Nicolina Buzle

Situat în centrul Transilvaniei, oraşul Turda şi-a adus o bogată contribuţie la dezvoltarea culturii din acest teritoriu. Evoluţia oraşului este strâns legată de istoria Transilvaniei, care a fost şi este centrul vieţii culturale româneşti, şi care a dat neamului românesc, în sec. al XV-lea şi al XVI-lea, începuturile literaturii şi temelia limbii literare.

Viaţa cultural-artistică a Turzii s-a manifestat de timpuriu, între cele mai vechi manuscrise latine din Transilvania păstrându-se lucrarea Breviarum Transilvanicum, copiată la 1641, într-o aleasă scriere ornată, de către Nicolae de Thorda.

Deoarece primele lăcaşuri de cultură au fost bisericile şi mănăstirile, printre învăţători şi preoţi erau unii adevăraţi artişti: caligrafi, miniaturişti şi pictori de biserici.

Literatura românească din Transilvania era reprezentată în general prin povestiri religioase numite apocrife, care s-au păstrat în popor prin tradiţie orală, scriindu-se abia prin secolele XV-XVI. Ele aveau mare trecere în rândul populaţiei de la ţară şi deşi biserica le combătea ca fiind false şi periculoase pentru adevărata credinţă a unui creştin, tot preoţii au fost cei care au început să le copieze după tradiţia orală românească, sau le-au tradus în româneşte de pe nişte copii slavone. Manuscrisele fiind pe o hârtie calitativ inferioară şi des întrebuinţate, s-au păstrat numai câteva.Cel dintâi cunoscut, numit "Codicele sturdzan" a fost copiat de popa Grigorie din satul Măhaciu de lângă Turda, pe la 1600.

Începutul sec. al XIX-lea este caracterizat prin mari prefaceri şi programe în domeniul culturii, ca urmare a configurării acesteia în forma ei de maximă amplitudine - cultura naţională.

Apariţia presei în limba română şi diversificarea acesteia, întemeierea unui mare număr de tipografii citadine ( cele vechi funcţionau pe lângă mănăstiri şi mitropolii), care tipăresc carte laică în ritmuri sporite, a făcut ca numărul cărţilor tipărite aproape să se dubleze de la un deceniu la altul. Instituirea sistemului de învăţământ superior în limba română şi o mai fermă articulare a învăţământului primar şi normal (gimnazial), au determinat apariţia unui nou element în rândul instituţiilor culturale - biblioteca publică, ca depozit activ al gândirii şi creaţiei româneşti. Până la momentul respectiv, bibliotecile existente aparţineau unor boieri, cărturari, mănăstiri sau eparhii, nu erau organizate temeinic şi se aflau doar la dispoziţia unei familii sau a unui cerc restrâns de persoane.

Între instituţiile culturale româneşti, create în sec. al XIX-lea, de importanţă deosebită este Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român -ASTRA.

Lipsa unei societăţi literare şi culturale, cum aveau şi celelalte popoare din vecinătate, a fost simţită de românii ardeleni încă de la sfârşitul veacului al XVIII-lea, când se proiectase după ideile vestitului doctor Ioan Molnar, "societatea literaţilor din Sibiiu" cu scop de a tipări un ziar pentru popor (1789), iar ceva mai târziu (1795) aşa numita "societate filosoficească a neamului românesc în mare prinţipatul Ardealului".ⁱ Acest proiect nu s-a putut realiza, dar pentru toţi conducătorii tineri şi idealişti ai românilor ardeleni era o veche dorinţă de creare a unei instituţii, care, pe lângă promovarea literaturii şi culturii româneşti, să poată aduna la un loc românime ardeleană, dezbinată în două confesiuni, să cimenteze legăturile de unitate şi frăţie şi să afle mijloacele necesare pentru răspândirea culturii naţionale în rândul poporului.

Înfiinţată în anul 1861 pe principiul că "unde dezbină legea, cartea poate uni", ca urmare a intervenţiei mitropolitului Andrei Şaguna la guvernatorul ardelean Lichtenstein, într-o perioadă grea când se încerca deznaţionalizarea poporului român, ASTRA a fost centrul de gravitate al năzuinţelor culturale, morale, sociale, precum şi al aspiraţiilor naţionale ardeleneşti.ⁱⁱ Era organizată în secţiuni ştiinţifice - literare, care au fost reorganizate în anul 1914, acestea fiind: secţiunea literară şi artistică, secţiunea istorică-etnografică, secţiunea de ştiinţe sociale, secţiunea de ştiinţe naturale, secţiunea de medicină, secţiunea şcolară, secţiunea economică şi secţiunea tehnică-industrială.

Printre scopurile ASTREI se numărau acelea "de a înainta cultura poporului român prin iniţiere de studii şi editări de publicaţii literare, ştiinţifice şi artistice, înfiinţare şi susţinere de biblioteci populare în fiecare comună, biblioteci regionale în fiecare centru de despărţământ şi o bibliotecă mai mare centrală; întemeiere şi susţinere de muzee regionale în centrele despărţămintelor pe lângă un mare Muzeu central; aranjare de expoziţii etnografice, de agricultură, grădinărit, pomărit, de copii, industriale, artistice etc.; conferinţe şi prelegeri populare; acordare de premii şi burse; înfiinţare de bănci populare, cooperative, publicarea revistei Transilvania; publicarea de cărţi din colecţia "biblioteca poporală", "biblioteca tineretului" şi alte cărţi folositoare, instruirea analfabeţilor ".ⁱⁱⁱ

Deoarece în oraşul nostru a existat una dintre formele de organizare ale ASTREI respectiv "despărţământul Turda", înfiinţat în 1870, iar printre membrii şi conducătorii acesteia s-au numărat personalităţi marcante din zona Turda, organizaţia de aici a avut un rol important în dezvoltarea culturii în acest teritoriu. Intelectualii turdeni s-au mobilizat încă de la înfiinţarea ei, printre fondatori fiind şi patriotul turdean dr. Ioan Raţiu. Astfel, activitatea culturală de la Turda a fost strâns legată de activitatea ASTREI până după al doilea război mondial.

În ideea de emancipare naţională, în primul rând prin cultură, ASTRA a înfiinţat în 1873 "Societatea de lectură a femeilor din Turda", a doua din Transilvania după cea din Braşov, care a contribuit la răspândirea culturii româneşti în toate straturile societăţii şi a pregătit conştiinţa pentru marele act al Unirii.

Revista Transilvania din 1874 a consemnat scopul "Societăţii" ca fiind "progresele membrilor în deosebitele ramuri de ştiinţă şi în special în limba şi literatura română".

"Societatea de lectură a femeilor din Turda" dispunea de o bibliotecă constituită prin cumpărare de cărţi, din fonduri proprii şi donaţii, de asemenea, organiza serate muzicale a căror venituri se foloseau tot pentru cumpărarea de cărţi. Una dintre cele mai importante realizări ale Societăţii este înfiinţarea primei librării româneşti din Turda, în anul 1914. Ziarul "Foaia poporului" consemnează evenimentul: "nu se poate închipui entuziasmul ce a cuprins pe cei puţini şi idealişti când au văzut în vitrină o mulţime de cărţi româneşti, aici în acest oraş cu un trecut nu prea prieten şi tolerant faţă de cultura şi aspiraţiile româneşti."

Faptul că la Turda se ţin două adunări generale ale ASTREI, în 1880 şi 1929, constituie un indiciu al dăruirii şi al condiţiilor existente pentru realizarea acestor întâlniri la înalte cote de experienţă şi diversitate. Ca recunoştinţă pentru meritele lui Ioan Raţiu, în calitate de preşedinte al despărţământului ASTREI la Turda, dar şi ale celorlalţi intelectuali turdeni, adunarea generală ţinută la Sighişoara în 1879 a propus oraşul ca loc de desfăşurare a viitoarei adunări generale, care s-a ţinut între 7-9 august 1880. Câteva hotărâri majore în devenirea spiritualităţii româneşti au fost luate atunci la Turda: organizarea unei expoziţii generale a ASTREI la Sibiu, reluarea publicării periodicului de cultură "Transilvania", ridicarea unui monument patriotului Andrei Mureşanu, la Braşov. Tot la Turda s-a desfăşurat şi o sesiune ştiinţifică la care George Bariţiu a susţinut trei referate despre istoria Regimentului I grăniceresc.

În octombrie 1929 s-a desfăşurat cea de-a doua adunare generală de la Turda în condiţiile realizării Marii Uniri, visul poporului român şi al ASTREI deopotrivă. Realizarea aceasta a fost una dintre cele mai importante contribuţii ale asociaţiei, constituind momentul de descătuşare a vieţii culturale româneşti din Ardeal, inclusiv din Turda, în contextul transformării acestei străvechi localităţi daco-romane într-un important centru cultural al ţării.

La sesiunea ştiinţifică a adunării din 1929 s-au ţinut conferinţe pe teme de pedagogie şi economie, iar ziarul "Lumina Plugarului" relatează: " Azi e zi cu soare, zi de sărbătoare. Bătrâna şi neobosita ASTRĂ ne-a încredinţat să se ţină în anul acesta la Turda adunarea generală.Tot în ziua aceasta se dezveleşte în prezenţa membrilor guvernului, corpurilor legiuitoare, a reprezentanţilor armatei, a clerului înalt, statuia marelui fiu al oraşului nostru dr. Ioan Raţiu."^iv

Realizările ASTREI în planul culturii au fost deosebite în despărţământul Turda. S-au realizat 30 de biblioteci populare, iar cea din oraş a ajuns la 6000 de volume.S-au ţinut cu regularitate conferinţe pe teme de educaţie sanitară, agrotehnică, estetică, remarcându-se în perioada interbelică Petru Suciu, Teodor Murăşanu, Damian Pop. În satul Copăceni s-a înfiinţat şcoala de gospodărie casnică şi se organizau cu regularitate cursuri de alfabetizare, iar în 1924 Primăria oraşului Turda a hotărât să dea în administararea "Asociaţiunii" conacul princiar, astăzi Muzeu de Istorie.

Tot datorită ASTREI a fost ridicată troiţa de la mormântul domnitorului Mihai Viteazul, iar la Ateneu şi Casina Română erau invitaţi, pentru a conferenţia, oameni de înaltă cultură. Astfel, la inaugurarea Ateneului din Turda, în anul 1925, a participat marele istoric Nicolae Iorga. Prin ASTRA s-au acordat burse din fondurile "Andronic", "Avram Iancu", "Ioan Petran", "Nicolae Rusu şi Cornelia" din Poiana de Arieş, unui număr mare de tineri care studiau în licee, dar mai ales în şcoli profesionale.

De remarcat este şi activitatea desfăşurată de « Asociaţiune » după Dictatul de la Viena. La Turda, devenit un oraş de graniţă vremelnică, intelectualii au susţinut conferinţe prin care cereau revenirea României în hotarele sale fireşti. La serbările ASTREI se adunau toate forţele patriotice din Transilvania. În 10 iunie 1943 se remarcă o grandioasă manifestare pentru idealurile naţionale, evidenţiindu-se exerciţiile libere şi tabloul final "Lupta de reîntregire", realizate de ilustrul profesor clujean Albin Moraru. La 28 ianuarie 1944, sub egida tineretului universitar din Sibiu, organizat în "Gruparea Democrat-Universitară", se desfăşoară o manifestare patriotică, iar scriitorii Victor Papilian, Ion Agârbiceanu, Teodor Murăşanu, ştefan Augustin-Doinaş, Petre Bucşa, consideră Turda "un sanctuar al românismului". ASTRA a constituit astfel, şi la Turda, centrul spre care îşi îndreptau privirile românii de pretutindeni, unde s-au sintetizat aspiraţiile şi s-a desăvârşit voinţa de acţiune şi luptă românească pentru emancipare naţională.

Publicaţia de bază a Astrei a fost revista lunară "Transilvania" ce apărea la Sibiu, înfiinţată în anul 1868.

     

Subiectele abordate erau de o mare varietate: istorie, studii ale dialecticii limbii române, toponimia Ardealului, pedagogie, educaţie morală, gramatica limbii române, lingvistică, poeţi populari, etnografie, biologie, filosofie, semnalări de apariţii de cărţi, cronici culturale, cronici muzicale şi dramatice, materiale scrise pentru conferinţe şi şezători, prezentări de expoziţii de artă plastică, educaţia femeii, rolul femeii în societate, medicină, apariţia filmului cinematografic etc.

Erau publicate pagini din literatura epocii, scrise de autori consacraţi: George Coşbuc, Aron Cotruş, Alexandru Vlahuţă, Victor Eftimiu, Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Barbu ştefănescu Delavrancea, Nicolae Iorga.Pe lângă acestea se prezentau frecvent aspecte din viaţa Asociaţiunii, activitatea despărţămintelor, bibliotecilor, muzeelor, activitatea şcolii civile de fete a Asociaţiunii, liste ale membrilor fondatori şi ale bursierilor pe ani şcolari.

Activitatea Despărţământului Turda este frecvent menţionată în paginile acestei reviste, dar din lipsă de spaţiu voi da aici doar câteva exemple. Astfel, în numerele din anii 1918, 1919 apar listele membrilor fondatori şi ale membrilor activi din Turda, printre aceştia fiind şi preotul protopop Nicolae Raţiu, din celebra familie Raţiu, care a desfăşurat o bogată activitate politică, socială şi culturală. A fost membru fondator şi activ al Societăţii ASTRA, al Societăţii de teatru românesc şi al Reuniunii învăţătorilor din arhidieceza Blajului.

În anul 1923 sunt publicate, în multe numere ale revistei, poezii ale poetului Teodor Murăşanu, născut în apropierea Turzii, conducător al revistelor turdene "Abecedar", "Pagini literare"şi editor al ziarului "Arieşul". Volumul său de versuri, "Fum de jertfă", este prezentat cu aprecierile: "aceste versuri ale tânărului poet ardelean ne înfăţişează calităţi reale: dragoste de natură, adâncă şi mişcătoare, sbucium sufletesc intens, cugetare înaltă şi senină.Le recomandăm călduros."^v

În anii următori numărul bibliotecilor, al şezătorilor literare şi conferinţelor de popularizare din literatura şi istoria românilor sunt în continuă creştere. Astfel, în anul 1925 exista la Turda o Casă Culturală la care preşedintele " Asociaţiunii" din acea perioadă, Vasile Goldiş, a ţinut o consfătuire cu autorităţile administrative şi cu intelectualii turdeni.

Numărul 12 al revistei Transilvania, din anul 1928, menţionează un articol apărut în ziarul turdean "Arieşul" din 28 august 1928, ce marchează un eveniment important :   "Serbătorindu-se în oraşul Turda, în ziua de 19 august 1928, 100 de ani de la naşterea marelui luptător pentru dreptate dr.Ioan Raţiu, din acest prilej s-a ţinut o şedinţă festivă a baroului din Turda. În numele « Astrei » a evocat dl. Director Petru Suciu, membru în comitetul central, « personalitatea legendară a dr-ului Ioan Raţiu, acest om cu hotărâre nestrămutată, voinţă de fier, cu un curaj epic, calităţi cari l-au făcut una din cele mai măreţe figuri ale vieţii publice a trecutului românilor de pretutindeni ». Iniţiator al « Astrei », el a fost totdeauna conducătorul mişcărilor culturale ale românilor din Ardeal. În faţa amintirei acestui mare român « Astra » îşi pleacă cu smerenie steagul cultural ".

În anul 1928 Turda este menţionată cu "activitate de remarcat" a despărţământului, iar în anul 1929 există o prezentare detaliată a activităţii despărţământului central judeţean Turda, din care aflăm că exista în fiecare sat aparţinător o agentură a ASTREI numită Cerc cultural, biblioteci în fiecare sat, iar Casa Culturală a oraşului era trecută contractual în folosinţa Despărţământului, care a suportat şi lucrările urgente de reparaţii.Se propunea o creştere a colecţiilor bibliotecii şi a muzeului, precum şi reorganizarea acestuia.

Biblioteca ASTREI din Despărţământul Turda avea 6.000 de volume, fiind pe locul al treilea după Sibiu (cu 120.000 de volume) şi Braşov (cu 25.000 de volume). O parte din aceste volume, cele care au supravieţuit distrugerilor celui de-al doilea Război Mondial, au fost moştenite de actuala bibliotecă publică a oraşului, formând, alături de cărţi provenite de la alte instituţii de cultură din oraş sau din ţară, Fondul Documentar, ce cuprinde 3.033 de publicaţii. Printre acestea merită să fie remarcate "Histoire du Monde" de M. Chevreau, apărută la Paris în 1686, aceasta fiind şi cea mai veche carte păstrată de la Biblioteca ASTREI , sau "Almanachulu Societăţii Academice Socialu-Literare "România Jună" apărut la Viena în 1883.

     

Numeroase cărţi (220) au anul de apariţie cuprins între 1764-1899, iar 1.234 au fost editate între anii 1900-1940, celelalte având anul de publicare după această perioadă.

Cărţile acestui fond special, mai ales cele apărute înainte de anul 1900, sunt decorate şi înfrumuseţate cu letrine, viniete, frontispicii sau alte ilustraţii. S-au găsit peste 40 de publicaţii care au letrine cu motive florale, fitomorfe sau zoomorfe şi peste 70 de publicaţii cu viniete cu motive florale, vegetale, fitomorfe sau geometrice. Frontispiciile apar pe circa 67 publicaţii. La acestea se adaugă Ex-libris-urile, cele mai des întâlnite fiind cele ale Bibliotecii şcoalei Politechnice Bucureşti, Fundaţiilor Culturale Regale, Stephanie de Ugron ab Ubranfalva, Tipografiei Gutenberg Bucureşti, Joseph Göbl, Bibliotecii Karadia.

Ca locuri de publicare, unele din aceste cărţi (187) au fost tipărite chiar de Editura Asociaţiunii ASTRA de la Sibiu sau de altele din ţara noastră, dar şi în mari oraşe europene şi chiar peste ocean : Bucuresci (Bucureşti), Hermannstadt (Sibiu), Jassy (Iaşi), Brassó (Braşov), Kolozsvár (Cluj), Blaj, Alba Iulia, Arad, Londra, Amsterdam, Viena, Bayreuth, Berlin, Budapesta (66 de titluri), Chicago, Chişinau (42 titluri), Glasgow, Geneva, Grenoble, Milano, Moscova, New York, Ottawa, Oxford, Paris (162 titluri), Roma, St.Gallen, Stuttgart, Veneţia, Zürich etc.

Majoritatea cărţilor au diferite ştampile care le atestă apartenenţa în timp. Cea mai frecventă este cea cu inscripţia "Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român "Astra". Despărţământul Turda (aplicată pe 330 de cărţi), Despărţământul Central Judeţean al Astrei Turda, Administraţia Domeniului Coroanei, Asociaţiunea Casa Naţională de Cetire a Oraşului Bârlad, Biblioteca Ateneului Popular "N.Bălcescu" (pe 62 de cărţi), Biblioteca Centrală Raională Turda, Fundaţia Culturală Regală "Principele Carol", Fundaţia Culturală Regală "Regele Mihai I", Biblioteque Constantin C. Bratiano, Cassa şcoalelor şi a Culturii Poporului, Romániai Magyar Népi Szövetség Torda Városi Szervezete (Asociaţiunea orăşenească a Uniunii Populare Maghiare din Turda, România), A Tordai Casino (Cazinoul Turda)- pe 26 de cărţi, Societatea de lectură a femeilor din Turda (pe 50 de cărţi). Între cărţile cu autograf se evidenţiază cele ale unor mari personalităţi: Sextil Puşcariu, Silviu Dragomir, Theodor Capidan, Nicolae Drăgan, G. Argetoianu, Nicolae Iorga, Gen. I. Antonescu, George Potra.

Fondul documentar cuprinde cărţi şi reviste care tratează diferite aspecte din viaţa şi istoria oraşului şi a locuitorilor săi, unele tipărite chiar în oraş, iar cataloagele alfabetic, sistematic, geografic, cronologic, de posesor şi de autografe ale acestui fond se află la dispoziţia celor interesaţi de cercetare.

BIBLIOGRAFIE :

Hulea, Eugen, ASTRA.Istoric, Organizare, Activitate, Statute şi Regulament,,Sibiu, Editura Astrei, Nr.32 , 1944.
*** Potaissa: Studii şi Comunicări,Turda, 1978.
Preda, G.: Activitatea "Astrei" în 25 de ani de la Unire (1918-1919, Sibiu, Editura Astrei, Nr.31, 1944.
*** "Transilvania":Revista Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poprului român.An.XLIXSibiu:1 decembrie v. 1918. Nr. 1-12.
*** "Transilvania":Revista Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, Anul L.Sibiu:1 decembrie v. 1919. Nr. 1-12.
*** "Transilvania", An 54.Sibiu: Aprilie-Maiu, nr.4-5, 1923
*** "Transilvania", An 54.Sibiu: iunie-Iulie, nr.6-7, 1923
*** "Transilvania", An 54.Sibiu: Octombrie-Decembrie, nr.10-12, 1923
*** "Transilvania", An.55, Sibiu: Ian.-Febr., nr.1-2, 1924
*** "Transilvania", An.55, Sibiu:August.-Septemvrie., nr.8-9, 1924
*** "Transilvania, An.55, Sibiu:Octomvrie.-Noem., nr.10-11, 1924
*** "Transilvania", An.56, Sibiu: Sept.-Oct., nr.9-10, 1925
*** "Transilvania, An 57, Sibiu:Aug.Sept., nr.8-9, 1926
*** "Transilvania, Anul 59, Sibiu: Oct.-Nov., nr.10-11, 1927
*** "Transilvania", Anul 59, Sibiu:Decembrie, nr.12, 1928
*** " Transilvania":Organul Societăţii Culturale "Astra", Anul 60, Sibiiu: Oct.- Nov, nr.10-11, 1929.
*** Revista " Transilvania". Anul 74, Sibiu:iunie, nr.6, 1943
*** Revista "Transilvania", Anul 77, Sibiu:ianuarie- aprilie, nr.1-4, 1946
Vişinescu, Valentin, Pagini de istorie şi cultură turdeană, Cluj-Napoca, Editura Promedia Plus, 1999