DIGITIZAREA PUBLICAŢIILOR SERIALE VECHI
LA BIBLIOTECA UNIVERSITARĂ-NAŢIONALĂ DIN DEBRECEN (UNGARIA)
- Prezentare susţinută la conferinţa organizată la Cluj-Napoca, de Asociaţia Bibliotecarilor Maghiari din România, 9-11 octombrie 2008
de Dr. Koltay Klára, (dir. gen. adj. al Bibliotecii Universitare Naţionale din Debrecen, Ungaria) -
Traducerea de Kovacs Eszter
Proiectul de digitizare la Biblioteca Universitară-Naţională din Debrecen (BUND) a debutat cu prelucrarea acelor documente, care nu se află sub incidenţa dreptului de autor şi care prezintă interes pentru istoria locală şi regională. Proiectul de digitizare adoptat de BUND este bazat pe patru piloane: digitizarea publicaţiilor seriale vechi, digitizarea cărţilor vechi, digitizarea partiturilor muzicale vechi şi digitizarea colecţiei de afişe teatrale ale Teatrului din Debrecen. (http://www.lib.unideb.hu/hun/diglib.php)
Cele patru biblioteci digitale s-au constituit prin prelucrarea documentelor din categoriile mai sus amintite, paginile fiecărui document fiind scanate aparte. Răsfoirea documentelor digitizate este facilitată prin două mijloace: paginile-index generate automat, care permit selectarea anului sau numărului căutat, iar în cadrul volumelor, navigarea cititorului, respectiv identificarea articolelor sau părţilor căutate este realizată cu ajutorul imaginilor thumbnail (fig. 1). Scanarea paginilor se face la o rezoluţie mare, de obicei la 600 dpi, pentru a satisface standardele impuse de arhivarea digitală, însă în varianta online a celor patru biblioteci digitale se folosesc imagini având diferite rezoluţii pentru a permite o vizualizare adecvată pe monitor, precum şi pentru a putea efectua listări de calitate.
Fig.1
Colecţiile cuprinse în bibliotecile digitale au fost descrise prin metadate MARC, însă complexitatea şi utilizarea acestor metadate prezintă diferenţe semnificative între cele patru biblioteci digitale din cadrul BUND.
Biblioteca de Carte Veche
BUND deţine o colecţie importantă de carte veche, selectarea volumelor pentru digitizare având în vedere la început circulaţia publicaţiilor, frecvenţa solicitării lor spre consultare. în urma realizării unor cópii digitale, comandate în mod individual de către utilizatori (în primul rând cercetători), s-a constituit o colecţie de 39 de titluri (volume digitizate). Ulterior, cópiile digitale, reprezentând baza acestei biblioteci au fost completate, optimizate şi prelucrare în continuare. Astăzi, volumele digitizate sunt puse la dispoziţia utilizatorilor interesaţi sub forma unor imagini (fig. 2).
Fig.2
Metadatele acestei colecţii corespund descrierilor MARC care se regăsesc în catalogul electronic şi care conţin datele bibliografice ale volumului, particularităţile exemplarului respectiv, precum şi linkul către varianta digitizată (fig. 3).
Fig.3
Biblioteca de Partituri Muzicale Vechi
Colecţia digitală de partituri muzicale vechi conţine la momentul actual 72 de partituri de operă şi 829 de partituri de muzică camerală. Au fost selectate pentru digitizare exemplare rare sau ediţii bibliofile din fondul de note muzicale vechi, deţinut de BUND. Navigarea în această bibliotecă digitală este similară cu modalităţile de consultare a bibliotecii digitale de carte veche: paginile documentelor au fost scanate şi sunt vizualizate sub forma unor imagini, pe care utilizatorul le poate răsfoi. Descrierile bibliografice care conţin şi linkul către documentele acestei biblioteci permit pe de-o parte integrarea documentului digital în fondul de bibliotecă, pe de altă parte permit efectuarea de căutări (fig. 4).
Fig.4
Afişele Teatrului din Debrecen
Celelalte două colecţii constituite la BUND: biblioteca digitală a afişelor de teatru şi cea a publicaţiilor seriale prezintă unele similarităţi cu biblioteca digitală de carte veche şi cu cea a notelor muzicală (materialul scanat este arhivat şi vizualizat sub forma unor imagini), însă există şi diferenţe semnificative în prelucrarea lor. în cazul bibliotecii digitale a afişelor şi a periodicelor s-a realizat şi o bază de date independentă, arondată la aceste două colecţii, care permite efectuarea de căutări multiple în ciuda faptului că documentele sunt oferite sub formă de imagine.
Colecţia de Manuscrise din cadrul BUND păstrează colecţia completă a afişelor de teatru pentru perioada de început a vieţii teatrale din Debrecen (1862-1996). Integritatea acestei colecţii a permis - pe lângă completarea descrierilor MARC ale afişelor - şi realizarea unei baze de date, în care să fie cuprinse cele mai importante informaţii cu privire la data prezentării spectacolului, seriile de spectacole oferite în abonament, spectacole prezentate în turneu sau gale teatrale etc (fig. 5).
Fig.5
Baza de date pentru această bibliotecă digitală a fost construită luând în considerare la crearea indicilor, particularităţile colecţiei de afişe, prin urmare fiind posibilă căutarea după informaţii specifice, precum: localităţi incluse în turneele efectuate de ansamblul din Debrecen (conturându-se astfel legăturile instituţionale ale teatrului din Debrecen cu alte teatre din Ungaria şi din străinătate), spectacole prezentate, actorii pentru care s-au organizat spectacole de gală, reprezentări teatrale organizate cu prilejul diferitelor aniversări, repertoriul spectacolelor, seriile de spectacole oferite în bază de abonament (informaţii importante pentru cercetarea concepţiei artistice din perioada respectivă), precum şi regizori, scenografi etc.
Biblioteca digitală a publicaţiilor seriale
Cea mai extinsă dintre bibliotecile digitale BUND, Biblioteca digitală a publicaţiilor seriale este structurată în mai multe subunităţi. Proiectul de digitizare al publicaţiilor periodice a beneficiat de rezultatele activităţii susţinute de repertoriere. Această serie bibliografică, denumită "Tiszántúli időszaki kiadványok repertóriumai" [Repertoriile publicaţiilor seriale din regiunea Tisei], a apărut în anii 1970-1980, în cadrul acestei activităţi fiind prelucrate complet sau parţial 14 publicaţii seriale din regiunea Tisei.1 Printre obiectivele strategice ale acestei activităţi bibliografice a fost cuprinsă şi "valorificarea" rezultatelor obţinute în cadrul unei biblioteci digitale.
Prin realizarea unui material extins de documente digitizate, biblioteca a încercat să pună bazele unor servicii electronice, urmând să fie oferite utilizatorilor. La început s-a încercat aplicarea programelor OCR asupra materialului scanat, pentru a putea facilita căutările efectuate în textul obţinut, însă deteriorarea documentului original (rezultând frecvent ilizibilitatea textului din imaginea scanată) şi rata foarte ridicată de greşeli în text au impus o altă strategie: paginile din publicaţiile seriale au fost digitizate sub forma unor imagini, care pot fi uşor răsfoite cu ajutorul imaginilor thumbnails, iar articolele din periodice sunt descrise într-o bază de date cu ajutorul descrierilor bibliografice, permiţând astfel căutările după autorul şi titlul articolului.
Particularităţile materialului prelucrat au exclus integrarea descrierilor bibliografice în sistemul integrat de bibliotecă (cum era concepţia iniţială), şi astfel a fost creată o bază de date separată pentru publicaţiile seriale digitizate: baza de date "Tiszántúli időszaki kiadványok repertóriumai" [Repertoriile publicaţiilor seriale din regiunea Tisei]. Precum şi în cazul afişelor teatrale, întocmirea unei baze de date separate s-a dovedit o soluţie de succes: au fost respectate şi standardele pentru descrieri bibliografice şi coduri MARC, şi a devenit posibilă şi adaptarea sau modificarea indicilor de căutare (fig. 6). Biblioteca digitală a publicaţiilor seriale a fost integrată în fondul de bibliotecă, prin introducerea adresei URL a colecţiei digitale în descrierea din catalog.
Fig.6
Acest sistem cadru (care s-a dat în funcţiune în mare parte conform concepţiei ideale) a integrat ulterior şi alte publicaţii periodice. Publicaţiile periodice editate în regiunea Tisei au fost asimilate complet în colecţia iniţială. în cazul publicaţiilor apărute în alte regiuni geografice din Ungaria şi a căror digitizare a fost solicitată (la cererea utilizatorilor, sau în cadrul proiectelor şi granturilor de la diferite catedre şi departamente, de ex. publicaţia "Regélő"), descrierile bibliografice au fost introduse în alte baze de date. La momentul actual, există şi periodice pentru care nu s-au întocmit încă descrierile detailate.2
La alcătuirea bazei de date conţinând descriptorii articolelor cuprinse în publicaţiile seriale, s-a luat în considerare posibilitatea scanării, OCR-izării şi convertirii repertoriilor în format tradiţional, printat. Deşi această metodă a fost eficientă în cazul unor cărţi vechi, calitatea tiparului, în cazul publicaţiilor din anii 1970, nu ne permite generarea automatizată de cataloage. Cu toate acestea, existenţa repertoriilor a fost de mare ajutor, deoarece introducerea materialului prelucrat, grupat şi prevăzut cu indici în baze de date s-a realizat într-o perioadă relativ scurtă de vreme.
Fig.7
Baza de date nu s-a limitat doar la articolele apărute în publicaţiile periodice, ea cuprinde toate elementele grafice, anunţurile, notele redacţionale din fiecare număr aparte, deoarece descrierile numai astfel îşi pot îndeplini funcţia de a instrument de lucru al utilizatorului de bibliotecă, numai astfel pot fi folosite ca instrumente de navigare pe lângă imaginile thumbnail. Informaţiile extrase din repertoriile originale, cu privire la rubricile permanente ale publicaţiilor seriale au fost cuprinse în câmpul 490 - câmpul seriilor, iar indicii de căutare au fost convertiţi în indici de nume şi subiect (fig. 7). Prin această metodă s-a construit o bază de date care nu doar reproduce repertoriile într-un context nou, digital, ci creează şi condiţiile necesare pentru efectuarea căutărilor simultane. Rezultatul final este obţinerea unei imagini ample, mai comprehensive asupra activităţii personalităţilor din regiune.
De-a lungul anilor, biblioteca digitală a publicaţiilor seriale a fost îmbogăţită prin introducerea a două ziare săptămânale (A város (1904-1914) şi Debreczen-Nagyváradi értesítő (1846-1895). Aceste publicaţii conţin puţine articole în sensul clasic al cuvântului, însă prezintă foarte multe ştiri locale şi anunţuri de mică publicitate, precum şi diverse informaţii având relevanţă locală, amintesc nume de persoane, nume geografice, nume de firme şi întreprinderi, oferă multe date economice (prin intermediul anunţurilor imobiliare, anunţurilor de mică publicitate, licitaţiilor, listelor de preţuri), precum şi necroloage, ştiri despre evenimente culturale, sau anunţuri administrative (fig. 8).
Fig.8
Acest material complex şi foarte bogat în informaţii importante pentru istoria locală, poate fi cercetat prin descrierea articolelor aparent banale, fără titlu sau având un titlu neconcludent. Dacă într-adevăr informaţia cuprinsă în ştirea sau în anunţul din numărul respectiv al revistei poate fi considerată nulă sau banală, din toate punctele de vedere, s-a realizat un singur record/număr care oferă sinteza acestor rubrici. însă de multe ori aceste rubrici fie au oferit informaţii relevante (care astfel au fost menţionate la câmpul 505), fie au menţionat nume de persoane, de instituţii sau nume geografice, care au fost introduse ca subiect în câmpurile 600, 610, 651. (fig. 9). Astfel, prelucrarea acestor două ziare transformă baza de date în registrul localităţilor din regiunea Debrecen-Oradea, registrul locuitorilor, întreprinderilor, străzilor, magazinelor etc.
Fig.9
Perspectivele bazei de date a publicaţiilor seriale
În ultimii ani au fost lansate noi servicii digitale la BUND: s-a constituit depozitul de la Debrecen - Debreceni Digitális Adattár (DEA - http://ganymedes.lib.unideb.hu:8080/dea/), care găzduieşte spaţiul de stocare şi oferă spre consultare documentele digitale produse la diferite universităţi, cuprinzând o gamă largă de tipuri, de la referate până la lucrări ştiinţifice. Depozitul se bazează pe un program open source, programul DSPACE (http://www.dspace.org/), realizat de Massachusetts Institute of Technology, foarte răspândit de altfel printre utilizatori.
Se doreşte introducerea bibliotecilor digitale prezentate mai sus în acest depozit, deoarece această opţiune prezintă mai multe avantaje: stocarea informaţiilor ar deveni mai sigură, s-ar putea ţine mai bine evidenţa variantelor de diferite mărimi şi de calitate diferită ale unei şi aceleiaşi imagini scanate. Colecţia de periodice digitizate ar putea fi gestionată împreună cu restul materialelor digitale. Este un criteriu important şi faptul că DSPACE oferă posibilitatea acordării accesului diferenţiat la conţinuturile stocate. Astfel, colecţia ar putea fi completată şi cu materiale care ar cădea sub incidenţa dreptului de autor, deoarece ar fi posibilă accesarea lor doar în reţeaua internă de bibliotecă.
În baza de date de seriale din cadrul BUND s-ar păstra ambele modalităţi de accesare: şi cea ierarhică (pornind de la ani şi numere, ajungând astfel la articolele din numerele de reviste), precum şi cea bazată pe recordurile MARC. La rândul lui, programul DSPACE stochează şi el descrieri privind conţinuturile digitale încărcate în format Dublin Core, oferind şi posibilitatea de a efectua căutări în baza acestor descrieri. Metadatele se realizează în baza descrierilor MARC deja existentă, urmate de conversia lor automată.
sus
1
- Debreceni Néplap 15. nov. 1944. – 6. apr. 1945. [ed Király Lászlóné], ( 1975).
- Csokonai Lapok : 1850. [ed. Korompai Gáborné Szalacsiné Rácz Mária], (1975).
- Magyarok :1945-1949 [ed. Korompai Gáborné], (1976).
- A Debreceni Képes Kalendáriom :1901-1948 [összeáll. Veress Gézáné], (1975).
- Régi Okiratok és Levelek Tára : 1905-1906 [összeáll. Korompai Gáborné], (1982).
- Debreceni szemle :1927-1944 [ed. Korompai Gáborné és Némedi Lajosné], (1979).
- Kelet népe :1935-1942. [ed. Szénássy Barnáné et al.] (1979).
- Magyar Exlibris : 1935-1942 [ed. Lenkey István] (1980).
- Debreceni főiskolai lapok :1896-1914 [Berényiné Varga Ibolya] (1981).
- Magyar Protestáns Egyházşi és Iskolai Figyelmező : 1870-1878, [ed. Lenkey István] (1984).
- Debreceni Szemle : 1912-1915. Berényiné Varga Ibolya(1985).
- Egyetemi élet : 1963-1972. Berényiné Varga Ibolya (1992).
- Könyv és könyvtár : anuarul Bibliotecii Universităţii Kossuth Lajos din Debrecen : 1953-1991, Czeglédi László (1994).
- Hortobágy :1861-1867. Jávorszky Ferenc (1997).
2Magyar Museum (1788-1792), Mindenes Gyűjtemény (1789-1792), Orpheus (1790).
sus
|
