Mihaela (Pop) Boca

Arhivele Naţionale Britanice sunt un departament guvernamental şi o instituţie executivă a Secretariatului de Stat pentru Justiţie. Ele oferă suport departamentelor guvernamentale şi sectorului public în managementul informaţiei, pentru a asigura păstrarea îndelungată a documentelor, indiferent de felul sau forma în care sunt create (pe hârtie sau digital).

Sediul instituţiei se află în cartierul Kew, în sud-vestul Londrei. Inaugurarea clădirii s-a făcut în anul 1977. Iniţial clădirea fusese folosită ca spital în timpul războiului, iar ulterior ca sediu pentru departamentele guvernamentale.

Arhivele Naţionale Britanice sunt printre cele mai mari din lume şi ar fi aproape imposibil să cunoaştem toate tipurile de documente pe care le pun la dispoziţia cercetătorului fără a fi necesară deplasarea la faţa locului. O comparaţie între acestea şi arhivele româneşti este greu de făcut având în vedere şi istoria diferită a acestor două ţări şi a lungii perioade de la noi când accesul publicului a fost aproape interzis. Mă voi opri pe scurt la câteva aspecte care mi-au atras atenţia la Arhivele Britanice.

Nu vom găsi copii de pe certificatele de naştere, de căsătorie sau de deces în aceste fonduri. Printre documente se află acte ale Curţii Regale, ale departamentelor de stat şi ale altor agenţii ale guvernului central:

• documentele Curţii Centrale de Justiţie începând cu sec. al XII-lea;
• acte medievale ale guvernului central şi local;
• o mare colecţie de hărţi şi planuri, schiţe;
• documente ale familiilor de personalităţi istorice, militare, culturale, testamente;
• documente operaţionale ale forţelor armate;
• corespondenţa Oficiului Străin şi Colonial;
• documente ale departamentelor centrale de guvern;
• documente şi hârtii de cabinet ale Home Office;
• statistici ale Biroului de Comerţ.

Arhivele Britanice mai deţin şi Registrul Naţional al Arhivelor (care cuprind cataloage detaliate ale diverselor documente cu privire la istoria engleză din orice parte a lumii), respectiv Registrul Documentelor Senioriale (care prezintă existenţa şi locaţia documentelor senioriale din Anglia şi Wales).

Arhivele Naţionale deţin un mic procent din documente într-o altă locaţie din apropiere. Acestea ar fi: documente disponibile pe microfilm şi microfişe, cât şi documente care nu sunt cerute deloc sau extrem de rar. Aceste documente pot fi cerute pană la ora 11 dimineaţa şi peste trei zile pot fi aduse cercetătorului la sala de lectură în număr de şase unităţi arhivistice.

Orice persoană care a împlinit 14 ani poate avea acces la documentele arhivelor. Pentru a consulta documente originale este nevoie de Reader Ticket. Apoi ai la dispoziţie suficient timp pentru a găsi, a cere şi a citi documentul. Solicitările se acceptă până la ora 16:15 (sâmbăta 15:15). Se pot cere doar trei unităţi odată şi timpul de servire poate ajunge la 40 minute sau chiar mai mult. Pentru a ajunge la un document, este necesară consultarea a mai multor tipuri de cataloage.

Sala de lectură are "terminale" unde documentele solicitate pot fi aduse din spaţiile de depozitare. Numărul de referinţă sau cota documentului are trei părţi: codul departamentului (până în 4 litere, de exemplu WO pentru War Office) un număr de serie sau de clasă, pentru "subcategoria" sau colecţia de unde provine documentul şi un număr individual al documentului. Se pot face solicitări de documente în avans sau din timp.

Dacă cineva are nevoie de un certificate de prezenţă, va trebui să se semneze într-un registru în fiecare zi de studiu petrecut aici. Registrul este păstrat la biroul de la intrare. La sfârşitul perioadei, acest birou va înmâna cercetătorului un certificat pentru zilele în care a fost prezent. Căutarea în colecţiile Arhivelor Naţionale Britanice poate fi făcută folosind catalogul on-line.

• copiii sub vârsta de 14 ani au voie doar în sălile de lectură împreună cu un adult. Cei foarte mici, de obicei, nu au voie nici în sălile de lectură pentru a nu-i deranja pe restul cercetătorilor.
• animalele de casă nu au voie, cu excepţia câinilor ce însoţesc persoanele cu dizabilităţi;
• nu se permite fumatul în clădire;
• nu se acceptă intrarea cu băutură sau mâncare în sălile de lectură;
• este interzisă folosirea de creioane, pixuri sau scanner-e în sălile de lectură. Este voie doar cu un caiet de notiţe sau cu un număr de până la 20 foi albe.
• telefonul mobil trebuie pus pe silenţios şi se poate utiliza doar pentru a trimite mesaje scrise sau pentru fotografiere.

Oamenii cu deficiente vizuale, pot fi ajutaţi de către un asistent care citeşte sau fotografiază documentul. Nu există versiuni Braille ale documentelor.

În sălile de lectură există următoarele facilităţi:

• cititoare de microfilme şi microfişe;
• ochelari de mărit;
• link-uri care pot mări un document electronic;
• lămpi ultra-violete (folosite doar pentru o perioadă scurtă de timp);
• PCuri puse la dispoziţia cercetătorului;
• programe speciale instalate pe PCuri pentru citirea mai uşoară şi pentru mărirea textelor.

Arhivele Naţionale reprezintă centrul informării britanice - stabilind standarde şi aducând noi tehnici de cercetare şi de păstrare a documentelor, oferind un cadru practic de cercetare ceea ce duce la încurajarea sectorului public de informare.

Bibliografie

http://www.nationalarchives.gov.uk/