Submitted by webmaster_multimedia on
Exponatul lunii octombrie 2022
În anul 1872 împăratul Franz Josif I a promulgat legea care permitea înfiinţarea unei universităţi la Cluj: Kolozsvári Magyar Királyi Tudományegyetem - Universitatea Regală de Științe din Cluj. Împreună cu universitatea a fost fondată şi o bibliotecă, pentru a deservi nevoile viitorilor studenţi şi profesori. Se năştea astfel Biblioteca Universitară din Cluj, a cărei continuatoare este astăzi Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”. Următoarele luni din anul acesta se vor dedica aniversării a 150 de ani de existenţă a bibliotecii noastre.
Pasul de la înființarea Universității până la emiterea actului constitutiv din 14 ianuarie 1881, din dispoziţia împăratului (din acel an Universitatea îi poartă şi numele: Magyar Királyi Ferenc József Tudományegyetem - Universitatea Regală Maghiară Francisc Iosif), a fost rezultatul unor lungi negocieri, în cursul cărora susţinătorii universităţii au adus un şir de argumente, în faţa ministerului învăţământului, pentru a demonstra că oraşul Cluj îndeplinește condițiile pentru care merită să fie ales pentru a găzdui a doua universitate de stat din Regatul Ungariei, parte a Monarhiei Habsburgice. În “competiția” pentru alegerea locaţiei universităţii, Clujul a câştigat în fața Bratislavei, datorită intervenţiei şi susţinerii contelui Imre Mikó, preşedintele Societăţii Muzeului Ardelean, care a pus la dispoziție colecţiile acesteia, inclusiv biblioteca, ce cuprindea în acel moment 31.000 de volume.
Contractul semnat între Societatea Muzeului Ardelean şi Ministerul Instrucțiunii Publice a fost semnat în data de 15 iulie 1872, fiind acceptat de adunarea generală a Societăţii în data de 29 august 1872. Acest contract a reglementat şi funcţionarea în tandem a bibliotecii Societăţii cu biblioteca Universităţii.
În momentul întemeierii, fondul de carte al Bibliotecii Universitare din Cluj cuprindea cca. 18.000 de volume, provenind din biblioteca fostei Academii de Drept din Cluj, din preluarea colecţiei de publicaţii a Arhivei Guberniale, din biblioteca Institutului Medico-Chirurgical şi din biblioteca funcționarului şi istoricului Joseph Benigni, păstrată până atunci la biblioteca Liceului romano-catolic din Cluj. În continuare fondurile s-au dezvoltat potrivit politicii de achiziţii stabilită prin acordul dintre Societatea Muzeului Ardelean şi Minister : biblioteca Societății colecționa cărțile vechi și manuscrisele care țineau de istoria Transilvaniei, iar biblioteca Universității procura literatura de specialitate curentă.
Primul director al Bibliotecii Universitare a fost bibliotecarul Societăţii Muzeului Ardelean, istoricul şi bibliograful Károly Szabó. Bibliotecar ales al Muzeului Ardelean, încă din anul 1859, a început activitatea ca responsabil al Bibliotecii în anul 1860. După 1872, a condus concomitent cele două biblioteci, cu aceeaşi dedicare de care a dat dovadă în decursul timpului. Această dăruire reiese şi din registrele de achiziţii pentru biblioteca Universităţii. În cuprinsul acestora, la începutul fiecărui an găsim o evidenţă a bugetului Bibliotecii Universitare pentru fiecare facultate de la Universitate, un fel de “raport financiar”, denumit de Károly Szabó: Darea de seamă a banilor gestionaţi de mine, unde trecea periodic fiecare bănuţ intrat şi cheltuit pentru bibliotecă:
În continuare, găsim în aceste registre (de care Károly Szabó s-a ocupat personal până în anul 1881) toate intrările noi de carte, reviste etc., aranjate după cele patru facultăţi existente pe atunci în Universitate: Facultatea de Drept și Științele de Stat, Facultatea de Medicină, Facultatea de Filosofie, Litere și Istorie, Facultatea de Matematică și Științele Naturii, la care s-a adăugat şi un curs de Farmacie.
Alăturat, poate fi consultată lista cărţilor cumpărate imediat în primul an de funcţionare de către Bibliotecă pentru Facultatea de Matematică şi Ştiinţele Naturii, pentru Facultatea de Litere şi pentru Facultatea de Medicină.
Din aceste liste se observă preocuparea pentru achiziţia celor mai însemnate lucrări (cărţi şi periodice) din toate domeniile, de la importante centre de cercetare din lume, în mai multe limbi, acoperind literatura de specialitate de bază şi cele mai recente apariţii. Din lista prezentată atragem atenţia asupra unor titluri precum cartea de filosofie a lui Karl Robert Eduard von Hartmann Philosophie des Unbewussten, apărută în anul 1871, lucrările lui August Treboniu Laurian Istoria româniloru (1853) sau Timotei Cipariu Chrestomatia (1858), dar şi periodice importante ca American Journal of Education, cumpărate pentru filologi, sau pentru matematicieni, Zeitschrift für Mathematik und Physik.
