1872
Odată cu înfiinţarea Universității din Cluj (1872) este creată și Biblioteca Universitară. Biblioteca Muzeului Ardelean pune la dispoziția Universității, printr-un contract semnat la 29 august 1872, toate colecţiile sale de cărți, documente şi manuscrise. Ulterior, va intra în posesia bibliotecii şi colecţia de publicații a Arhivei guberniale, fondul bibliotecii Institutului Medico-Chirurgical, precum şi biblioteca istoricului Joseph Benigni. La început, biblioteca a funcţionat în diverse spații, mutându-se în noua clădire a Universităţii abia în toamna anului 1895. Primul director al bibliotecii a fost istoricul şi bibliograful Szabó Károly.
1906 - 1907
Proiectul de ridicare a noii clădiri a Bibliotecii Universitare demarează în data de 14 iunie 1906, atunci când se întrunește Comisia de construcții a Bibliotecii. Directorul bibliotecii, istoricul literar Erdélyi Pál se va ocupa de finalizarea proiectului.
1909
Noua clădire de pe Strada Clinicilor nr. 2 va fi inaugurată oficial în data de 18 mai 1909, deși câteva părți din proiectul de execuție au fost abandonate din cauza dificultăților de finanțare, fiind realizate abia între anii 1931-1934.
1919
Odată cu Decretul Regal care decide transformarea Universității maghiare din Cluj în Universitate românească are loc și reorganizarea Bibliotecii Universitare.
1920
În acest context director al Bibliotecii Universitare devine filologul Eugen Barbul.
1 februarie 1920
Regele Ferdinand I al României și Regina Maria, împreună cu importanți membri ai guvernului român vizitează biblioteca.
1922 - 1923
Cărturarul moldovean Gheorghe Sion donează Bibliotecii Universitare o impresionantă colecție de 4500 cărţi, 2000 de stampe, câteva sute de fotografii, 200 de hărţi, monede şi mărci poştale.
1923 - 1925
Începe organizarea catalogului complet pe materii, după clasificarea zecimală universală (CZU).
1927
Instituţia primește numele de Biblioteca Universităţii "Ferdinand I".
1929
Biblioteca contribuie cu materiale proprii la organizarea expoziţiei "Astra" la Alba-Iulia, cu ocazia sărbătoririi unui deceniu de la Unirea Transilvaniei cu România.
1929
Biblioteca Universităţii "Ferdinand I" participă la Expoziţia Internaţională de la Barcelona.
1929 - 1934
Directorul Eugen Barbul se implică în construirea a patru noi săli de lectură, ajutând la finalizarea proiectului arhitectonic inițial.
1935
Filologul şi etnograful Ioan Muşlea, personalitate marcantă a vieţii academice clujene, devine noul director al Bibliotecii.
1940 - 1944
O parte însemnată a colecţiilor Bibliotecii, împreună cu Universitatea, se mută provizoriu şi funcţionează la Sibiu.
1952 - 1959
Poetul Lucian Blaga, exclus din Universitate de către regimul comunist, îşi va găsi refugiul în Bibliotecă, în mica încăpere alăturată sălii de conferințe, supranumită de poet ”sub nebănuitele trepte”. Aici, până în vara lui 1954, va traduce din Faust-ul lui Goethe. În iulie 1954 părăsește ”bârlogul” lui Faust pentru fosta Sală a Arhivelor, situată la etajul al II-lea. În 15 aprilie 1959 poetul va cere ”desfacerea contractului de muncă” din motive obiective. Din 1 iulie 1954 și până la plecarea definitivă din bibliotecă, Lucian Blaga, în calitate de angajat al Filialei Bibliotecii Academiei, a ocupat funcția de director-adjunct științific.
1960 - 1961
Se construiește un depozit nou şi sunt înfiinţate sau modernizate o serie de servicii ale bibliotecii (atelierele de legătorie, multiplicare, microfilmare şi foto, precum şi cel de igiena şi patologia cărţii).
1992
Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca preia numele marelui poet şi filosof Lucian Blaga. Totodată, la începutul anilor 90 demarează un amplu şi complex proces de automatizare şi informatizare a tuturor activităţilor de bibliotecă.
1996
Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", în colaborare cu Universitatea "Babeş-Bolyai", contribuie la dezvoltarea programelor de formare iniţială şi specializare în domeniul biblioteconomiei, ştiinţei informării şi documentării.
1999-
Biblioteca Digitală cunoaște an de an o dezvoltare remarcabilă. Conţine valoroase documente de patrimoniu, precum şi un fond bogat de publicaţii periodice, grupate în colecţia Transsilvanica, ce permite accesul de la distanţă al acestora.
Despre informatizarea bibliotecii (Laboratorul de informatică)
- 1992
- reţea coaxială de PC-uri, cu sistemul de operare în reţea Novell v.3.11;
- primele baze de date bibliografice în Procite v.1.4;
- aplicaţie personal-salarizare în Foxpro.
- 1993
- baze de date in Foxpro v.2.6 pentru evidenţa cărţilor şi a periodicelor;
- editare în WP v.5.1 a fişelor de catalog şi listare pe imprimantă laser; editarea pe calculator a borderourilor de însoţire a cărţilor;
- acces la informaţii de pe CD-ROM-uri.
- 1994
- aplicaţie în Foxpro pentru schimb internaţional.
- 1995
- baze de date bibliografice în Procite v.2;
- constituirea catalogului on-line folosind sistemul integrat de biblioteca VUBIS;
- conectare la Internet prin linie telefonică dedicată la reţeaua RoEduNet.
- 1996
- acces on-line la baze de date bibliografice externe - Academic Dialog (prin Internet);
- împrumut automatizat prin utilizarea modulului de circulaţie VUBIS, barcodare publicaţii fond împrumut (februarie-septembrie) şi emitere legitimaţii înfoliate (octombrie).
- 1997
- schimbarea de pe cablare reţea coaxială de 10 Mb/s la reţea cu cablu torsadat de 100 Mb/s.
- 1998
- abonament la baza de date InfoTrac (General Bussiness File, Expand Academic) şi Engineering Village.
- 1999
- implementarea unui nou sistem integrat de bibliotecă ALEPH 500 v.11, cu 20 de licenţe pentru bibliotecari şi 10 pentru public (august);
- baze de date bibliografice în Procite v.4 sub Windows 95;
- acces prin Internet la catalogul on-line ALEPH, din pagina web a bibliotecii;
- conectarea la reţeaua UBB prin fibră optică.
- 2000
- o nouă Sală multimedia (aprilie);
- acces on-line la baza de date EBSCO (Academic Search Elite, Business Source Premiere, Newspaper Source Plus) printr-un proiect SOROS;
- punct de informare ONU;
- acces la 12 reviste electronice cu text integral (editura Elsevier);
- acces on-line prin Internet la baze de date bibliografice interne folosind aplicaţia Web Poster.
- 2001
- conectare la Internet, prin staţie radio.
- 2002
- schimbarea versiunii sistemului integrat de bibliotecă cu versiunea ALEPH v.14 (februarie-martie);
- baze de date bibliografice în Procite v.5;
- conectare suplimentară la Internet, prin fibră optică (din 1 martie).
- 2003
- acces on-line la baza de date JSTOR. Arts Science Collection, plătit de Facultatea de Istorie şi Filosofie, pentru 2003-2004;
- acces pentru public la baza legislativă Lex.
- 2004
- acces on-line la bazele de date ProQuest;
- crearea de CD-ROM-uri cu baze bibliografice proprii;
- acces la baza legislativă Legis.
- 2005
- extinderea sistemului Aleph prin achiziţia de licenţe suplimentare (12 pentru bibliotecari şi 14 pentru public);
- utilizarea modului de circulaţie la filiale, pentru evidenţa împrumuturilor şi restituirilor (Zoologie, Fiziologia animală, Ştiinta mediului şi Biblioteca Austriacă);
- acces on-line la bazele de date SpringerLink;
- integrarea în catalogul virtual românesc în ştiintă şi tehnologie;
- dotarea de către UBB cu un server nou pentru sistemul integrat de bibliotecă.
- 2006
- schimbarea versiunii sistemului integrat de bibliotecă cu versiunea ALEPH v.16 (februarie) - cu interfaţă în limbile: română, engleză şi maghiară
- acces la bazele de date ale Băncii Mondiale.
- 2007
- reţele wireless pentru profesori şi cercetători.
- 2008
- acces la Internet cu laptop propriu pentru studenţi;
- acces la biblioteca digitală;
- rezervări on-line pentru publicaţiile de la fondul de împrumut.
- 2009
- schimbarea versiunii sistemului de bibliotecă Aleph la 18.01
- creare ghid electronic de orientare in sediul central al bibliotecii
- creare CD-ROM cu Bio-bibliografia Adrian Marino
- 2010
- lansarea bibliotecii digitale prin interfata DSpace.
- 2011
- deschiderea portalului unic de căutare EDS - EBSCO Discovery Service;
- integrarea Bibliotecii digitale în OAISTER Database şi în Worldcat;
- prelungiri on-line pentru publicaţiile de la fondul de împrumut.
- 2012
- serviciul HelpDesk - Întreabă bibliotecarul;
- solicitări on-line din depozite închise;
- preînregistrarea de la distanţă a utilizatorilor noi.
- 2013
- acces de la distanţă la textul integral al documentelor din bazele de date abonate, prin intermediul portalului EDS;
- schimbarea versiunii sistemului de bibliotecă Aleph la 20.01;
- eliberare permis de bibliotecă sub formă de card;
- digitizare cuprinsuri de cărţi la Biblioteca de Educaţie fizică.
- 2014
- integrarea catalogului online în WorldCat (OCLC);
- activarea interfeţei în limba germană pentru catalogul online;
- standardizarea tuturor adreselor de e-mail.
- 2015
- integrarea bibliotecii digitale în Europeana;
- activarea interfeţei în limba germană pentru biblioteca digitală Dspace;
- accesarea de la distanţă a textului integral al documentelor aflate în BD abonate, individual pe o bază de date selectată, pe baza permisului de bibliotecă;
- import BD proprii (ProCite) în Aleph – Baza de date CUC02 - Bibliografii BCU Cluj;
- schimbarea versiunii portalului EDS, cu opţiunea Fulltext Finder pentru regăsirea textului integral al documentelor din alte baze de date.
- 2016
- activarea formatului RIS în OPAC;
- import în catalogul online a 2.066 de titluri de cărţi electronice;
- schimbare website.
- 2017
- reţea wireless (separat) pentru cititori;
- serviciul de atribuire DOI;
- rezervare de la distanţă a locurilor în sălile de lectură din sediul central.
- 2018
- implementarea proiectului 1918 Transilvania 100+;
- schimbarea versiunii sistemului integrat de bibliotecă Aleph 500 la v. 23;
- crearea site-ului Şcoala Ardeleană;
- introducerea unei aplicaţii de gestionare conturi pentru copiatoarele noi din sediul central.
- 2019
- completarea globală a descrierilor din catalogul online cu subiecte în limba engleză din fişierul de autoritate şi actualizarea în WorldCat;
- menţionarea în catalogul online a documentelor prelucrate pentru cititorii cu deficienţe de vedere, prin colaborare cu centrul CATA;
- înscrierea online a cititorilor şi includerea fotografiei în baza de date Aleph.
- 2020
- proiect masiv de digitizare a lucrărilor recomandate în bibliografiile de cursuri de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (peste 25.000 de documente, 7.4 milioane de pagini) şi punerea la public printr-o aplicaţie nouă, cu vizualizare pe bază de permis de bibliotecă;
- crearea site-ului web Bibliografia istorică a României 1994-2010;
- implementarea unor măsuri specifice pandemiei (împrumut extins, restituire self-check, carantinare automată a publicaţiilor).
- 2021
- punerea în funcţiune a sistemului de stocare Synology;
- implementarea în Aleph a trimiterilor prin Schimb;
- importul în catalogul online a 14.798 de titluri de carti electronice cu acces fulltext;
- importul în baza de bibliografii din Aleph (CUC02) a bazelor de date Bistro 1994-2010, AIR 2015 şi AIR 2016;
- implementarea serviciului de plăţi online prin ghişeul.ro;
- deschiderea serviciilui Perma.cc de arhivare pe termen lung a paginilor web/documentelor electronice, prin parteneriat cu Biblioteca de Drept din Harvard;
- configurarea a 100 de calculatoare primite donaţie de la Compania Yardi.
- 2022
- crearea şi implementarea aplicaţiei de verificare valabilitate permis de bibliotecă şi încărcarea/eliberarea locurilor rezervate în sălile de lectură;
- demararea proiectului PUBBA – Profesori activi ai UBB – prin identificarea şi actualizarea datelor în fişierul de autoritate şi completarea lucrărilor acestora cu codurile de clasificare CNATDCU;
- completarea catalogului online cu link-urile de acces direct pentru toate documentele digitizate din platforma de bibliografii;
- implementarea procedurii de eliberare facturi-chitanţe online în Aleph;
- importul în baza de bibliografii din Aleph (CUC02) a bazelor de date Referinţe critice 2013 şi 2014;
- începerea proiectelor de digitizare Elite Universitare Clujene (E-Unic) şi teze de doctorat susţinute la UBB în perioada 2011-2016;
- distribuirea a 100 de calculatoare primite donaţie de la Compania Yardi în 2021 şi configurarea a celor 87 de calculatoare primite în 2022;
- organizarea cursurilor de formare pe 20 de teme (în 28 de sesiuni teoretice şi 45 de sesiuni practice) pentru 171 de bibliotecari.
