Dr. Ana Maria Căpâlneanu

Procesul de evoluţie din interiorul tuturor zonelor de activitate, cu referire specială la mediul academic şi de cercetare, a fost întotdeauna condiţionat de calitatea şi cantitatea informaţiei vehiculate în perimetrele respective şi de gradul de adecvare a acesteia la obiectivele lor concrete. În acelaşi timp, mediul educaţional şi cercetarea ştiinţifică impun noi exigenţe în efectuarea transferului de informaţii, intensificând preocupările legate de dezvoltarea de tehnologii informaţionale noi şi performante, care să fluidizeze comunicarea informaţiei şi accesul la documente.

Informarea fundamentală, informarea tematică retrospectivă şi informarea generală curentă reprezintă etape esenţiale în orice studiu, care are, ca finalitate, producerea de noi informaţii şi noi cunoştinţe. Masivul documentar, produs în ritm alert, odată cu tehnologizarea mijloacelor de producere şi comunicare a informaţiilor, devine dificil de ordonat şi de exploatat, în absenţa unor căi şi metode specifice, orientate, în esenţă, înspre asigurarea accesului rapid la informaţii şi raţionalizarea demersului intelectual.

Corpusul materialelor bibliografice şi documentare include - prin contribuţia specialiştilor de la bibliotecile academice, publice, universitare, ale institutelor de cercetare şi ale altor organisme de informare şi documentare din ţară - o întreagă suită de instrumente referative care susţin procesul de instruire a personalului specializat, prin facilitarea accesului la un fond documentar de profil, a cărui componentă ştiinţifică este determinantă.

Ritmul actual de creştere a literaturii bibliologice de specialitate este remarcabil şi reprezintă un semnal pozitiv al intensificării interesului real - la nivel teoretic dar, mai ales, practic - al specialiştilor din interiorul acestei profesii. Dincolo de tipologia mai mult sau mai puţin consacrată a documentelor referative ce se elaborează în legătură cu publicaţiile de biblioteconomie şi ştiinţa informării (bibliografii, buletine informative, reviste de titluri şi referate etc.), un impact semnificativ în cercetarea de specialitate îl au bibliografiile electronice - tematice, selective, simple sau adnotate.

În suita de baze de date elaborate la BCU "L. Blaga" din Cluj se înscrie şi una dintre puţinele surse electronice de informare şi documentare, cu mare grad de complexitate, care intermediază lecturile şi studiul bibliologic şi anume baza de date bibliografice LIS. În materialul de faţă, îmi propun să prezint geneza, concepţia şi metodologia de elaborare a acestei bibliografii, care se integrează deplin în contextul actual de desfăşurare a activităţii referative, în interdependenţă cu procesul academic de formare profesională.

Baza de date bibliografice LIS s-a născut din intenţia de a exploata sursele monografice de informare în biblioteconomie şi ştiinta informării aflate în colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" Cluj, surse care, din păcate, nu sunt cunoscute şi valorificate îndeajuns.

Ca primă categorie de beneficiari ai acestui instrument de informare, am avut în vedere studenţii de la facultatea de profil a Universităţii "Babeş-Bolyai", Cluj şi, deopotrivă, pe cei implicaţi în procesul didactic. Baza de date bibliografice LIS include surse importante de cunoştinţe necesare tuturor acelora care sunt în curs de formare pentru profesia de specialist în informare. Am considerat important ca noţiunile şi conceptele de bază, principiile fundamentale de biblioteconomie, informare documentară, management de bibliotecă, automatizare a funcţiilor bibliotecii, reţele şi sisteme informaţionale, Internet etc., să poată fi aprofundate şi prin studierea publicaţiilor de specialitate avute la îndemână în colecţiile BCU, Cluj, în complementaritate cu celelalte surse primare, de alt tip (note de curs, articole de periodice, literatură gri etc.) sau în alt format (documente electronice, Internet etc.). Bibliografia de faţă are rolul de a face ca drumul către aceste izvoare să fie cât mai rapid şi mai facil posibil, oferind elemente de identificare cât mai consistente.

În acelaşi timp, am considerat că demersul de formare şi auto-formare continuă a colegilor bibliotecari, în dorinţa lor de dezvoltare şi perfecţionare profesională, ar putea fi deopotrivă susţinut de sursele semnalate în acest instrument bibliografic. De asemenea, el ar putea reprezenta o cale de a semnala aceste lucrări tuturor interesaţi de evoluţiile înregistrate în acest domeniu atât de dinamic.

Criteriile de selecţie pe care le-am aplicat se referă la tipul de documente, limba de editare şi cronologia ediţiilor. Am reţinut documente primare cu caracter monografic, antologii şi culegeri de studii, manuale, cursuri, lucrări ştiinţifice ale congreselor, conferinţelor şi ale simpozioanelor etc., publicate începând din deceniul şapte până prezent şi intrate în colecţiile BCU "Lucian Blaga", Cluj. Caracterul de ne-periodicitate, ca prim criteriu de selecţie, elimină din baza de date LIS revistele, serialele, periodicele de profil dar nu exclude monografiile seriale care păstrează un grad major de independenţă pentru fiecare lucrare componentă a seriei, atât din punctul de vedere al conţinutului cât şi al datelor bibliografice proprii. Am păstrat şi lucrări mai vechi considerând că informaţiile oferite sunt în continuare valabile, în special cele referitoare la aspectele generale ale domeniului, la funcţiile şi rolul bibliotecilor în context istoric, social şi cultural, la specificul activităţii de bibliotecă în perspectivă tradiţională, la tipul şi categoriile de utilizatori, la nevoile lor de informare, la serviciile de bibliotecă etc. În schimb, în zona automatizării bibliotecilor, a noilor tehnologii de informare şi comunicare, a reţelelor informaţionale etc., am selectat doar lucrări mai recente, având în vedere ritmul extrem de accelerat în care lucrurile evoluează, aducând după sine perimarea rapidă a informaţiilor. Se regăsesc, astfel 233 lucrări publicate după anul 2000, din totalul de 682 titluri incluse în bibliografie.

Am inclus, de asemenea, într-o secţiune separată, documente secundare referitoare la biblioteconomie şi ştiinţa informării, lucrări de referinţă ca : enciclopedii, lexicoane, dicţionare, bibliografii speciale, cataloage etc. Acestea mi se par necesare, în special acum, în perioada de investigare şi experimentare a noilor căi de abordare a domeniului informaţional în care ne găsim la ora actuală. Dincolo de contribuţia pe care acestea o au la clarificarea aspectelor teoretice şi practice ale profesiei, ele (şi mă refer aici în special la dicţionarele explicative şi terminologice, lexicoane, vocabulare controlate şi tezaure) stimulează impunerea şi consacrarea unei terminologii româneşti de specialitate. Lucrările de referinţă explicative redactate în limba română au o prezenţă în general limitată, astfel încât semnalarea lor, pe măsura aparariţiei, este extrem de utilă.

În ceea ce priveşte limba de editare a lucrărilor selecţionate, am reţinut titlurile editate în limbi de circulaţie : engleză, franceză, germană, italiană şi rusă. Pentru identificarea titlurilor incluse în bibliografie am consultat atât cataloagele tradiţionale (sistematice şi alfabetice), cât şi OPAC-ul BCU Cluj.

Materialul bibliografic selectat l-am structurat pe şapte mari coordonate care se pliază pe direcţiile principale de desfăşurare şi evoluţie a domeniului : aspecte interdisciplinare şi domenii conexe (clasa 0), probleme de management de bibliotecă (clasa 1), servicii şi tehnică de bibliotecă (clasa 2), informare documentară (clasa 3), lectură (clasa 4), aspecte legate de formarea academică şi perfecţionare profesională (clasa 5) şi relaţii de colaborare şi asociere intra-profesională (clasa 6). La rândul lor, clasele sunt subdivizate în funcţie de ariile mai înguste de activitate, aparţinând fiecăreia dintre ele. Subdiviziunile şi numărul de referinţe aferente fiecăreia sunt următoarele :

0.1 Biblioteci. Bibliologie. Biblioteconomie (101) 0.2 Istoria cărţii şi a tiparului (47) 0.3 Istoria bibliotecilor (39) 0.4 Patrimoniu (1) 0.5 Rolul şi funcţiile bibliotecilor. Tipuri de biblioteci (42) 0.6 Arhive. Arhivistică (7) 0.7 Mijloace de informare în masă (4) 0.8 Cenzura (8) 0.9 ştiinţa informării (9) 1.1 Conducerea şi organizarea bibliotecilor (26) 1.2 Management financiar. Planificare bugetară. Costuri. Eficienţă (5) 1.3 Managementul resurselor umane (4) 1.4 Marketingul produselor şi serviciilor de informare (5) 1.5 Evaluarea funcţiilor bibliotecii. Analiza statistică (7) 1.6 Organizarea colecţiilor. Tipuri de documente (15) 1.7 Tehnologia informaţiei (53) 1.8 Localul şi amplasarea bibliotecii. Construcţii de bibliotecă (5)

1.9 Legislaţie de bibliotecă. Regulamente de funcţionare (8) 2.1 Dezvoltarea colecţiilor. Achiziţii. Schimb. Depozit legal (10) 2.2 Catalogare. Organizarea cataloagelor (35) 2.3 Clasificare. Indexare (25) 2.4 Intreţinerea colecţiilor. Igiena şi patologia cărţii (18) 2.5 Comunicarea documentelor. Relaţii cu publicul (16) 3.1 Managementul informaţiei. Documentare. Informare bibliografică (80) 3.2 Lucrări de referinţă în biblioteconomie şi ştiinţa informării. Enciclopedii. Dicţionare. Cataloage. Bibliografii (56) 4.1 Sociologia şi psihologia lecturii (12) 4.2 Metodologia lecturii (5) 5.1 învăţământ biblioteconomic (15) 5.2 Perfecţionare profesională. Formare continuă (6) 5.3 Lucrări ştiinţifice. Metode şi tehnici de elaborare (7) 6.1 Cooperare. Reţele de biblioteci. Consorţii (8) 6.2 Instituţii. Organizaţii. Asociaţii profesionale (3)

Într-un câmp special alocat, fiecare referinţă include cuprinsul lucrării descrise (tabla de materii), ca informaţie suplimentară cu valoare analitică, după modelul utilizat în elaborarea revistelor de sumare. De asemenea, la lucrările cu un aparat critic şi bibliografic foarte bogat, cu indici multipli şi anexe utile, am făcut o menţiune specială în acest sens, indicând şi paginile din cadrul lucrării unde acestea se află. Am considerat foarte utile în special cercetările bibliografice şi bibliografiile de recomandare, care oferă căi suplimentare de identificare a unor noi surse de informare la temă.

Descrierile bibliografice se completează cu menţionarea adresei documentului în cadrul colecţiei. Accesul la sursa primară se asigură, astfel, într-un mod cât mai direct, fără a mai fi nevoie de consultarea altor cataloage pentru obţinerea cotei.

Pentru a avea acces la cât mai multe dintre temele dezbătute în cadrul materialelor prelucrate, fiecare document în parte este prelucrat suplimentar, în profunzime, prin acordarea unor cuvinte cheie în funcţie de multiplele aspecte identificate în lucrarea descrisă. Menţionez aici că am avut o preocupare specială pentru uniformizarea termenilor, consultând în permanenţă indexul de subiecte stabilit de Biblioteca Naţională a României, în revista bibliografică adnotată ABSI. Totodată, fiind în limba română, aceştia au şi rolul de a oferi informaţii esenţiale asupra lucrărilor în limbi străine, atunci când acestea sunt inaccesibile.

Informaţiile regăsite în urma căutărilor efectuate direct în ProCite5 - programul bibliografic cu care am realizat baza de date LIS, în cadrul biroului Cercetare bibliografică-Documentare - sunt complexe iar căutarea se poate face după fiecare câmp fixat în workform. Iată un exemplu :



LIS se află pe site-ul BCU Cluj şi se poate accesa prin intermediul programului Reference Web Poster. Căutările se pot face după autor, titlu, an de apariţie, cuvinte cheie şi prin combinaţii între acestea :



Baza de date bibliografice LIS rămâne o bibliografie deschisă şi urmează să fie completată cu noi intrări, astfel încât imaginea asupra contribuţiilor editoriale biblioteconomice româneşti şi străine, regăsite în colecţiile BCU Cluj, să fie cât mai cuprinzătoare şi la zi.

Sperăm ca această bază de date bibliografice să reprezinte un instrument util pentru toţi cei interesaţi în cercetarea literaturii de profil, ea oferind posibilitatea de a privi biblioteconomia dintr-o nouă perspectivă, modernă şi dinamică dar păstrând şi valorificând, deopotrivă, şi cunoştinţele tradiţionale.