Biblioteca de Studii Nordice din cadrul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai“ și politica de internaționalizare

Drd. Paul-Daniel Golban*

Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai

Biblioteca de Studii Nordice din cadrul Facultății de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai“ (Cluj-Napoca)¹ este una dintre cele mai distinse instituții care diseminează limba, literatura și cultura norvegiană și finlandeză, precum și celelalte culturi nordice în România. Biblioteca răspunde devizei universității clujene spre interculturalitate și multiculturalitate. Astfel, în volumul Politica multiculturalității la Universitatea Babeș-Bolyai (Presa Universitară Clujeană, 2007), se menționează faptul că „centrele culturale internaționale și bibliotecile internaționale organizate de Universitatea „Babeș-Bolyai“ își extind înzestrarea și impactul asupra pregătirii studenților, cercetării științifice și dezbaterii culturale“², universitatea definindu-se astfel ca una multiculturală. Tocmai multiculturalitatea este semnul comun sub care se definește cea mai mare universitate din România, oferind trei linii de studiu: limba română, cât și limba maghiară și limba germană, contribuind la crearea unei punți de legătură între „diviziunile istorice din mijlocul grupurilor etnice din Transilvania și la evoluția societății civile din România“³. Crearea unei asemenea cadru instituțional ajută la coeziunea întregii comunități transilvane. Un fapt îmbucurător, având în vedere că la nivel european sunt puține universități care reglementează organizarea multiculturală, precum Univ. din Fribourg, Univ. Liberă din Bolzano, Univ. din Barcelona, Univ. din Helsinki, Abo Akademy și Univ. Sud-Est Europeană din Tetovo⁴. Urmărind principiul internaționalizării educației, universitatea „Babeș-Bolyai“ oferă oportunitatea unor studii în limbi de circulație internațională, precum engleză, franceză, spaniolă, portugheză, italiană, în alte limbi moderne, spre exemplu norvegiană, finlandeză, rusă, ucraineană, dar și în marile limbi asiatice, cum ar fi japoneză, chineză, coreeană.

În cadrul acestor principii se pun bazele creării Bibliotecii de Studii Nordice din Cluj-Napoca care a fost deschisă în 1997 cu ajutorul Ambasadelor țărilor nordice din București. Merită menționat că în cadrul ceremoniei de deschidere au participat ambasadori ai țărilor nordice în România, Prof. univ. dr. Andrei Marga, rectorul UBB, și Prof. univ. dr. Ion Pop, decanul Facultății de Litere, iar ambasadele acestor țări au făcut donații de carte. În scurtul său articol de semnalare a inaugurării oficiale a Bibliotecii de Studii Nordice, Demostene Șofron menționa aportul deosebit al triplei colaborări Finlanda – Norvegia – Suedia. Ambasadorul Finlandei de la acea dată, Mikko Heikinheimo, a transmis publicului că ajutorul din partea țării pe care o reprezintă va veni în continuare: „E important că avem cărți, e important că avem studenți. Și vă promit că vă vom ajuta în continuare.“  

Ambasadorul Norvegiei, Gunnar Lindeman, a rămas impresionat de modul de organizare al bibliotecii și are în plan crearea unui program de studiu al limbilor nordice: „Sînt impresionat de imaginea celor văzute, a modului în care a fost pusă pe picioare și organizată biblioteca. Progresul făcut este impresionant. În curînd vom înființa un lectorat de limba și literatura română, de civilizație românească în Norvegia, la Universitatea Trondheim. Un alt pas înainte în întărirea relațiilor cu România. Ne gîndim la un program pentru limbile nordice“.

Ambasadorul Suediei, Rangnar Angeby, este dornic să reclădească relațiile cu România știrbite din cauza comunismului prin înființarea unui program dedicat limbilor nordice: „Aș dori să îl felicit pe domnul rector Marga, aș vrea să-l felicit pe domnul decan Pop pentru această bibliotecă. Pentru noi, e firesc să întărim relațiile cu o veche și prestigioasă universitate, cum este cea din Cluj-Napoca. Am avut multe contacte cu România, multe căzînd din cauza comunismului. Vrem să refacem relațiile cu România, vrem o diversificare a acestor relații. Ne-am dori mai multe investiții suedeze în România, lucru posibil. Ne gîndim apoi la un program pentru limbile nordice în România. Și colaborarea trebuie să înceapă acum, de aici.“     

De asemenea, ambasadorul Danemarcei, Flemming Mørch, a sprijinit Biblioteca de Studii Nordice cu o donație de cărți cu prilejul deschiderii oficiale și a vizitat biblioteca imediat în anul următor.

Figura 1: Semnalare în presa vremii a deschiderii oficiale a Bibliotecii de Studii Nordice

În prezent, biblioteca deține peste 5000 de volume în patru limbi nordice: norvegiană, suedeză, daneză și finlandeză. Toate materialele, incluzând albume de artă, dicționare, antologii, manuale în limbile română, finlandeză, suedeză, daneză, și maghiară, precum și în limbile de circulație internațională (engleză, germană, franceză), CD-uri, DVD-uri, programe de învățare a limbile nordice asistate de calculator care reprezentau o noutate la acea vreme, broșuri cu informații despre țările nordice în limba engleză și în limbile nordice, acoperă bibliografia de studiu pentru specializările filologice Limba și literatura norvegiană (înființată în 1991) și Limba și literatura finlandeză (înființată în 1992). Merită menționat că studiile de limbă, literatură și cultură finlandeză își au începuturile în cadrul Universității Regale Maghiare din Cluj în anul 1872, când au fost deschise studenților.

În următorii ani, o parte din donații au venit din partea Centrului de Studii Ibseniene și Departamentului de nordistică și teoria literaturii de la Universitatea din Oslo, precum și de la Universitatea din Bergen. Cronologic, publicațiile au venit din partea Biroului pentru predarea limbii și literaturii norvegiene în străinătate al Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei (Enheten for norskundervisning ved utelandske universiteter, UD), ale cărei atribuții au fost preluate de SIU (Centrul pentru internaționalizarea învățământului, Norvegia) și mai apoi de DIKU (Direktoratet for internasjonalisering og kvalitetsutvikling i høgare utdanning, adică Agenția norvegiană pentru cooperare internațională și creștere a calității în învățământul superior), agenție care a fost mai apoi integrată Directoratului pentru învățământ superior și competențe (Direktoratet for høgare utdanning og kompetanse) constituit la 1 iulie 2021; de la NORLA (Norwegian Literature Abroad / Literatura norvegiană în străinătate), de la Centrala Bibliotecilor din Norvegia (Biblioteksentralen), Ambasada Norvegiei, Ambasada Finlandei, Ambasada Suediei la București, CIMO (Centre for International Mobility, Finlanda, denumit din anul 2017 Finnish National Agency for Education⁵), Ambasada Danemarcei la București, dar și din partea unor profesori universitari care au vizitat România, unor scriitori sau din partea unor persoane private.

Majoritatea cărților în limba suedeză au fost donate anual de către Institutul Suedez (Svenska institutet) care colaborează în strânsă legătură cu instituțiile de profil ce promovează cultura suedeză în lume. De asemenea, o parte din cărți au sosit și prin concursul Bibliotecii Regale din Stockholm (Det Kongelige Bibliotek).

Contribuția ambasadorului Norvegiei de la acea dată, E.S. Gunnar H. Lindeman (1994-1999), a fost cu adevărat însemnată în ceea ce privește înființarea bibliotecii în 1997, iar contribuția din partea statului norvegian a continuat până în prezent prin devotamentul ambasadorilor E.S. Leif Arne Ulland (2002-2007), E.S Øystein Hovdkinn (2008-2013), E.S. Tove Bruvik Westberg (2013-2017), E.S. Lise Kleven Grevstad (2017-2020), E.S. Siri Barry (sept. 2020 - prezent). Printre periodicele norvegiene donate la inaugurarea bibliotecii, se pot aminti numere din revistele Edda, Kulturliv, Norsklæreren, Norwegian Literature Today, Nordisk Litteratur.

De asemenea, DIKU finanțează donații de carte consistene, precum cărți și reviste norvegiene necesare desfășurării procesului de învățământ. Actualmente, secția de finlandeză primește cărți și reviste cu regularitate anuală din partea EDUFI (Finnish National Agency for Education), dar și de la persoane fizice. Acestea răspund nevoilor de studiu și cercetare, fie că este vorba de studii ibseniene, lexicografie, mitologie nordică, receptarea literaturilor scandinave, traductologie, situația minorităților lingvistice din Fenoscandia, traduceri și interpretări ale Kalevalei, studii de teatrologie finlandeză, literatura finlandeză contemporană, beletristica finlandeză, traduceri de beletristică finlandeză în diferite limbi, folclorul finlandez, folcloristica finlandeză, lingvistica finlandeză, etnografia finlandeză, istoria Finlandei, societatea finlandeză, cultura finlandeză, muzica finlandeză.

Începând cu 2010, există și un program de studii doctorale în limba și literatura norvegiană sub coordonarea prof. univ. dr. Sanda Tomescu Baciu, fondatorul specializării limbă și literatură norvegiană de la Cluj. Biblioteca de Studii Nordice și Departamentul de Limbi și Literaturi Scandinave organizează în parteneriat cu alte instituții de profil din țară și din străinătate evenimente culturale, precum expoziții, workshop-uri, proiecții de film și seminare, pentru atragerea celor interesați de cultura țărilor care fac parte din Nordul european, fie că este vorba de comunitatea academică sau de publicul clujean. Astfel, secția de norvegiană colaborează cu firme și școli, organizând activități culturale, cum ar fi campania Toată Școala Citește din cadrul Școlii „Mihai Viteazu“ din Câmpia Turzii. Mai mult, este implicată în viața comunității prin activități la Zilele Clujului sau la Festivalul „Traista cu povești“. Recent, biblioteca și studenții săi s-au implicat într-un proiect intitulat Povești de iarnă: texte traduse și adaptate de 11 centre, institute și biblioteci culturale din cadrul Universității Babeș Bolyai (2021) care a constituit în traducerea și adaptarea unor basme cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Secțiunea finlandeză a bibliotecii a organizat evenimente în mod regulat, precum balul bobocilor, microcrăciunul (o parte din program împreună cu specializarea de Limba și literatura norvegiană), seri ale filmului și ale jocului finlandez, prelegeri ținute de profesori, cercetători și scriitori invitați din străinătate. Același tip de evenimente se regăsește și în ceea ce privește secțiunea scandinavă a Bibliotecii de Studii Nordice. În plus, biblioteca reprezintă nu numai un spațiu de lectură, dar și un spațiu dedicat activităților didactice ale secțiilor norvegiană și finlandeză. Astfel, oferta de cursuri facultative este menținută an de an de Departamentul de Limbi și Literaturi Scandinave și de Lectoratul de limbă și literatură finlandeză.

După cum menționează într-un interviu acordat site-ului Book Industry, fondatorul Catedrei de Limbi și Literaturi Scandinave, Sanda Tomescu Baciu, a colaborat începând din 1997 pentru o perioadă de timp cu lectori suedezi de la Universitatea din București pentru introducerea cursurilor de limbă suedeză studenților cu cunoștințe avansate de norvegiană⁶ în cadrul Catedrei de Limbi și Literaturi Scandinave și ulterior în cadrul Departamentului de Limbi și Literaturi Scandinave. Așadar, printre primii lectori suedezi la Cluj se numără Lennart Grape care a predat timp de mai mulți ani suedeza la universitatea din Cluj. Munca sa a fost continuată mai apoi de lectorul suedez Andreas Andersson. Actualmente cursurile de limba suedeză sunt predat de Conf. univ. dr. Roxana-Ema Dreve și de Lect. univ. dr. Raluca Pop.

Secțiunea dedicată părții finlandeze este integrată Departamentului de Literatură Maghiară, avându-și originile în colecția de carte a Lectoratului Limbă şi Literatură Finlandeză, fondat în 1975 pe baza unui acord de colaborare culturală bilaterală între România și Finlanda⁷. În timp ce limba finlandeză a fost inclusă în cadrul Departamentului de Maghiară, limba norvegiană este la integrată Departamentului de Limba și Literatura Engleză începând cu 1991. Totul a pornit de la un curs facultativ de norvegiană ținut benevol de Sanda Tomescu Baciu în anul universitar 1990-1991. Inițiativa dânsei a fost susținută de Prof. dr. Marian Papahagi, prorectorul, și de Acad. prof. Ionel Haiduc, rectorul de atunci ⁸. Mai apoi, este fondată Catedra de Limbi și Literaturi Scandinave în 2001 care devine Departamentul de Limbi și Literaturi Scandinave în 2010. Din 2008, specializării secundare de limbă și literatură norvegiană i se adaugă cea principală.

Merită menționat că momentan biblioteca nu deține vreun post de bibliotecar. În cazul catedrei de finlandeză, mai există câteva zeci de cărți în biroul profesorilor de finlandeză. Studenții ambelor secții se îngrijesc de bibliotecă prin rotație, mai ales cei care aleg să facă practica profesională în cadrul instituției. Publicațiile necesare procesului de învățământ ale secției scandinave (în mod special cea norvegiană) și secției finlandeze au fost digitalizate de către Biblioteca Facultății de Litere pe perioada pandemiei. Forma de evidență a colecțiilor este cea clasică, cu mențiunea că s-a început întocmirea unui catalog virtual. Cotarea publicațiilor este cea sistematic-alfabetică, fiind grupate după conținut, iar în cadrul aceluiași domeniu în ordine alfabetică. Accesul este gratuit pentru studenții ambelor secții, aceștia având nevoie de carnetul de student pentru a putea împrumuta documentele bibliotecii. Se pot împrumuta maxim patru cărți pe o perioadă de două săptămâni, cu specificarea că nu toate publicațiile se împrumută acasă, mai ales cele în puține exemplare, cele vechi sau dicționarele. Regulamentul ce ține de biblioteca finlandeză este verbal, în timp ce biblioteca de norvegiană are un regulament afișat.  

În concluzie, Biblioteca de Studii Nordice din cadrul Facultății de Litere a UBB este un exemplu reprezentativ pentru politica de internaționalizare a universității proiectată de rectorul Andrei Marga, creând cadrul necesar pentru procesul de învățământ și de cercetare pentru colectivul cadrelor didactice și al studenților ambelor specializări, limba și literatura norvegiană, respectiv limba și literatura finlandeză.

Bibliografie

Anuarul Universităţii "Babeş-Bolyai" 2002, Universitatea "Babeş-Bolyai"; editat de Rectoratul Universităţii "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2002. [Facultatea de Litere, p. 99-111].

Anuarul Universităţii "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca 1996-1997, Coordonator general prof. dr. Paul Şerban Agachi, [Cluj-Napoca]: Presa Universitară Clujeană, [1997]. [Facultatea de Litere, p. 132-143].

Bujduveanu, Tănase, Relaţii româno-norvegiene: prezenţa românilor în Norvegia, prezenţa norvegienilor în România = Relations roumaines-norvegiennes: présence des roumains en Norvège, préesence des norvégiens en Roumanie = Relationships between Rromania and Norway: the presence of Romanians in Norway, the presence or norwegians in Romania, Versiunea franceză: Cati Ciobanu; versiunea engleză: Daniela Ursălaş, Constanţa: Ex Ponto, 2013.

International Evaluations at Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2008.

Marga, Andrei, Sincronizarea filologiilor, p. 12-16, în  Sanda Tomescu‐Baciu, Roxana‐Ema Dreve, Raluca‐Daniela Duinea, Raluca Pop, Fartein Th. Øverland, A lifetime dedicated to Norwegian language and literature: papers in honour of professor Sanda Tomescu Baciu, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2021.

Molnár Bodrogi, Enikő, Istoria predării limbii şi literaturii finlandeze la Cluj, în Columna: Publicaţie a Lectoratului de Limba Română Universitatea din Turku, Finlanda, Nr. 16, Noiembrie 2002. p. 37–43.

Păun, Nicolae; Troc, Gabriel (ed.), Culture, multiculturality, interculturality at Babeș-Bolyai University: A Significant European Experience, Cluj-Napoca, Editura Fundației pentru Studii Europene, 2006.

Șofron, Demostene, Biblioteca de studii nordice, p. 5, în Adevărul de Cluj, 8-9 martie 1997.

Tomescu [Baciu], Sanda; Păun, Nicolae (ed.), Politica multiculturalității la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2007.

Tomescu, Baciu, Sanda, Programul de licență de limba și literatura norvegiană în România, la Universitatea Babeș-Bolyai ‒ O construcție instituțională cu suport norvegian, p. 23-30, în Sanda Tomescu‐Baciu, Roxana‐Ema Dreve, Raluca‐Daniela Duinea, Fartein Th. Øverland, Raluca Pop, 30 years of Norwegian language and literature in Romania at Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2021.

Webografie

Departamentul de Limbi și Literaturi Scandinave. Link: https://lett.ubbcluj.ro/departamente/departamentul-de-limbi-si-literaturi-scandinave/, Accesat 10.01.2022.

Ghidul centrelor culturale (vezi p. 12). Ghid realizat de Centrul de Cooperări Internaționale UBB. Link: https://www.ubbcluj.ro/files/brosura_centre%20culturale_.pdf,  Accesat 24.11.2021.

Sanda Tomescu-Baciu. Școala de norvegiană de la Cluj. [Interviu cu Sanda Tomescu Baciu publicat pe platforma online Book Industry]. Link: http://bookindustry.ro/ro/creatorii/sanda-tomescu-baciu-scoala-de-norvegiana-de-la-cluj/?fbclid=IwAR2OzUuUQo4JpT3kJ9Bo8nNux2_BB2Xsr4tfU2Un6F_HvijCYs9AtqcoeyY, Accesat 12.01.2022. Versiune în limba engleză: https://bookindustry.ro/en/creatorii/sanda-tomescu-baciu-scoala-de-norvegiana-de-la-cluj/, Accesat 22.01.2022.

Povești de iarnă: texte traduse și adaptate de 11 centre, institute și biblioteci culturale din cadrul Universității Babeș Bolyai [2021]. Centrul de Cooperări Internaționale UBB. Link: https://www.ubbcluj.ro/files/Povesti_de_iarna_Centre_Culturale.pdf, Accesat 19.01.2022.

Finnish National Agency for Education, https://www.oph.fi/en/development/edufi-fellowship, Accesat 27.01.2022.

Departamentul de Limbă și Literatură Maghiară, http://hunlit.lett.ubbcluj.ro/ro, Accesat 27.01.2022.

https://diku.no/om-diku, Accesat 23.01.2022.

https://hkdir.no/om-oss, Accesat 23.01.2022.

______________________________

Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.

* Email: daniel.golban.go[at]gmail.com

¹ Calde mulțumiri dnei prof. univ. dr. Sanda Tomescu Baciu și dnei conf. univ. dr. Molnár Bodrogi Enikő pentru informațiile și sfaturile oferite.

² Vezi Tomescu [Baciu], Sanda; Păun, Nicolae (ed.), Politica multiculturalității la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2007, p. 74.

³ International Evaluations at Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2008, p. 95: “historical divisions among ethnic groups in Transylvania and to the development of civic society in Romania.”

⁴ Tomescu [Baciu], Sanda; Păun, Nicolae (ed.), Politica multiculturalității la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2007, p. 11.

⁵ Finnish National Agency for Education, https://www.oph.fi/en/development/edufi-fellowship, Accesat 27.01.2022.

⁶ Sanda Tomescu-Baciu. Școala de norvegiană de la Cluj. [Interviu cu Sanda Tomescu Baciu publicat pe platforma online Book Industry]. Link: http://bookindustry.ro/ro/creatorii/sanda-tomescu-baciu-scoala-de-norvegiana-de-la-cluj/?fbclid=IwAR2OzUuUQo4JpT3kJ9Bo8nNux2_BB2Xsr4tfU2Un6F_HvijCYs9AtqcoeyY, Accesat 12.01.2022. 

⁷ Molnár Bodrogi, Enikő, Istoria predării limbii şi literaturii finlandeze la Cluj, p. 41, în Columna: Publicaţie a Lectoratului de Limba Română Universitatea din Turku, Finlanda, Nr. 16, Noiembrie 2002.

⁸ Tomescu, Baciu, Sanda, Programul de licență de limba și literatura norvegiană în România, la Universitatea Babeș-Bolyai ‒ O construcție instituțională cu suport norvegian, p. 23, în Sanda Tomescu‐Baciu, Roxana‐Ema Dreve, Raluca‐Daniela Duinea, Fartein Th. Øverland, Raluca Pop, 30 years of Norwegian language and literature in Romania at Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană, 2021.