Mrd. Bartha Júlia, Szegedi Éva, Tamás Kinga

În data de 27-28 martie a.c., a avut loc la Frumoasa, la 12 km de Miercurea Ciuc, a VI-a Conferinţă a Asociaţiei Bibliotecarilor Maghiari din România. La conferinţă au participat bibliotecari maghiari atât din România, cât şi din Ungaria, de la toate tipurile de biblioteci: universitare, judeţene, şcolare şi speciale.

În prima zi a conferinţei au avut loc prezentări cu o tematică diversificată, tema conferinţei - Provocările profesiei de bibliotecar - lăsând loc tuturor tipurilor de biblioteci să-şi prezinte propriile provocări, respectiv realizările anului 2008.

Conferinţa s-a deschis cu prezentările colegelor noastre de la Budapesta (OSZK) şi Nyíregyháza (Biblioteca Judeţeană Móricz Zsigmond) cu privire la proiectele şi strategiile desfăşurate la Asociaţia Bibliotecarilor din Ungaria. D-na dr. Bartos Éva în discursul ei cu tema: "Problemele actuale ale bibliotecilor din Ungaria", a prezentat programul strategic elaborat de Institutul de Biblioteconomie pentru perioada 2008-2013. Proiectul este susţinut şi finanţat de Ministerul Educaţiei şi Culturii din Ungaria şi din fonduri europene, iar planul strategic cuprinde următoarele obiective: dezvoltarea cultural-regională, digitizarea, formarea şi pregătirea profesională, managementul calităţii totale (TQM), formarea profesională continuă, instruirea persoanelor cu dezabilităţi etc. Acest program strategic are ca slogan : "Bibliotecile de valoare sunt baza educaţiei performante".

D-na dr. Hangodi Ágnes, coordonatoarea programelor de formare profesională acreditate de Ministerul Educaţiei şi Culturii din Ungaria, ne-a prezentat rolul Institutului în Programul Educaţional. Bibliotecarii din Ungaria participă, o dată la şapte ani, la cursuri de formare şi perfecţionare profesională continuă din diferite domenii. Se organizează în total 35 de cursuri, dintre care 25 sunt acreditate, iar durata cursurilor poate fi de 30 de ore, 60 de ore sau 120 de ore.

D-na dr. Vraukóné Lukács Ilona, coordonatoarea Asociaţiei pentru Dezvoltare Regională al Euroregiunii Carpatice, ne-a prezentat realizările şi obiectivele acestei asociaţii, printre a cărei membrii se numără şi câteva judeţe din România. Sprijinirea bibliotecilor maghiare din România este unul dintre obiectivele menţionate în programul strategic, atât al Asociaţiei, cât şi al Institutului, prin participarea bibliotecarilor maghiari din România la cursuri de perfecţionare, seminarii şi conferinţe desfăşurate în Ungaria, dar totodată şi prin acordarea de donaţii.

După aceste trei prezentări au luat cuvântul colegii noştri din ABMR, dintre care: Kiss László a prezentat Relaţiile Americane a Bibliotecii şcolare Mikes Kelemen din Sf. Gheorghe, urmat de domnul Szabó Károly, directorul Bibliotecii Orăşeneşti din Odorheiu Secuiesc, cu a sa expunere despre Programul de digitizare a discurilor, precum şi alte prezentări ale colegilor din Zalău, Sovata, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Sf. Gheorghe, Carei. Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga" Cluj-Napoca a fost reprezentată de către: dir. adj. doamna Póráczky Rózália, împreună cu Tamás Kinga, Bartha Júlia, Szegedi Éva şi Bodnár Róbert, iar colega noastră Okos-Rigó Ilona ne-a expus prezentarea despre Filiala de Botanică a B.C.U. "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca.

În a doua zi a conferinţei au avut loc alegerile membrilor din comitetul de conducere al Asociaţiei, directorul Kiss Jenő, retrâgându-se din funcţia de conducere, cu ocazia pensionării sale. Acesta a făcut o prezentare despre cei 19 ani de activitate a Asociaţiei, iar colegii interesaţi de toate detaliile legate de Asociaţie pot citi articolul A romániai magyar könyvtárügy napjainkban (Problemele bibliotecilor maghiare din România în zilele noastre) publicat în Kisebbségkutatás - nr. 2 din anul 2006. Dorim să subliniem câteva aspecte mai importante despre asociaţie:

• Asociaţia Bibliotecarilor Maghiari din România a luat fiinţă în anul 1990 la Sf. Gheorghe, iniţial ca o secţiune de biblioteconomie în cadrul Societăţii Maghiare de Cultură din Transilvania, după care a devenit o asociaţie profesională;
• în prezent, lucrează circa 400 de bibliotecari maghiari în bibliotecile din România, din care 220 cu normă întreagă şi care sunt înscrişi în asociaţie;
• editează o revistă de specialitate Könyvesház (Casa Cărţii);
• membrii asociaţiei sunt bibliotecari maghiari din toate tipurile de biblioteci din România;
• asociaţia are următoarele obiective de activitate: pregătirea şi formarea continuă a bibliotecarilor maghiari din România, atât în ţară, cât şi în străinătate; menţinerea unei legături strânse cu asociaţia mamă din Ungaria (prin educaţie, cursuri, achiziţie de carte: cumpărături, donaţii, schimb de experienţă etc.); contribuie la asigurarea lecturii în limba maghiară; sprijinirea bibliotecilor pentru valorificarea mai eficientă a fondului de carte maghiară; publicarea şi editarea de lucrări cu caracter biblioteconomic, cultural, ştiinţific; stabilirea şi întreţinerea de relaţii cu edituri, instituţii din ţară şi peste hotare; sprijinirea activităţii de cercetare în domeniile biblioteconomiei; promovarea de tehnici şi metode moderne de înmagazinare şi regăsire a informaţiilor etc.

Noua conducere este formată din: doamna Kopacz Katalin, preşedintele asociaţiei şi directorul Bibliotecii Judeţene din Miercurea Ciuc; vicepreşedintele Róth András Lajos; vicepreşedintele pe probleme de educaţie: Kiss Laszló; secretar: Csergő Benedek Csilla; cenzori: Okos-Rigó Ilona, Csíki Emese şi Szabó Károly. Asociaţia are un membru şi în Comisia Naţională a Bibliotecilor în persoana doamnei Bedő Melinda.

Întâlnirile de acest gen ar fi mult mai edificatoare dacă numărul de membrii al Asociaţiei ar fi mai mare şi astfel, mai mulţi bibliotecari ar fi informaţi despre noutăţile apărute în profesia de bibliotecar. Aici ne referim la programele noi ale diferitelor medii de lucru, problemele specifice diferitelor tipuri de biblioteci, elaborarea unor soluţii viabile pentru noi înşine. Ar fi binevenită orice implicare din partea statului, în special din partea ministerelor de resort.

Participarea la această conferinţă ne-a adus la cunoştinţă diversitatea activităţilor care se desfăşoară în diferite tipuri de biblioteci din ţară sau de peste hotare, ne-a ajutat să ne împărtăşim experienţele profesionale, să ne îmbogăţim cunoştinţele cu privire la complexitatea muncii de bibliotecar, dar totodată ne-a oferit şi ocazia să ne actualizăm informaţiile din domeniu.