Biblioteca Americană „J.F. Kennedy” la 30 de ani de la înființare

Dana Dragoş*

bibliotecar - Biblioteca Americană „J.F. Kennedy”
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca

Privită din perspectiva universului livresc, o bibliotecă ce abia a împlinit 30 de ani este o bibliotecă extrem de tânără, aproape un copil, comparată însă cu ritmul de dezvoltare umană ar fi o ființă în deplinătatea puterilor. Începuturile Bibliotecii Americane din Cluj se situează în perioada de după căderea regimului comunist din România. Contextul politic de la începutul anilor ‘90 era orientat spre Occident, spre crearea a cât mai multe legături economice dar și culturale.

Cu puține urme pentru a stabili momente precise din dezvoltarea bibliotecii, ne folosim pentru a reconstitui începuturile ei de registrele de inventar, alte documente de gestiune și fragmente de presa. Din periodicul local Adevărul de Cluj, aflăm că în 1994 exista o biblioteca americană și un centru de studii Americane „J.F.Kennedy” ce funcționau pe lângă biroul de informații al Ambasadei Statelor Unite la Cluj¹. De altfel, presa nota cu minuțiozitate, în fiecare număr, alături de instituțiile similare din oraș, precum Biblioteca Academiei, Biblioteca Județeană, Biblioteca Heltai sau Biblioteca Germană, și orarul bibliotecii americane, ce funcționa pe strada Kogălniceanu , nr 7-9, de luni până vineri, între orele 12-16.

Tot pentru anul 1994, dintr-un proces verbal de însoțire a cărților aflăm că exista la Biblioteca Central Universitară o „sală americană” în paralel cu o biblioteca a centrului de studii Americane „J.F.Kennedy”. Sala americană primea prin intermediul serviciului de schimb interbibliotecar reviste științifice de prestigiu, printre care Political Science and Politics, American Sociological Review, Commentary, Nationalities Papers, The Bulletin of the Atomic Scientist, Journal of Experimental Psychology.

Doi ani mai târziu, un alt proces verbal constată 3646 de volume în valoare de 4225692 lei ce intră din gestiune Bibliotecii Centrului Cultural American în cea a BCU. Putem presupune că acesta este momentul în care cele două biblioteci fuzionează și devin ceea ce e azi Biblioteca Americană „J.F.Kennedy”, filială specială a BCU “Lucian Blaga”.

O dare de seamă pe 1998 arată că fondul de publicaţii se mărea rapid, cuprinzând 3709 de cărţi şi 400 de periodice, ce au fost consultate de 3500 de cititori pe parcursul anului. Cele mai multe cărți proveneau din donații. Această creștere a colecției atrage după sine nevoia unui nou spațiu mai încăpător.. Ceea ce se intampla in 2000 când biblioteca primește un sediu nou în clădirea de pe str. Brătianu nr. 22.

Cea mai substanțială vine în anul 1999 din partea profesorului Marvin Fisher, care activa în cadrul Arizona State University.

Filolog și profesor universitar, Marvin Fisher era și un împătimit bibliofil. Cele 2000 de volume ale sale au primit o sală distinctă în cadrul bibliotecii și au adus un plus de valoare colecției.

O parte din cărțile sale poartă ex-librisuri, imagini simbol prin care profesorul Fisher rămâne să fie descoperit și descifrat de generațiile viitoare.

fig. 1

Se prezintă ca un om de cultură, (ex librisul cu simbolul bufniței - fig. 1) și un neobosit muncitor în diseminarea științei, așa cum îl prezintă ex librisul cu un muncitor ce însămânțează ogorul - fig. 2.

fig. 2

La fel îl descriu și autografele ce se găsesc pe unele volume, „To Marv Fisher, a great Department chair…” sau „For Marv, with best wishes & kind regards”, cum ii scrie poetul Sam Ullman.

Printre materialele donate de profesorul Fisher se observă preocuparea sa pentru anumiți scriitori americani, cum ar fi Mark Twain, Ralph Waldo Emerson, William James și în special Walt Whitman. În 2007, biblioteca a realizat o expoziție comemorativă (Walt Whitman - Fire de iarba - fig. 3) a poetului american, prezentând operele sale și mai ineditele facsimile, poze și cărți poștale din colecția profesorului Fisher.

În categoria activităților mai deosebite ce au punctat dezvoltarea bibliotecii se poate aminti colaborarea cu studenții facultății de arhitectură din Cluj. Astfel, în 2011, biblioteca este inclusă în activitățile organizate de Asociaţia Studenţilor Arhitecţi, cu ocazia Zilelor Arhitecturii. Manifestarea „În căutarea parcului pierdut” avea ca scop informarea clujenilor asupra importanței și valorii Parcului Feroviarilor. Studenţii au poposit și la Biblioteca Americana, unde au „plantat” copacii de carton pe care utilizatorii bibliotecii au putut să scrie de ce Parcul Feroviarilor merită salvat şi au invitat cititorii prezenţi la discuții şi la o scurta sesiune de jocuri de societate.

În 2013, biblioteca a participat la Zilele Clujului. Pentru a promova serviciile şi materialele existente unui public larg, precum şi pentru a face faţă concurenţei venite din partea unor centre culturale cu experienţă în astfel de evenimente, cum e cazul British Council sau Centrul Confucius, a trebuit elaborat un program de acţiuni interactive capabile să atragă publicul la standul American, dar care să îmbine totodată specificul american cu posibilităţile bibliotecii. S-a optat pentru construirea unei „roţi a norocului” şi a unui joc „Pin the Library”, precum şi au fost distribuite materiale promoţionale. Prin conlucrarea şi bunăvoinţa colegilor din sediul Central BCU am susţinut o serie de jocuri-concurs, cu premii constând în permise şi vize de bibliotecă, cărţi şi materiale promoţionale ale Facultăţii de Studii Europene şi, nu în ultimul rând, popcorn pentru toţi vizitatorii.

Continuând seria de evenimente menite să atragă cititorii la bibliotecă, în 2016 s-a organizat un concurs intitulat „Ce poți face cu 1m3?” Concursul câștigat de două studente de la Facultatea de Arhitectură a Universității Tehnice, a avut ca premiu o ingenioasă piesă de mobilier ce oferă și astăzi spațiului de lectură din bibliotecă o zona inedită și anume o canapea din cărți (fig. 4).

Un an mai târziu, pe 8 Mai 2017, pornind tot de la colecţia de carte a bibliotecii, care datorită donaţiilor tratează în detaliu opera scriitorului Henry David Thoreau, se organizează o masă rotundă cu profesorii facultăţii, studenți şi oameni de cultură locali, intitulată „Celebrating Thoreau”. Totul s-a derulat într-o după-amiază extrem de vibrantă cu atelier de discuţii pe marginea operei lui Henry David Thoreau, urmat de un after party cu muzică live.

În prezent, biblioteca îşi desfăşoară activitatea tot în clădirea de pe str. Brătianu nr. 22, alături de Biblioteca Germană, Centrul Cultural Francez, împărţind o intrare comună cu Biblioteca de Studii Europene. În cele două săli de lectură cu 18 locuri, publicaţiile sunt ordonate pe domenii, cu acces liber la raft. Fondurile însumează 7600 de volume ce acoperă domenii variate, precum: literatură, critică literară, materiale pentru teste TOEFL, GMAT, GRE, SAT, istoria Statelor Unite ale Americii şi istorie universală, ştiinţe politice, filosofie, religie, artă, sociologie, mass-media, economie, management, drept şi administraţie publică. Printre cele mai valoroase lucrări se număra colecţia de 52 de volume "The Harvard Classics", apărută în perioada 1909-1930, sub îngrijirea eminentului profesor american Charles W. Eliot, cel care a fost, timp de 40 de ani, preşedintele Harvard University.

Activitatea profesională s-a axat în anii pandemiei pe digitizarea materialelor necesare studenţilor Facultăţii de Studii Europene şi includerea lor pe platforma de materiale electronice a BCU “Lucian Blaga”.

Odată cu reînceperea cursurilor cu prezenţă fizică, biblioteca îşi aşteaptă cititorii să îi redescopere colecţiile şi să profite de spaţiul generos, plin de lumină şi calm, perfect pentru studiu.

fig. 3