Szabó Enikő

Informaţia virtuală - un concept des auzit în zilele noastre. Dar ce acoperă de fapt această noţiune? Putem spune că are o semnificaţie largă: desemnează tot ceea ce înseamnă informaţie constituită în format electronic şi oferită independent de timp şi locaţie. Informaţia virtuală constă în informaţie digitală şi resurse electronice oferite şi accesate prin intermediul reţelelor de calculatoare.

Bibliotecile organizează informaţia în mod electronic oferind accesul la el prin reţele precum Internet şi World Wide Web. În fazele incipiente ale informaţiei virtuale, bibliotecile s-au angajat în developarea unor proiecte inovatoare pentru a putea oferi un acces mai uşor şi liber la colecţiile lor. Proiectele urmăreau crearea unui catalog electronic cunoscut sub numele de Online Public Access Catalog (OPAC). Succesul acestuia a avut ca rezultat diminuarea rolului cataloagelor tradiţionale în multe biblioteci publice, academice şi speciale (sau chiar renunţarea completă la aceste mijloace de regăsire a informaţiei). Acest lucru a motivat bibliotecile să depună în continuare eforturi în sprijinul împărtăşirii resurselor (resource sharing) şi a lărgirii accesului, dincolo de limitele zidurilor bibliotecii propriu-zise.

Un alt pas important a fost creşterea în volum a bazelor de date de informaţii tematice. Aceste baze electronice au devenit ustensile virtuale semnificative pentru biblioteci în demersurile lor de a-şi lărgi serviciile dincolo de posibilităţile fizice a colecţiilor. Beneficiile obţinute: acces complet şi egal pentru toate grupurile de utilizatori, disponibilitate prin Internet oricând şi oriunde, eficacitatea stocării informaţiilor, capabilitate de căutare/cercetare mărită, acces la descărcare de cărţi/documente în format electronic, capabilitatea de a efectua împrumuturi interbibliotecare.

Majoritatea bibliotecilor universitare din România dispun de pagini web bine organizate şi uşor accesibile, cu un design atractiv, astfel că utilizatorilor nu le este greu să regăsească informaţia dorită.

Informaţia electronică ce se regăseşte pe toate paginile web este chiar catalogul online a bibliotecii, adică OPAC (utilizând programe precum ALICE, VUBIS sau ALEPH 500). Utilizatorii au posibilitatea de a căuta după titlul cărţii, autor(i), editură, an, locaţie şi multe alte criterii. Ca toate serviciile, şi aceasta are părţile ei pozitive şi negative. Este accesibil de oriunde prin Internet, rapid şi confortabil pentru majoritatea utilizatorilor, însă în unele biblioteci nu toate documentele deţinute sunt introduse în baza de date, de aceea accesul online nu este complet (amintim aici cazul documentelor ce nu au putut fi introduse încă din lipsă de timp sau de angajaţi, dar procesul este în desfăşurare).

Utilizatorii au de asemenea acces la cataloagele publice ale altor biblioteci, direct de pe pagina web a bibliotecii vizitate, astfel nu trebuie să acceseze separat fiecare pagină a fiecărei biblioteci.

Un catalog special este ROLiNeST, catalogul colectiv naţional ce oferă acces la cataloagele câtorva biblioteci universitare naţionale în acelaşi timp (B.C.U. Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, Biblioteca Universităţii Tehnice Bucureşti, Biblioteca Institutului Naţional de Informare şi Documentare, Biblioteca Judeţeană Mureş, Biblioteca Institutului Naţional de Fizică Nucleară Horia Hulubei, Biblioteca Academiei Române Bucureşti, Biblioteca Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, Biblioteca Universităţii Politehnice Timişoara, Biblioteca Universităţii Lucian Blaga Sibiu, Biblioteca Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi Iaşi)

Un număr mare de biblioteci universitare oferă acces la cărţi şi reviste electronice. De exemplu, Biblioteca Universităţii Politehnice Timişoara s-a abonat la reviste electronice de specialitate precum ACI Materials Journal, ACI Structural Journal, American Journal of Physics, ASME Journal of Applied Mechanics, ASME Journal of Biomechanical Engineering, Bulletin de Liaison des Laboratoires des Ponts et des Chaussees, IET Signal Processing, IEE Proceedings - Software, Proceedings of the Japan Academy, Series B: Physical and Biological Sciences, şi lista poate continua. Aceste reviste sunt ori digitizate, ori există doar în format electronic. Majoritatea sunt tematice şi accesibile doar din reţeaua Universităţii.

Un exemplu foarte bun pentru oferta de cărţi electronice este Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti. Pe pagina web (http://www.bcub.ro) găsim cărţi şi linkuri directe către pagini cu cărţi electronice ce se pot descărca în diferite formate (PDF, LIT etc.). De asemenea, găsim o listă de cărţi electronice descărcabile în mod gratuit ce sunt puse la dispoziţie chiar de Universitate (http://www.unibuc.ro/ro/main_ebooks). Însă acestea nu sunt singurele resurse ce sunt puse la dispoziţia utilizatorilor. Din oferta largă de reviste online, linkuri către cataloagele altor biblioteci, linkuri către pagini ce au legătură cu biblioteconomia, dicţionare online, cărţi electronice, linkuri către edituri şi instituţii europene (ex. Consiliul Europei), motoare de căutare, adrese mass-media, resurse tematice, pagini de cultură, surse de referinţă şi linkuri către o mulţime de pagini ale altor universităţi ne dăm seama că pe o singură pagină, orice student găseşte ceea ce are nevoie.

Un alt serviciu des întâlnit sunt abonamentele la diferite baze de date specializate, tematice şi bibliografice. Am observat multe baze de date care apar pe pagina marii majorităţi a bibliotecilor universitare, ca de exemplu PROQUEST, Chadwyck Healey, Ulrich's, Springerlink, EBSCOhost, EBSCO AtoZ, Scopus, Embase and Science Direct (cele specializate se găsesc doar la bibliotecile universitare de profil, ca şi History Online, MathSciNet sau Toxnet). Aceste baze pot fi accesate doar din interiorul bibliotecii/universităţii şi în unele cazuri necesită un nume de utilizator şi parolă (deşi unele universităţi oferă acces şi din afara instituţiei, pe baza unui nume de utilizator).

Am observat că unele biblioteci oferă considerabil mai multă informaţie electronică decât altele (posibil din motive financiare sau din lipsa cerinţelor). De exemplu, B.C.U. Mihai Eminescu din Iaşi a obţinut accesul la bazele de date în colaborare cu alte biblioteci, astfel că aceste baze pot fi accesate şi de la bibliotecile auxiliare, fără nume de utilizator sau parolă. De asemenea, Biblioteca Universităţii Politehnice din Timişoara oferă acces la un număr foarte mare de reviste electronice tematice în full-text, iar pe lângă acestea, la multe enciclopedii şi dicţionare online.

Pe de altă parte, pagina Bibliotecii Tehnice "Gheorghe Asachi" Iaşi nu dispune de prea multe resurse. Scopus, Engineering Village şi EBSCO sunt singurele mijloace de cercetare oferite, pe lângă o listă de linkuri către paginile altor biblioteci.

Cu toate acestea, bazele de date sunt chiar temelia muncii cercetătorilor, deoarece furnizează materiale ce nu pot fi găsite altundeva (chiar dacă nu toate articolele se pot accesa în full-text, rezumatele sunt de asemenea folositoare).

Majoritatea bazelor de date au posibilităţi de căutare similare : după autor, titlu, subiect, editură, anul apariţiei şi cuvânt-cheie. Apoi, rezultatele obţinute pot fi rafinate, sortate, vizualizate, listate sau descărcate (opţiuni ce depind de fiecare articol în parte). Trebuie să menţionăm însă că utilizarea eficientă a acestor baze de date necesită o oarecare îndemânare. Cercetătorii fără experienţă sunt deseori frustraţi şi derutaţi de numărul mare de documente aduse printr-o simplă căutare, ei consideră că o căutare ce are mii de rezultate nu poate fi comprehensivă. Pe de altă parte, dacă o căutare a adus prea puţine rezultate, avem butonul de Related Articles, ce ne duce la o colecţie de lucrări cu o clasificare similară.

În concluzie, putem spune că bibliotecile universitare româneşti au o ofertă de informaţie electronică satisfăcătoare, oferind un acces destul de uşor la acestea, însă părerea mea este că aceste resurse nu sunt atât de bine exploatate în ţara noastră ca şi în alte ţări europene, iar bibliotecile trebuie să adopte măsuri mai eficiente de marketing în scopul popularizării acestor resurse valoroase printre utilizatorii lor.