un roman pe care l-a editat (Merchiston 2006) şi Papermaking on the Water of Leith, o publicaţie Sapphire la care este co-editor (Birlinn 2006).

Având o formaţie solidă şi o experienţă bogată în acest nou, complex şi incitant domeniu al naşterii şi evoluţiei cărţii, David Finkelstein şi Alistair McCleery îşi propun să ofere cititorului un ghid ideal în acest domeniu de studiu. Concepută ca un excurs complementar compendiului intitulat The Book History Reader, editat tot de cei doi cercetători, An Introduction to Book History (O introducere în istoria cărţii) oferă o privire critică limpede şi cuprinzătoare asupra dezvoltării cărţii şi culturii tiparului. Cei doi autori surprind tranziţia de la oralitate la textele scrise, apoi apariţia tiparului şi impunerea cărţii ca obiect de comerţ, puterea cititorului şi profilul acestuia, dar şi viitorul cărţii în era electronică. Fiecare dintre cele 7 capitole ale cărţii începe cu un rezumat al subiectelor şi obiectivelor propuse, urmat de o discuţie detaliată şi solid argumentată a problemelor relevante. Subiectele abordate includ: Istoria cărţii, De la oralitate la ştiinţa de carte, De la ştiinţa de carte la tipar, Autori, profesia de scriitor şi sursa autorizată, Edituri, librari, tipografii şi agenţi, Cititorii şi lectura, Viitorul cărţii.

David Finkelstein şi Alistair McCleery încep prin a scoate în evidenţă principalele dezbateri critice asupra istoriei cărţii din ultimii o sută de ani. Cartea mai cuprinde şi un foarte util glosar de termeni, un index şi o bibliografie a lucrărilor de referinţă utilizate, bibliografie care nu se doreşte a fi una exhaustivă şi comprehensivă, dat fiind că ea se regăseşte şi în compendiul complementar studiului de faţă, şi anume în The Book History Reader.

An Introduction to Book History este structurată de aşa manieră încât să sublinieze problemele comunicării sociale, fiind în acelaşi timp şi o expunere narativă a istoriei textelor din cultura vest-europeană, dar şi o sinteză a celor mai recente opinii referitoare la înţelegerea şi contextualizarea acestei istorii.

Ne aflăm în faţa unei lucrări extrem de sagace şi foarte bine documentate, poziţionate într-un dialog critic asumat cu cercetători şi istorici de mare prestanţă, argumentele celor doi autori bazându-se pe munca unor istorici ai cărţii şi literaturii, ca de pildă: Donald McKenzie, Robert Darnton, Walter Ong, Marshall McLuan, Henri-Jean Martin şi Elisabeth Eisenstein.


Una dintre concluziile importante care poate fi desprinsă din acest studiu o reprezintă importanţa crescândă a medierii, semnalată în studiile asupra istoriei cărţii. Aria de interogaţie a studiilor istorice contemporane surprinde rolul de mediere al tiparului, întrebările ridicate fiind următoarele: cine şi ce anume mediază tranziţia cărţilor şi a textelor de la producător la consumator?; cine contribuie la transformarea unor cărţi şi autori în pietre de temelie ale culturii, în timp ce altele eşuează?; cum reuşeşte progresul tehnologic să devină un ingredient subtil al structurilor de comunicare socială?; ce rol joacă publicaţiile scrise în articularea discursului social? Viitorul cărţii este cu siguranţă legat de aflarea răspunsurilor la aceste întrebări. Lectura şi stilurile de lectură reprezintă arii de cercetare din care emană noi şi noi studii, care pot, în ultimă instanţă, să evidenţieze revoluţiile înregistrate în domeniul lecturii, sau rolul lecturii în formarea identităţilor de grup sau individuale. Aşadar, a păşi în direcţia istoriei cărţii înseamnă a păşi în lumea umanităţii noastre şi a proceselor de comunicare sociale, care constituie mecanismul de acumulare şi de diseminare a cunoaşterii în întreaga societate. Cei doi autori îşi încheie cartea cu o interogaţie asupra viitorului cărţilor şi al cititorilor, semnalând faptul că se citesc din ce în ce mai multe cărţi, în timp ce numărul cititorilor scade vertiginos.

Un subiect abordat destul de tangenţial este cartea ca obiect fizic, exemplele sau referirile se fac îndeosebi pentru vestul Europei, însă este o lectură surprinzător de atrăgătoare şi educativă, subiectul cărţii şi stilul său de expunere cucerindu-te de la primele rânduri.

Articol de: Monica-Gabriela Culic
(Masterand anul II)