Mrd. Roxana Bălăucă

Evoluţiile din domeniul tehnologic care au avut loc în ultimii ani, au determinat schimbări importante în toate domeniile, atât în cele tehnice, cât şi în cele ştiinţifice şi sociale. Bibliotecile universitare, având drept utilizatori principali studenţii, cadrele didactice şi cercetătorii, au trebuit să adapteze serviciile oferite nevoilor publicului. în aceste condiţii, pentru a safisface necesitatea accesului rapid la cele mai noi surse de informare la nivel academic, bibliotecile au pus la dispoziţia utilizatorilor săi o serie de resurse electronice, cu informaţii importante din punct de vedere ştiinţific, scurtând astfel drumul şi timpul până la documente.

Toate bibliotecile universitare din România, cu câteva excepţii, oferă pe paginile web informaţii despre resursele disponibile, atât în format electronic cât şi electronic. Resursele electronice accesibile în bibliotecile universitare româneşti sunt următoarele: cataloagele on-line, baze de date, carţi şi reviste electronice, literatură gri.

1. Cataloagele on-line

Catalogul on-line, asemenea celui tradiţional, trebuie să reflecte întregul fond al unei biblioteci. Aici trebuie să regăsim informaţii despre toate documentele existente în colecţiile bibliotecii, atât în format electronic, cât şi tipărite. La nivelul anului 2008, în România, majoritatea bibliotecilor universitare fie aveau catalog on-line, fie aceasta era în curs de construcţie¹. Cu toate acestea, există şi câteva excepţii. Există biblioteci universitare care ori nu deţin un catalog on-line, pe de o parte, ori acestea, în cazul în care există, nu permit regăsirea decât a unei mici părţi din documentele pe care le deţine biblioteca. De exemplu, catalogul bibliotecii Universităţii "Politehnica" din Timişoara, conţinea la începutul anului 2008, doar monografii editate după 1990.

În cataloagele celor patru biblioteci centrale universitare din România - BCU "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, BCU "Mihai Eminescu" din Iaşi, BCU "Carol I" din Bucureşti şi BCU "Eugen Todoran" din Timişoara -, putem regăsi atât documente apărute recent (monografii, periodice, CD/DVD-uri), precum şi documente mai vechi şi, de asemenea, documente care fac parte din fondul de patrimoniu (carte veche, manuscrise, stampe, fotografii). Catalogul on-line al BCU Iaşi, creat în anul 2000, avea în 2006, 460.000 de înregistrări. BCU Timişoara oferă utilizatorilor săi două cataloage: unul pentru cărţi şi unul pentru periodice, iar BCU Bucureşti are trei cataloage electronice: catalogul general - pentru cărţi, periodice şi alte tipuri de documente, catalogul Europa - pentru publicaţii referitoare la Uniunea Europeană, şi catalogul România - cu articole apărute în periodice, din diverse domenii. Există, de asemenea, un catalog naţional colectiv - RoLiNeSt - care permite căutarea simultană în cataloagele bibliotecilor din România.

2. Bazele de date

Bazele de date reprezintă o importantă resursă electronică de informaţie pentru utilizatorii bibliotecilor universitare. Bazele de date disponibile în bibliotecile universitare din România pot fi împărţite în două categorii: baze de date create în cadrul bibliotecii sau abonate. Astfel, bazele create de către BCU "Lucian Blaga", la nivelul anului 2008, ofereau utilizatorilor acces direct de pe pagina web a bibliotecii la 11 baze de date bibliografice, pe diverse domenii: istorie (BistRo), chimie (indexul bibliografic tematic al Revistei de Chimie), literatură (REFIST), biblioteconomie (LIS), activitatea ştiinţifică a cadrelor didactice din Universitatea "Babeş-Bolyai" etc.

Bazele de date la care sunt abonate bibliotecile româneşti sunt baze renumite la nivel academic datorită calităţii informaţiilor pe care le oferă. Ele sunt fie mono- fie pluridisciplinare. Cele patru biblioteci centrale universitare din România, fiind biblioteci cu caracter enciclopedic, oferă acces la baze de date din diverse domenii, precum medicină, tehnică, ştiinţe umane, ştiinţe sociale etc. Sunt baze de date consacrate în mediile academice, precum JSTOR, EBSCO, EMBASE, Elsevier, SAGE, SpringerLink, ProQuest, Scopus. Pot fi consultate articole apărute în diverse periodice, rezumate sau texte integrale (ProQuest), recenzii (EBSCO) sau cărţi (SpringerLink Books).

În cadrul BCU Cluj, accesul la bazele de date se face de la Sala Multimedia, din bibliotecile filiale şi din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai", cu excepţia JSTOR. în acelaşi mod, BCU Iaşi oferă acces la toate bazele de date abonate de la calculatoarele din cadrul Bibliotecii, dar şi de la cele din cadrul Universităţii "Al. I. Cuza". Alte biblioteci universitare oferă acces la baze de date din domeniul lor de interes: Biblioteca Centrală a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi a abonat pentru utilizatorii săi baze din domeniul medicinii, precum ProQuest Medical Library şi MEDLINE, ultima abonată şi de către biblioteca UMF Târgu Mureş. Alături de acestea, în bibliotecile universitare din România, există, de asemenea, şi alte baze de date, în acces liber, precum bazele de date legislative - Lex la Cluj şi Legis la Iaşi-, baza de date ONU sau cea a Băncii Mondiale, care pot fi accesate din cadrul BCU Cluj.

3. Revistele electronice

Bibliotecile universitare din România pun la dispoziţia utilizatorilor şi o serie de reviste în format electronic, fie româneşti, fie străine. Acestea pot fi create în cadrul bibliotecii prin procesul de digitizare, abonate împreună cu versiunea tipărite sau doar în format electronic. Accesul este fie liber, fie contra cost. BCU Cluj publică, în format electronic, revista BiblioRev, care poate fi accesată direct de pe pagina web, BCU Iaşi oferă acces la revista electronică Biblios, iar la Biblioteca Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, din cele 71 de reviste abonate în anul 2007, 30 erau în format electronic.²

La Biblioteca Centrală a Universităţii "Politehnica" din Timişoara studenţii şi cadrele didactice pot consulta articole apărute în reviste din străinătate din domeniul tehnic, accesibile în text integral, precum ACI Structural Journal, American Journal of Physics, ASME, Linux Journal, Scientific Journal (Springerlink) etc., şi, de asemenea, câteva reviste româneşti precum BOPI (Buletin Oficial de Proprietate Industrială)³. Biblioteca UMF din Târgu Mureş pune la dispoziţia utilizatorilor Water, Sanitation and Health Electronic Library ,  The International Pharmacopeea şi alte publicaţii electronice de profil.⁴

Unele biblioteci universitare din România, printre care se numără BCU Cluj şi BCU Bucureşti, au demarat proiecte de digitizare a periodicelor pe care le deţin, digitizând reviste precum Boabe de grâu (Bucureşti) sau Gazeta de Transilvania (Cluj).

4. Cărţile electronice

Cărţile electronice, ca şi revistele, pot fi obţinute prin abonarea unor baze de date sau prin achiziţia lor în format eletronic. Există şi cărţi în format electronic obţinute prin digitizarea în cadrul bibliotecilor a documentelor tipărite. Baze de date precum SpingerLink Books sau Elsevier oferă posibilitatea de a accesa cele mai noi cărţi apărute în format electronic.

BCU Cluj pune la dispoziţia celor interesaţi o serie de cărţi electronice, disponibile atât pe CD-ROM, cât şi pe pagina web a Bibliotecii, cum este Bibliografia istorică a României, vol. X şi XI, iar BCU Iaşi oferă acces on-line la lucrarea Literatură, artă, idei în Alma Mater. Index bibliografic. BCU Bucureşti pune la dispoziţia utilizatorilor patru baze de date cu cărţi electronice: Cambridge, SpringerLink, ScienceDirect şi Oxford English Dictionary⁵. Există, de asemenea, şi o serie de proiecte de digitizare, atât carte, cât şi periodice, fotografii, stampe, dintre care amintesc proiectele "Restitutio" al BCU Bucureşti⁶ şi "Enter Transilvania" al BCU Cluj⁷.

5. Dizertaţiile

Spre deosebire de practica din străinătate, unde toate tezele de doctorat susţinute în ultimii ani pot fi consultate on-line, în România situaţie e puţin diferită. La noi lucrările de doctorat, în general, nu sunt puse în acces liber pe paginile web ale bibliotecilor sau universităţilor, aşa cum se obişnuieşte în străinătate. Pe site-ul Bibliotecii Universităţii "Politehnica" din Timişoara există un singur rezumat al unei teze susţinute în 2004, însă există link-uri către tezele susţinute în cadrul Universităţii din Magdenburg. La Biblioteca Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi sunt accesibile dizertaţiile susţinute la ETH-Zürich şi la Universitatea din Stuttgart. Doar biblioteca Academiei de Studii Economice din Bucureşti oferă acces, în reţeaua locală, la peste 700 de dizertaţii full-text sau rezumate ale tezelor de doctorat în format electronic⁸.

În ultimii ani a fost demarat un proiect de digitizare a lucrărilor de doctorat intitulat RomDoc, iniţiat de Universitatea "Politehica" din Bucureşti, în parteneriat cu ETH-Zürich. Scopul acestui proiect îl reprezintă digitizarea tezelor de doctorat existente în următoarele biblioteci din România: Biblioteca Universităţii "Politehica" Bucureşti, Biblioteca Academiei Române, BCU Bucureşti, BCU Cluj, BCU Iaşi, BCU Timişoara, Biblioteca Universităşii "Politehnica" Timişoara, Biblioteca Universităţii "Transilvania" Braşov. La începutul anului 2008 existau a 476 de disertaţii accesibile on-line⁹.

Alături de tezele de doctorat, există şi alte tipuri de literatură gri accesibile pe paginile web ale bibliotecilor universitare din România. Astfel, Biblioteca Universităţii "Transilvania" din Braşov oferă, în cadrul reţelei locale, la cursuri universitare în format electronic¹⁰. Acelaşi lucru poate fi observat şi la Biblioteca Universităţii "Politehnica" Timişoara¹¹ sau la Biblioteca Academiei de Studii Economice din Bucureşti¹². Pe lângă aceste resurse electronice trebuie menţionate şi colecţiile de link-uri către alte resurse electronice, precum cele către baze de date în acces liber, dicţionare, paginile web ale altor biblioteci şi cataloage on-line din ţară sau din străinătate. Dau exemplu Biblioteca Academiei de Studii Economice din Bucureşti, care deţine o colecţie de link-uri către cele mai importante organizaţii din domeniul economic.

Sursele electronice de informare oferite de bibliotecile universitare din România au un rol important, atât pentru studenţi, cât şi pentru cadrele didactice şi cercetători. în primul rând, ele permit accesul la cele mai noi informaţii, şi, totodată, oferă multiple posibilităţi de acces, comparativ cu cele tradiţionale.

Acestea sunt o parte dintre resursele electronice oferite de către bibliotecile universitare din România, la nivelul anului 2008. Scopul acestei lucrări nu a fost de a realiza o analiza exhaustivă a resurselor electronice din bibliotecile universitare din România, ci de a semnala existenţa lor şi de a deschide noi direcţii de cercetare.