Lect. univ. dr. Florina Ilis*
şef serviciu - Cercetare bibliografică
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca
Apariția Tratatului de biblioteconomie** în 5 volume reprezintă un eveniment editorial major în istoria biblioteconomiei românești, eveniment așteptat cu interes de lumea bibliotecărească și nu numai deoarece subiectul în sine, presupunând o muncă de erudiție și de cercetare, este de interes și pentru cei preocupați de istoria cărții și a bibliotecii, în general. Coordonat de către profesorul Mircea Regneală, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în domeniul biblioteconomiei, lucrarea a fost concepută sub forma unui tratat care să sintetizeze și să cuprindă un material vast despre activitatea de bibliotecă și despre bibliotecari, dar și să îmbrățișeze cele mai noi cercetări ale biblioteconomiei. Prima ediție a tratatului, apărută cu șapte ani în urmă, a reprezentat pentru autori, după cum ne încredințează Mircea Regneală, și un foarte bun exercițiu în vederea obținerii unei concepții unitare a lucrării, cât și a armonizării lucrului în colectiv prin eliminarea acelor inerente asperități de redactare datorate începutului. Aducerea la zi a informației, precum și o mai bună structurare a materialului reprezintă, față de prima ediție, calități care impun prezentul tratat ca pe o lucrare de referință a biblioteconomiei și a învățământului de specialitate din România. Un alt avantaj față de prima ediție este dat și de editarea simultană a tuturor volumelor, într-o concepție editorială și grafică profesionistă, ceea ce conferă o unitate compozițională și tematică întregii lucrări.
În Introducere, coordonatorul tratatului, Mircea Regneală, explică lămuritor ce aduce nou și diferit prezenta ediție față de cea dintâi. În primul rând, după cum afirmă coordonatorul lucrării, au fost adăugate noi subiecte, lucru inevitabil, de altfel, atunci când vorbim de o profesie în continuă schimbare și adaptare la noile tehnologii ale informației. Această versatilitate a profesiei se reflectă și în cea de-a doua ediție a tratatului care, față de ediția întâi, se remarcă și prin analize mai recente în ceea ce privește cultura informațională și dezvoltă noi abordări în prelucrarea și diseminarea informației științifice. Un alt aspect pozitiv ar fi și acela că, după cum arată și coordonatorul volumului, unele capitole au fost rescrise și/sau adaptate noilor evoluții din zona prelucrării informațiilor care trebuie să țină pasul cu toate schimbările ce se produc în elaborarea și furnizarea de informații către utilizatori. Cei doi ani de pandemie i-au determinat pe colegii bibliotecari să regândească soluții și strategii de adaptare, lucru, de altfel, evidențiat și de către autorii tratatului, iar aceste provocări neașteptate i-au determinat pe specialiștii în știința informației să accelereze unele activități din biblioteci, cum ar fi, de pildă, digitalizarea, și să avansaze noi servicii către utilizatori.
O regulă a tuturor tratatelor este aceea că periodic se cere revizuirea informației, indiferent de domeniile științei pe care le prezintă, prin aducerea la zi a informației și prin cuprinderea celor mai noi rezultate ale științei. Nu face excepție de la această regulă niciun tip de tratat. Considerăm că forma de tratat a fost bine aleasă de către autori, deoarece, în raport cu alte genuri de scriere, tratatul corespunde cel mai bine unei lucrări de referință pentru un anumit domeniu de cercetare. În cazul Tratului de biblioteconomie, ținând cont și de schimbările rapide produse în domeniu, reconfigurarea periodică a informației este cu atât mai necesară și binevenită. În al doilea rând, un tratat nu trebuie să fie în mod obligatoriu și teoretic. Poate să fie numai descriptiv și să se constituie într-o sinteză clară, riguroasă, care să cuprindă, la un moment dat, toate aspectele unei anumite discipline. În ceea ce privește Tratatul de biblioteconomie putem afirma că acesta îndeplinește acest rol și că, în plus, prezintă și calitatea de a configura o imagine concludentă, elaborată cu acribie, asupra unui domeniu de specialitate (biblioteconomie și știința informării) rezervat, inițial, unei categorii specifice de profesioniști, - bibliotecarii, dar care, în contextul erei informaționale, s-a întrepătruns și cu domenii în care informația joacă un anumit rol. Internetul, de pildă, sau marile enciclopedii, de tipul Wikipedia, s-au dezvoltat utilizând și criterii de sortare și structurare a informațiilor specifice activităților de bibliotecă.
Pe de altă parte, ca tip de lucrare, un tratat poate fi revizuit, corectat sau completat în funcție de evoluția disciplinei pe care o prezintă/reprezintă. Apariția unei ediții corectate și revizuite, la numai șapte ani de la prima ediție confirmă acest lucru mai ales atunci când vorbim de un domeniu atât de repede schimbător. Chiar dacă principalele tipuri de activități de bibliotecă au rămas oarecum aceleași, fiind cunoscute încă de pe vremea lui Calimach, modul în care acestea se petrec astăzi nu mai seamănă cu ceea ce știau bibliotecarii din Antichitate, chiar dacă anumite principii care au stat la baza constituirii profesiunii de bibliotecă s-au păstrat: conservarea, catalogarea, indexarea etc...
Un alt avantaj al scrierii unui tratat este dat de posibilitatea colaborării mai multor autori, fiecare dintre aceștia fiind specializat într-un anumit tip de activitate. Colectivul de redactare la care a apelat coordonatorul Mircea Regneală este format din 37 de specialiști din domeniul biblioteconomiei. Acest grup este reprezentat de bibliotecari din diferite generații, de la instituții diferite și cu un parcurs profesional distinct, dar fiecare s-a format și s-a specializat într-o anumită ramură a profesiunii de bibliotecar. Având în vedere că fiecare dintre membrii colectivului este un specialist al domeniului pe care îl prezintă și analizează, consider că se cuvine să le menționez numele în ordinea în care acestea apar pe volume: Alexandra Antal, Laurențiu Avram, Mihai Constantinescu, Robert Coravu, Emilian Corneanu, Mihaela Dragu, Agnes Terezia Erich, Marian-Bogdan Jugănaru, Silviu-Constantin Nedelcu, Victor Petrescu, Constanța Dumitrășconiu, Cristina Popescu, Victoria Frâncu, Claudia Lungu, Nicoleta Marinescu, Aurelia Perșinaru, Aurelian Popescu, Octavian Sachelarie, Iuliana Botezan, Voichița Dragomir, Ionel Enache, Ivona Olariu, Elena Tîrziman, Corina Apostoleanu, Daniela Argatu, Gabriela Băran, Roxana Dinu, Tiberius Ignat, Gabriela Jurubiță, Valentina Lupu, Doina Ostafe, Angela Repanovici, Tamina Soare și Sorina Stanca. A mai contribuit și Gheorghe Buluță care, din păcate, nu se mai află printre cei vii.
Deși cercul de cititori ai acestui tratat pare să fie delimitat, lucrarea, prin felul ei de prezentare, poate constitui o lectură instructivă nu numai pentru specialiștii în materie, ci și pentru omul de cultură în general sau pentru publicul dornic să cunoască originile, evoluția și dezvoltarea acestui domeniu. În timp ce pentru specialiști tratatul sintetizează și exprimă fundamentele domeniului, pentru neprofeșioniști poate reprezenta, totuși, o călăuză în știința biblioteconomiei, furnizându-le date esențiale în ceea ce privește activitățile din bibliotecă, dar și despre profesia de bibliotecar, a cărei imagine este, uneori, redusă la vechi stereotipuri.
Tratatul a fost structurat în cinci volume, fiecare volum fiind dedicat direcțiilor principale din domeniul biblioteconomiei. Astfel, primul volum, împărțit în trei capitole mari, situează domeniul biblioteconomiei în cadrul mai larg al istoriei scrisului, cărții și al bibliotecilor. Capitolul al doilea este dedicat biblioteconomiei universale, iar cel de-al treilea prezintă evoluția biblioteconomiei românești. Având un caracter informativ și descriptiv, aceste trei capitole creionează cadrul istoric general în care se cuprinde biblioteconomia și știința informării, furnizând informații pertinente despre apariția acestei științe, precum și legăturile acesteia cu domeniile conexe scrisului și cărții.
În primele trei subcapitole ale capitolului întâi, intitulat Istoria scrisului, cărții și a bibliotecilor, autorii Mircea Regneală, Laurențiu Avram și Emilian Corneanu introduc cititorul în istoria cărții și a scrisului, situând profesia de bibliotecar în proximitatea cunoașterii scrierii și a culturii scrise. Identificând principalele funcții ale bibliotecii (funcția custodială, educațională, estetică și cea informațională), Mircea Regneală jalonează cele mai importante repere ale evoluției acesteia, într-o dimensiune care se dorește și sincronică, nu doar strict diacronică. Aceste patru funcții ale bibliotecii se constituie, de altfel, și ca o osatură structurală a tratatului, ale cărui teme și subiecte se vor configura pornind de la aceste funcții de bază ale bibliotecii și în jurul cărora vor gravita celelalte aspecte privind rolul bibliotecilor în conservarea publicațiilor, în prelucrarea acestora, în comunicarea documentelor, în informare și documentare, precum și în deservirea publicului cititor indiferent de categorie.
Volumul al doilea al tratatului este dedicat colecțiilor de bibliotecă și catalogării. Dacă hârtia era în trecut principalul mijloc de înregistrare și conservare a informației, astăzi există o varietate uluitoare de forme de permanentizare a cunoașterii, iar materialele cu astfel de conținut care să intre în posesia bibliotecilor sunt tot mai variate și diferite. De regulă, conform normelor bibliotecii, toate acestea se regăsesc sub denumirea de documente. Tema dezvoltării colecțiilor este analizată de Mircea Regneală, care descrie mai întâi toate tipurile de documente existente în biblioteci. În acest context pune accent și pe politica de achiziții, pe metodologia de achiziții, dar și pe deselecție sau pe îndepărtarea documentelor depășite. Odată definite toate tipurile de documente, următorul subcapitol redactat de Cristina Popescu cuprinde informații despre toate operațiunile de înregistrare a documentelor, operațiuni necesare în procesul de evidență, gestionare și organizare a colecțiilor de documente deținute de o bibliotecă. Ținând cont de legislația românească din domeniu, Cristina Popescu descrie toate operațiunile de evidență și gestiune din bibliotecă, exemplificându-le prin modelele unor formulare de lucru asociate acestora pe întreg procesul de evidență.
Cel de-al doilea capitol al volumului, dedicat catalogării, a fost redactat de către Constanța Dumitrășconiu și cuprinde toate aspectele legate de catalogare, de la principiile și regulile de catalogare, cu descrierea tuturor câmpurilor asociate, până la controlul de autoritate și a fișelor de autoritate. Având o experiență remarcabilă în domeniul catalogării, Constanța Dumitrășconiu prezintă principalele elemente ale catalogării, furnizând pentru specialiștii din bibliotecă o excepțională sinteză despre această operațiune.
Al treilea volum al tratatului cuprinde trei capitole: „Prelucrarea documentelor, Prezervarea. Conservarea. Restaurarea”, „Comunicarea colecțiilor și utilizatorii”, precum și „Statistica de bibliotecă”. O activitate esențială într-o bibliotecă, indiferent de mărimea acesteia, o reprezintă prelucrarea documentelor cu operațiuni specifice, distincte.
Al patrulea volum al tratatului ne introduce în activitatea de informare și documentare, punând accent atât pe politicile și proiectele care implică acest domeniu, cât și pe managementul și marketing-ul structurilor infodocumentare. Schimbările din era informațională și ultimele evoluții în lumea digitală au determinat și la nivelul bibliotecilor schimbări majore în ceea ce presupune adaptarea unor vechi activități în raport cu cele mai noi tehnologii ale informației. În acest context, capitolul „Noi concepte de bibliotecă”, redactat de Elena Tîrziman și Voichița Dragomir, aduce în mileniul trei biblioteca și prezintă viziunea unor biblioteci ale viitorului.
Și, în fine, volumul V al Tratatului conturează imaginea modernă a bibliotecii contemporane, sub toate aspectele ei, cuprinzând toate tipurile de biblioteci care, în funcție de utilizatorii lor, au știut cum să se adapteze cerințelor acestora, precum și unui prezent în continuă mișcare și evoluție. Această viziune a bibliotecii contemporane este descrisă de către Elena Tîrziman care reia cele patru dimensiuni ale bibliotecii, - menționate în primul volum și de către Mircea Regneală, - și le explorează în cadrul noilor mutații ce au avut loc odată cu informatizarea bibliotecilor. Deosebit de util este și istoricul informatizării bibliotecilor realizat de Doina Ostafe, care prezintă în detaliu și cazul românesc, urmărind cronologic evoluția informatizării din cadrul bibliotecilor noastre. Remarcăm și intervenția Sorinei Stanca care descrie rolul bibliotecilor publice în cadrul istoriei locale, astfel biblioteca publică având posibilitatea să se reinventeze prin intermediul noilor tehnologii și viziuni și să-și recapete locul în cadrul comunităților locale de utilizatori. Și bibliotecile universitare și de cercetare au avut nevoie să se reinventeze și să se adapteze la cultura informației, urmând un proces de adaptabilitate mai rapid, dar bine coordonat în raport cu evoluția internațională a pieții resurselor de informare științifică. Tot în contextul căutării celor mai bune și eficiente soluții pentru adaptarea bibliotecilor la noile cerințe se impune periodic în biblioteci evaluarea cantitativă și calitativă a serviciilor. Ivona Olariu descrie principalele aspecte ale evaluării bibliotecilor contemporane, punctând proiectele și inițiativele de evaluare atât de la nivelul Comisiei Europene, cât și a asociațiilor profesionale.
În loc de concluzie, ne manifestăm încrederea că Tratatul de biblioteconomie va genera în sfera profesională o serie de discuții și dezbateri dedicate fiecărei activități prezentate aici din perspectiva specialiștilor invitați să colaboreze la lucrare. Vom reveni și noi în numerele viitoare ale revistei Breviaria Bibliothecaria cu articole specifice, care să aprofundeze unele teme și subiecte de interes comun.
Monumentala lucrare Tratatul de biblioteconomie va constitui, fără îndoială, un reper important în studiile viitoare asupra științei biblioteconomiei. Asociația Bibliotecarilor din România merită toată aprecierea pentru implicarea în cadrul proiectului.
_______________________________
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
* E-mail: florina.ilis[at]bcucluj.ro
** Tratat de biblioteconomie. Coordonator Mircea Regneală, Ed. 2-a, rev. și adăug., București, 2022, Editura ABR.
