Ferencz Ünige Éva
(Masterand anul II)

În urma discuţiilor purtate cu cercetători care îşi efectuează cercetările în Arhivele Naţionale din România, în Arhivele Naţionale şi ecleziastice din Ungaria, încerc să conturez care sunt acele aspecte, care îi ajută, respectiv le îngreunează activitatea de cercetare.

Primul şi cel mai important aspect pentru cercetător este pregătirea cercetării, înainte de deplasarea la una dintre arhive, unde este păstrat documentul căutat. În acest demers, un rol foarte important îl are posibilitatea de a afla informaţii cu ajutorul internetului. Pornind de la acest deziderat, prezentăm mai ales printr-o comparaţie acest aspect privind arhivele din România şi din Ungaria.

Privind aspectul informatizării trebuie subliniat că în găsirea paginilor web ale diferitelor arhive se remarcă aceleaşi avantaje pentru cercetătorii, care vizează arhive din România, cât şi pentru cei care vizează arhive din Ungaria. După introducerea denumirii arhivelor în programe de căutare (google, yahoo.search,...), între rezultatele căutării figurează pagina de web a arhivei căutate. Această informatizare a arhivelor reprezintă un ajutor mare pentru cercetător. Existenţa paginilor web ale arhivelor poate uşura pregătirea cercetărilor. Fără deplasare se poate afla programul arhivei, zilele şi orele când sălile de cercetare sunt deschise publicului. La fel, pagina web a arhivelor conţine adresele de email ale angajaţilor arhivelor, astfel se pot afla detalii privind fondurile existente, respectiv modalităţile de cercetare.

În cazul Arhivelor Naţionale ale Ungariei, pagina web (http://www.mol.gov.hu) conţine informaţii utile privind: adresele sălilor de cercetare, programul de cercetare, serviciile disponibile, baze de date, materiale auxiliare, legislaţia privind cercetările în arhive, baza de date a arhivelor din Ungaria (baza de date a arhivelor, adrese, contacte), baza de date a arhivelor din alte ţări, prezenaterea fondurilor păstrate, publicaţiile angajaţilor. Această formă de prezentare electronică există şi în cazul arhivelor ecleziastice, dar acestea fiind unităţi mai mici, cu un număr de personal mai redus, informaţiile accesibile prin internet nu prezintă o astfel de posibilitate de documentare prealabilă cercetării. Însă în fiecare caz există posibilitatea informării şi a programării luând direct contact cu angajaţii prin email.

Posibilitatea accesării paginii Arhivelor Naţionale ale României (http://www.arhivelenationale.ro), dovedeşte interesul Arhivei pentru promovarea mai uşoară a documentelor prin internet, prin crearea unei arhive digitale on-line care să promoveze identitatea românească în Europa. La deschiderea paginii există un formular de sondaj de opinie, care nu există în cazul Arhivelor Naţionale ale Ungariei.

Construcţia şi conţinutul paginii web pun la dispoziţie toate informaţiile de care cercetătorul are nevoie pentru solicitările sale. Această pagină conţine informaţii despre atribuţiile Serviciului Relaţii cu Publicul, date de contact, principalele documente care pot fi solicitate, cum trebuie întocmite cererile şi petiţiile şi taxele de eliberare. Condiţiile practice de acces ale cercetătorilor la consultarea documentelor se realizează în mod unitar la nivelul întregii ţări potrivit Regulamentului, programul de lucru cu publicul fiind însă diferit, în funcţie de necesităţi şi posibilităţi. Prin intermediul sălilor de studiu ale Arhivelor Naţionale ale României, cercetătorilor li se pun la dispoziţie instrumente de căutare şi regăsire a informaţiilor, cum ar fi: liste ale fondurilor şi colecţiilor date în cercetare, liste alfabetice pentru fonduri bisericeşti şi mănăstireşti, fonduri personale şi familiale, fonduri arhivistice create de instituţiile administraţiei centrale, fonduri din arhiva istorică a Partidului Comunist Român sau din fondul Comitetului Central al aceluiaşi partid, inventare ale fondurilor şi colecţiilor arhivistice.

Lista Fondurilor şi Colecţiilor din Arhivele Naţionale este disponibilă şi în format electronic. Fiecare filială a Arhivelor Naţionale ale României are dedicată o pagină, unde vizitatorii vor găsi informaţii utile privind relaţiile cu publicul, date de contact, precum şi listele fondurilor şi colecţiilor. Paginile Direcţiilor judeţene conţin informaţii despre conducerea instituţiei, date de contact, adresa completă, programul sălii de studiu, de audienţe şi de relaţii cu publicul, istoricul direcţiei respective, documente importante, lista fondurilor şi colecţiilor, publicaţii etc.

Pagina web a Arhivelor Naţionale ale României prezintă totodată toată legislaţia privind reglementarea cercetării în arhive. Trebuie menţionat totodată, că anumite direcţii judeţene ale Arhivelor Naţionale ale României au iniţiat chiar şi pagini web, prin care publicul poate adresa direct întrebări arhiviştilor. Din acest punct de vedere, de exemplu, direcţia judeţeană din Buzău (http://www.buzau.com/raspuns.htm ) prezintă un exemplu de urmat.

În rândul facilităţilor menite a îmbunătăţi condiţiile de studiu, încă din luna aprilie 2007, a fost permis cercetătorilor accesul în sala de studiu cu laptop (notificând însă problema lipsei prizelor pentru alimentarea calculatoarelor portabile), iar reproducerile de pe documente se pot realiza şi cu aparatul digital propriu, contra unei taxe zilnice (în prezent: 6,50 RON/zi). Această facilitate prezintă un real avantaj pentru cercetători, în comparaţie cu practica existentă în alte instituţii din afara României. De exemplu, în cazul arhivelor bisericeşti romano-catolice din Ungaria, pe lângă arhivele care practică aplicarea taxei zilnice (de exemplu: la Kalocsa 500 HUF), se perpetuează practica prin care reproducerile digitale se efectuează doar cu aparatul digital al instituţiei, fiind taxată fiecare reproducere digitală (de exemplu la Vác), totodată existând şi arhive unde este exclus acest serviciu (de exemplu la Veszprém). Revenind la această posibilitate de reproducere a documentelor, în Arhivele Naţionale ale României cercetătorul poate solicita, contra cost, reproduceri ale documentelor cercetate prin completarea unei cereri. Aprobarea cererilor pentru reproduceri este de competenţa şefului sălii de studiu/custodelui. Modalitatea de a obţine permisiunea reproducerii este aceeaşi şi în Ungaria.

O diferenţă considerabilă se simte însă când documentele sunt păstrate în arhivele bisericilor din România. Majoritatea acestor arhive nefiind publice, este greu accesul la documentele păstrate. Şi în cazul Ungariei există încă arhive ecleziastice nepublice, mai greu accesibile, dar numărul acestora este foarte redus. În cazul arhivelor bisericii romano-catolice singura arhivă nepublică este cea din Kaposvár. Dar şi în cazul acestei arhive există posibilitatea de a contacta personalul arhivei prin email.

Trecând la accesarea directă a documentelor, un obstacol mare îl prezintă plafonarea numărului de documente, sau de unităţi arhivistice care por fi accesate pe zi de către cercetător. Pe lângă faptul că are o logică o astfel de plafonare (posibilitatea de pregătire a documentelor de către personalul angajat), o abordare mai elastică a problemei ar putea duce la îmbunătăţirea condiţiilor de cercetare. În Arhivele Naţionale ale României, începând cu 1 noiembrie 2007, a intrat în vigoare un nou Regulament, care aduce unele noutăţi care constau, printre altele, în mărirea numărului de unităţi arhivistice ce pot fi solicitate zilnic pentru cercetare (de la 10 la 15 unităţi arhivistice), simplificarea procedurii de eliberare a permisului de acces. Fixarea exactă a numărului de unităţi arhivistice, care pot fi solicitate zilnic, fără a lua în considerare scopul cercetării, respectiv calitatea de cercetător a solicitantului prezintă un obstacol în derularea cercetării. Cercetarea ştiinţifică s-ar putea motiva prin punerea la dispoziţie a unităţilor arhivistice chiar şi peste plafonul stabilit. La fel, trebuie menţionată acea problemă a cercetătorilor care activând şi în învăţământ, au o mai mare posibilitate de cercetare în vacanţe când atât în România cât şi în Ungaria - de obicei în luna august - sunt închise sălile de studii ale arhivelor.

În materie de acces la informaţii, în primul rând la informaţia istorică, la documentele de arhivă, în România legislaţia restrictivă şi atitudinea în general descurajantă a autorităţilor pentru cercetători s-a schimbat, promovarea cercetării este simţibilă. Totuşi, încă de la eliberarea permiselor de cercetare nu se face o diferenţiere clară, sesizabilă între cercetători de profesie şi între cercetărori de ocazie. Din acest punct de vedere se observă aceeaşi situaţie atât în cazul Arhivelor Naţionale din România, cât şi din Ungaria. Nu există în sălile de studiu locuri rezervate pentru cercetătorii de profesie. Astfel, experienţa cercetătorilor dovedeşte că din lipsă de locuri suficiente în sălile de studiu - mai ales la sălile de microfilme - nu poate fi pe deplin folosit timpul din programul acordat publicului. În Ungaria îndeosebi, unde există un interes mai mare - cu precădere în rândul cetăţenilor pensionari - mai ales privind cercetările genealogice, de multe ori imediat după deschiderea sălii nu mai există nici un aparat disponibil de citit microfilme. Pentru a evita o astfel de situaţie, Biblioteca Naţională Széchényi a introdus o clasificare a utilizatorilor, eliberând mai multe tipuri de permise. Astfel, la solicitarea unui permis de cercetător trebuie dovedită această calitate (această modalitate fiind aplicată şi la bibliotecile din România, de exemplu în Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca), iar deţinerea unui astfel de permis dă prioritate utilizatorului lui atât în folosirea aparaturii, cât şi la accesarea serviciilor în unitatea de cercetare. Această practică a bibliotecilor, dacă este preluată şi de arhive, poate să ducă la îmbunătăţirea serviciilor prestate către cercetători. La fel posibilitatea de a acorda datele de contact ale cercetătorilor care au consultat deja fondurile, rezultatele cercetărilor ar uşura şi ajuta cercetarea planificată, respectiv s-ar putea să contribuie la promovarea rezultatelor anterioare, contribuind totodată la realizarea bibliografiei subiectelor şi evenimentelor cercetate.

Articol de: Ferencz Ünige Éva
(Masterand anul II)