Dr. Iulia Puie*
bibliotecar - Cercetare bibliografică
Director al BCU între anii 1960-1983.
S-a născut în București la data de 17 ianuarie 1921 și a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie, la Universitatea din București. În 1950 și-a început activitatea în Cluj-Napoca, ca secretar științific la Academia Republicii Populare România, Filiala Cluj, iar apoi, a fost numit șef de sector, în cadrul Bibliotecii Academiei.
Un moment foarte important în cariera sa a fost anul 1960, când a devenit director al Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, funcție pe care a ocupat-o până la pensionarea sa, în anul 1983.
Perioada în care Negulescu a fost director al Bibliotecii Universitare a fost și o perioadă în care a avut loc și o reorganizare a serviciilor și a fondului de carte, situație datorată și finalizării construirii noului corp de depozit. Acest moment a fost urmat de o reorganizare a fondului de carte, astfel că a avut loc o separare a fondului legal de fondul general și dispunerea acestuia în noul spațiu de depozitare. În plus, în contextul reorganizării, biblioteca și-a adaptat foarte bine activitățile la nevoile universității, iar acest proces a avut la bază, ca elemente principale, planul general de învățământ al universității, profilul disciplinelor și planul de cercetare științifică al cadrelor didactice. Orientarea s-a reflectat, în primul rând, în munca de selecționare a achizițiilor și o colaborare cu cadrele didactice, pentru a putea fi asigurată dotarea cu tratate și lucrări de bază. Pe lângă aceasta, așa cum chiar Negulescu a precizat, în articolul „Biblioteca Centrală a Universității Babeș-Bolyai, din Cluj în cei 20 de ani de la eliberare”, apărut în Studii și cercetări de documentare și bibliologie, nr. 3, 1964, una din modalitățile tot mai des folosite, pentru completarea fondurilor, a fost lărgirea schimbului internațional. În acest fel, biblioteca a reușit să întrețină relații de schimb de publicații cu 1235 de institute științifice, din 76 de țări, și, pe această cale, a fost asigurat accesul la un mare număr de publicații străine, greu accesibile prin abonament sau achiziție. Activitatea de schimb, nu a adus după sine doar lărgirea fondului bibliotecii, ci și promovarea activității științifice a cadrelor didactice din universitate, situație care, dovedește, încă o dată, apropierea legăturilor dintre bibliotecă și universitate.
Planul de reorganizare a unor activități din bibliotecă a avut și scopul de a ajuta toți cititorii și studenții, nu doar cadrele didactice. De aceea, în 1961 a avut loc o trecere la sistemul de raft liber, într-un număr mare de săli, situație care a dus la „activarea” folosirii unei mari părți a fondului, o extindere și o accelerare a informării directe a studenților. Concomitent cu acestea, s-a urmărit și inițierea lor în tehnica consultării independente a instrumentelor bibliografice, în vederea pregătirii referatelor pentru seminarii și a lucrărilor pentru cercurile științifice. Raftul liber și informațiile bibliografice generale acordate studenților în toate sălile de lectură, precum și cele speciale pe care le oferea biroul bibliografic, din cadrul serviciului de documentare, au constituit formele principale prin care biblioteca sprijinea munca de îndrumare a activității de documentare, cercetare și învățare.
Serviciul de documentare și bibliografie, care funcționa încă din anul 1949, a fost și el cuprins în planul de reorganizare și modernizare a bibliotecii. Acesta, care avea ca scop organizarea unui aparat bibliografic propriu și informarea științifică, în scopul valorificării fondurilor, și-a îmbunătățit și îmbogățit activitatea prin organizarea unor cataloage moderne, editarea de publicații bibliografice și asigurarea continuă a informării bibliografice curente, precum și a consultațiilor bibliografice curente. De asemenea, tot în scopul punerii în valoare a fondului de publicații ale Bibliotecii Centrale Universitare, a fost îmbunătățită colaborarea cu Biblioteca Academiei și cu Biblioteca Centrală de Stat. Pe lângă aceasta, s-a înființat și laboratorul de fotocopiere, la bibliotecă funcționând unul dintre primele xeroxuri din Cluj-Napoca. Astfel, a fost facilitat accesul cititorilor la publicații, dar și s-a asigurat o distribuire mai mare a informației.
Un alt moment important care a marcat necesitatea colaborării dintre bibliotecă și universitate a avut loc cu ocazia aniversării a 55 de ani de funcționare a Universității clujene, când, în cadrul celei de pe urmă, s-a constitut o „rețea de responsabilități” prin însărcinarea și nominalizarea decanilor de la diferite facultăți. În această activitate s-a implicat și biblioteca. Astfel, fiecare volum, sau fasciculă a lucrării, ordonate structurii de atunci a Universității, era editată cu menționarea nominală a decanului facultății respective, a corpului de redactori generali, împreună cu specificarea redactorilor și a colaboratorilor fasciculelor în cauză. Activitatea științifică a Universității din Cluj-Napoca - 1919-1973, Bibliografia selectivă, a fost redactată sub cupola comună a Universității și Bibliotecii Centrale Universitare.
Publicații:
- articole publicate în:
- Călăuza Bibliotecarului
- Revista învățământului superior
- Studii și cercetări de documentare și bibliologie
- Revista bibliotecilor
- volume în colaborare:
- Activitate științifică a Universității din Cluj-Napoca: Bibliografie selectivă
- Sursele secundare de informare și beneficiarii lor în bibliotecile de învățământ superior (din experiența Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj)
- Cercetare statistică: Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca în anul celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
Email: iulia.puie@bcucluj.ro
