Lavinia Păcurar
(Masterand anul II)

Metodele de informare sunt deosebit de importante pentru utilizatorii bibliotecii, indiferent de domeniul de interes. Nu poţi să cercetezi, să aprofundezi şi mai ales să-ţi consolidezi cunoştinţele într-o bibliotecă dacă nu cunoşti sursele de informare pe care biblioteca le deţine şi implicit le pune la dipoziţia beneficiarilor săi.

Am considerat utilă şi interesantă aplicarea unui chestionar prin care doresc să analizez opiniile utilizatorilor bibliotecii cu privire la metodele de informare în regăsirea informaţiilor.

Punctul de aplicare al chestionarului este sediul central al Bibliotecii Central Universitare "Lucian Blaga", tocmai pentru că este frecventată de un număr foarte mare de utilizatori de toate vârstele şi cu interese spre cunoaştere diferite, fiind o locaţie foarte bună pentru a surprinde toate aspectele propuse.

Chestionarul a fost aplicat pe un eşantion de 100 de utilizatori din sediul central al Bibliotecii Universitare "Lucian Blaga" în perioada 1 - 7 iunie 2007. Intenţionez o aprofundare a subiectului dezbătut şi în cadrul filialelor mari ale bibliotecii: Biblioteca Facultăţii de Litere, Biblioteca Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Biblioteca Facultăţii de Istorie Modernă, urmând ca într-un număr viitor al revistei să compar rezultatele celor două cercetări.

Chestionarele au fost distribuite în toate sălile de lectură din sediul central, cuprind 23 puncte, urmărind mai multe aspecte: clasificarea utilizatorului, identificarea domeniului de interes, cunoaşterea vârstei utilizatorilor, aflarea gradului de frecventare a bibliotecii, identificarea tipurilor de documente utilizate în cadrul bibliotecii, cunoşterea surselor de informare din bibliotecă, aflarea tipului de lectură preferată (pe calculator sau varianta print), cunoaşterea dificultăţilor întâmpinate în consultarea catalogului tradiţional, respectiv catalogul on-line, identificarea gradului de utilizare a bazelor de date abonate, cunoaşterea nevoii de asistenţă bibliografică, obţinerea de propuneri pentru îmbunătăţirea acestor servicii.

În urma prelucrării informaţiilor am constatat că utilizatorii chestionaţi preferă utilizarea catalogului on-line (37 %) în detrimentul celui tradiţional (35%). Există un procent de 31 % de utilizatori care optează pentru ambele tipuri de cataloage, fapt care demonstrează că cele două cataloage se completează.

Utilizatorii care folosesc numai catalogul tradiţional invocă diverse afirmaţii precum: "din obişnuinţă", "nu doresc să-mi stric ochii la calculator, calculatorul este mai obositor", "doar aici figurează unele publicaţii mai vechi, se pot regăsi unele referinţe pe care catalogul on-line nu le indică", "în cataloagele tradiţionale se înregistrează toate documentele existente în bibliotecă, iar celălalt e insuficient, deci e mai nesigur", "folosesc catalogul alfabetic, deoarece cărţile de ediţie mai veche nu apar pe calculator", "folosesc catalogul tradiţional pentru articolele de specialitate mai vechi", "nu există calculatoare disponibile", "fişele sunt mai complete din punct de vedere al descrierilor bibliografice", etc.

Din aceste motive invocate de către utilizatori putem formula următoarele concluzii: o parte din utilizatorii bibliotecii folosesc catalogul tradiţional deoarece îl consideră mai eficient în regăsirea informaţiilor dorite şi din obişnuinţă, fiind totodată considerat o alternativă la catalogul on-line.

În ceea ce priveşte dificultăţile care apar în consultarea catalogului tradiţional, părerile sunt de asemenea împărţite: "se fac trimiteri la fişe inexistente", "cota este greşită", "nu este actualizat", "nu este menţionat dacă publicaţia mai există în fondurile bibliotecii", "lipsa fişelor", "fişe deteriorate", "uneori lipsesc cotele. Au fost şi răspunsuri precum: "nu l-am utilizat încă" sau "nu m-am confruntat cu dificultăţi."

Dintre răspunsurile date de utilizatorii care au optat pentru catalogul on-line menţionez următoarele opinii: "consider că este o metodă rapidă şi eficientă de a regăsi informaţiile de care ai nevoie", "mi se pare cea mai rapidă modalitate de a găsi ceea ce caut", "este mai uşor de folosit", "mult mai accesibil", "sunt obişnuită cu mediul on-line, este mult mai uşor", "e mai uşor de căutat, câştig timp", "simplitate, nealterarea suportului de către alţi studenţi", "căutare facilă în funcţie de datele pe care le cunosc, chiar dacă nu am o anumită bibliografie, mă pot orienta mai uşor", "pot avea acces mult mai uşor la informaţie, de asemenea, găsesc multe alte cărţi cu teme asemănătoare", "este mult mai rapid, mai eficient şi poate fi accesat de la orice calculator conectat la Internet", "pot să îmi creez bibliografii", "se poate verifica dacă documentul este disponibil sau împrumutat", "nu toate cărţile cele mai recente le găsesc în cataloagele alfabetice".

În funcţie de răspunsurile primite din partea utilizatorilor am trasat câteva concluzii cu privire la catalogul on-line: rapiditate, eficienţă, catalogul poate fi accesat din afara bibliotecii, sistemul permite vizualizarea împrumuturilor, căutare complexă pe mai multe câmpuri, opţiuni de salvare/ printare ale înregistrărilor selectate.

Catalogul on-line prezintă, de asemenea, dificultăţi în regăsirea informaţiilor, astfel părerile au fost variate şi în acest caz: "nu funcţionează tot timpul Internetul", "se blocheză pagina", "nu este foarte bine structurat", "descrierea subiectului mult prea vagă, lacunară", "unele informaţii sunt greşite", "unele cărţi figurau la o sală, dar se aflau la alta", "baza de date nu e completă", "numărul mic de calculatoare".

Cele două cataloage se completează, reuşind să satisfacă nevoile de informare ale utilizatorilor, care vor fi mult mai bine informaţi odată cu finalizarea procesului de retroconversie.

Analizând sugestiile utilizatorilor Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" putem trage concluzia că există două grupe de utilizatori, şi anume utilizatori ai metodelor tradiţionale de informare şi utilizatori ai metodelor moderne. Nu trebuie neglijat un al treilea segment de utilizatori ai bibliotecii şi anume aceia care preferă atât folosirea catalogului tradiţional cât şi cel electronic.

Proporţia observaţiilor critice, care reies din procente, este destul de mică, totuşi existenţa lor ne atrage atenţia că trebuie să fim mai atenţi în activităţiile oferite de bibliotecă, în relaţiile cu beneficiarii.

Având în vedere acurateţea cu care au fost culese datele, consider că răspunsurile utilizatorilor chestionaţi trebuie luate în considerare cu mare seriozitate. Sinteza datelor obţinute prin aplicarea chestionarului ne permite să sesizăm punctele bune şi punctele mai puţin bune ale metodelor de informare.

Aşadar, ideea dominantă trebuie centrată pe utilizator, iar efortul bibliotecarului trebuie dirijat spre necesitatea ca acesta să fie cât mai bine informat. Acest lucru se poate realiza în bibliotecă, instituţia ce rămâne un sistem deschis, dinamic, eficient în care procesele de informare funcţionează în dublu sens: de la bibliotecă (ca deţinător de informaţie) la beneficiar (consumator de informaţie), dar şi invers, având în vedere importanţa cunoaşterii opţiunilor, preocupărilor şi preferinţelor sale.

Articol de: Lavinia Păcurar
(Masterand anul II)