Priorităţi în reorganizarea şi conservarea fondurilor de publicaţii din Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca

Dr. Monica Stoica*

şef serviciu - Conservarea colecţiilor

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca

Dr. Adriana Szekely**

şef birou - Permise. Împrumut

Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca

 

I. Fondurile de publicaţii ale B.C.U. Cluj

Bibliotecile dețin colecții valoroase de carte, documente, graficӑ, fotografii, iar materialele din care sunt constituite – hârtie, pergament, piele, lemn, peliculӑ fotograficӑ, adezivi – au o trӑsӑturӑ comunӑ: instabilitatea chimicӑ. Pe lângӑ aceastӑ caracteristicӑ, și factorul uman are o contribuție importantӑ, atunci când bunurile sunt expuse, depozitate, fotografiate, cercetate etc., din cauza modului necorespunzӑtor sau neglijent în care sunt manipulate. Rezultatul final al acțiunii conjugate a tuturor acestor factori duce la: fragilizarea obiectelor, decolorarea, deformarea, exfolierea, mucegӑirea sau atacul biologic. Din pӑcate, o trӑsӑturӑ comunӑ, a tuturor acestor procese este caracterul lor ireversibil. Din acest motiv, se impune elaborarea și aplicarea unui plan de mӑsuri menit sӑ întârzie cât mai mult cu putințӑ mecanismele de degradare la care sunt supuse bunurile culturale. Singurul demers în acest sens este conservarea preventivӑ, adicӑ aplicarea acelor mӑsuri care ar împiedica acțiunea factorilor de risc: factori naturali, ai mediului ambiant, poluanții, factorii biologici și, nu în ultimul rând, factorul uman.

Obligația conservatorului este sӑ cunoascӑ factorii de deteriorare1, condițiile în care apar aceștia, cum acționeazӑ asupra bunurilor culturale și care sunt mӑsurile de stopare ale acestora.

În vederea identificӑrii în structura generalӑ a bibliotecii, fondurile BCU Cluj sunt prezentate în funcție de localizarea, mӑrimea lor şi condiţiile de depozitare/conservare:

a) Fondurile speciale existente în bibliotecă

b) Fondurile organizate în cele două depozite (vechi şi nou) ale BCU

c) Fondurile organizate în sălile de lectură din clădirea centrală

d) Fondurile bibliotecilor filiale

a) Fondurile speciale deţinute de B.C.U. Lucian Blaga sunt organizate şi depozitate în două locaţii: Sala de Colecţii speciale şi Depozitul nou, etajele V-VI. Sala „Gheorghe Sion”, prin numele curent de Colecții Speciale are un rol multiplu, fiind în același timp:

  • Salӑ de depozit, deoarece sunt pӑstrate fondurile de carte;
  • Salӑ de expoziție permanentӑ;
  • Salӑ de lecturӑ pentru cititori;
  • Salӑ de lucru pentru personalul implicat în procesul de prelucrare și pӑstrare a fondului de patrimoniu.

Fondurile speciale existente în bibliotecă includ: Fondul de documente şi manuscrise (8847), Incunabule (86), Carte veche românească (1225), Carte veche maghiară (1897), Carte rară (1132), Sigilii (19), Stampe (8432), Hărţi, atlase (585), Monede, (719), Medalii (4), Fotografii (10.000), Ilustrate, cărţi poştale (cca. 20.000)

Starea de conservare a acestui fond special este influenţată de condiţiile microclimatice din cele două săli ale Colecţiilor speciale. În aceste spaţii există variaţii mari de temperatură, din cauza lipsei aparatelor care pot să menţină o temperatură constantă şi adecvată. În urma monitorizării efectuate la Colecţii speciale s-a constatat că fluctuaţia temperaturii este extrem de mare (peste 10 ºC), iar valoarea maximӑ depӑșește cu mult valorile admise. În ceea ce privește umiditatea relativӑ, valorile acesteia sunt doar cu puțin sub limitele recomandate, iar poluarea este peste limitӑ, știut fiind faptul cӑ sӑlile respective sunt amplasate în apropierea unei strӑzi cu trafic foarte intens.

Cele peste 40.000 de volume de Patrimoniu sunt păstrate la etajele V-VI din depozitul nou, unde condiţiile microclimatice sunt destul de stabile, ca urmare a amplasării clădirii şi a grosimii zidurilor exterioare. Valorile temperaturii2 ating un nivel maxim înregistrat în lunile de vară de 28 ºC.

Grija pentru păstrarea publicaţiilor în cele mai bune condiţii este o cerinţă care-i vizează atât pe conservatorul instituţiei, cât şi pe bibliotecarii gestionari ai fondurilor de publicaţii. Ca atare, şi bibliotecarul trebuie să cunoască şi să aplice măsurile care-i revin în această privinţă. În nici un caz nu vor aerisi sala atunci când plouă, sau în orele cu trafic intens, iar ori de câte ori observă o neregulă în privinţa microclimatului sau a stării de conservare a fondurilor din gestiune, vor anunţa conservatorul.

b) Fondurile (cca.2300000 volume) organizate în cele două depozite (vechi şi nou) ale BCU sunt repartizate pe etaje şi încăperi. Condiţiile microclimatice din cele două depozite nu cunosc variaţii de temperatură şi umiditate bruşte. Totuşi, la nivele inferioare, temperatura este mai scăzută, iar umiditatea în limite normale (doar primăvara este peste limite), iar la etajele superioare temperatura este mai ridicată, ceea ce duce la scăderea umidităţii. Acest fenomen, de scădere a umidităţii, influenţează negativ fondurile păstrate la aceste etaje prin uscarea excesivă a materialelor din care sunt realizate publicaţiile (hârtie, legătură, copertă). Totuşi, nefiind variaţii semnificative, daunele înregistrate nu sunt majore.

c)  Fondurile organizate în sălile de lectură din clădirea centrală

În sediul central al BCU Cluj sunt 12 săli de lectură, dintre care 7 sunt cu servire din depozit, iar 5 sunt cu acces liber la raft. Tot în acces direct este organizată şi o parte a fondului secţiei de împrumut la domiciliu (cca.40000 vol. din cele 160.000 vol. gestionate), cealaltă parte a fondului fiind organizată în acces indirect. Condiţiile microclimatice din sălile de la etajele superioare au temperaturi ridicate, iar în secţia de împrumut, fiind amplasată la demisolul clădirii, se înregistrează valori mai ridicate ale umidităţii, uneori depăşind valorile maxime admise, în perioadele ploioase.

d)  Fondurile bibliotecilor filiale

În cele 30 de biblioteci de facultate, filiale ale BCU, repartizate în 5 departamente, sunt gestionate 1178805 volume organizate atât în acces direct, cât şi indirect (58 depozite). În aceste filiale, utilizatorii au acces la 52 de săli de lectură. Condiţiile de conservare sunt monitorizate, în prezent, cu ajutorul a 28 de aparate. Responsabilii acestor biblioteci filiale (şefi serviciu/birou) au semnalat câteva probleme: lipsa plaselor pentru insecte, a jaluzelelor de la geamuri, a spaţiilor suplimentare de depozitare, a aspiratoarelor de praf, a scărilor cu 8 trepte, etc.; apariţia igrasiei în unele biblioteci; amplasarea necorespunzătoare şi fără izolaţie a ţevilor de apa şi canalizare, în unele săli de lectură şi depozite. Condițiile microclimatice sunt diferite de la o filialӑ la alta. În general însӑ, exceptând Bibliotecile Filiale de Drept şi Istorie veche, amplasate în spații total improprii, valorile microclimatice se încadreazӑ în limitele recomandate.

 

II. Monitorizarea microclimatului în clădirea centrală şi filiale

Au fost monitorizate, în ultimii ani, condițiile microclimatice din cele douӑ încӑperi destinate Colecțiilor speciale, depozite şi filiale.

La departamentul de colecţii speciale, valorile temperaturii au fost cuprinse între 18,5 ºC și 34ºC. Fluctuația este extrem de mare, iar valoarea maximӑ depӑșește cu mult valorile admise. În ceea ce privește umiditatea relativӑ, valorile acesteia sunt cuprinse între 25% și 45%. Putem afirma cӑ UR este doar cu puțin sub limitele recomandate. Lumina și poluarea nu au fost determinate, neavând aparate speciale de control, dar cu certitudine se poate afirma cӑ lumina depӑșește pragul admis (200 lucși), iar poluarea la fel, este peste limitӑ, știut fiind faptul cӑ sӑlile în cauzӑ sunt amplasate în apropierea unei strӑzi cu trafic foarte intens.

In cazul bibliotecilor filiale, cele mai multe dintre acestea amplasate în spații ale clӑdirilor administrate de U.B.B., condițiile de depozitare sunt foarte variate şi influenţate de o serie de factori:

  • Caracteristicile tehnice ale clӑdirilor (înӑlțimile încӑperilor și ale ferestrelor);
  • Starea zugrӑvelilor din spațiile alocate bibliotecilor, mai ales a celor predispuse la infiltrații, din cauza amplasӑrii țevilor de canalizare și a igrasiei;
  • Dotӑrile spațiilor cu echipamente de iluminat și încӑlzire clasice (cu sobe de teracotӑ) sau mai moderne (cu calorifere conectate la centrale termice);
  • Caracterul spațiilor de depozitare a publicațiilor (sӑli cu caracter de depozit închis, sӑli cu acces liber la raft pentru publicul cititor);
  • Variația factorilor microclimatici în funcție de anotimp și orientare geograficӑ a clӑdirilor;
  • Posibilitӑțile financiare ale facultӑților deservite, de a asigura materialele și echipamentele necesare fiecӑrei biblioteci, începând cu mobilierul adecvat, pânӑ la dotarea cu aparatura necesarӑ pӑstrӑrii condițiilor de microclimat.

Fondurile de carte din depozitele B.C.U. Cluj sunt supuse unor condiții microclimatice cu variații de umiditate și temperatură, influenţate fiind de etajele la care sunt depozitate. Amplasarea depozitelor într-o zonă cu trafic intens determină acumularea rapidă a prafului pe publicaţii. Ca urmare, considerӑm ca fiind necesarӑ aplicarea periodicӑ a procedeelor de desprӑfuire a fondurilor, igienizarea spațiilor de depozitare și urmӑrirea stabilitӑții factorilor microclimatici.

2.1. Intervenția curativӑ pentru salvarea publicațiilor deteriorate în urma inundӑrii depozitului unei filiale.

O astfel de intervenţie a avut loc la Biblioteca Facultӑţii de Drept, când conducta de apă amplasată deasupra rafturilor s-a spart şi au fost deteriorate publicaţiile aflate sub ea. S-a procedat la scoaterea publicațiilor din spaţiul respectiv, transportarea lor în Laboratorul de igienӑ, uscarea lor pe suporturi special confecţionate, presarea și remedierea legaturilor la Atelierul de legătorie. În aceastӑ intervenţie a fost implicat personalul din Laboratorul de igienӑ, Atelierul de legӑtorie și personalul de întreținere a curӑțeniei din bibliotecӑ. Conservatorul a coordonat întreaga acțiune, în conformitate cu Normele de conservare în vigoare.

2.2. Intevenția în spaţiile de lectură prin dezinfectarea cu soluţii adecvate şi lampa UV.

Înainte și dupӑ fiecare sesiune de examene, precum și în perioada verii, când biblioteca a fost închisӑ pentru public, conservatorul a coordonat activitatea de igienizare și dezinfectare a sӑlilor de lecturӑ din sediul central. S-a procedat la curӑțirea temeinicӑ cu solutii de curӑțenie profesionale a meselor de studiu, a pardoselii, a geamurilor, a întregului mobilier, iar apoi a fost pulverizatӑ soluție dezinfectantă (avizată de Ministerul Sănătăţii) pe toate aceste suprafețe. Pentru dezinfectarea aerului din sӑli a fost folositӑ lampa bactericidă (lampa UV 2x 55 W). În aceste acțiuni a fost implicat personalul de întreținere, sub coordonarea directӑ a conservatorului.

2.3. Intervenția conservatorului în procedura de relocare a fondurilor. 

La mutarea fondurilor de publicații din depozite de la un nivel la altul s-a procedat la așezarea publicațiilor pe cӑrucioare, apoi desprăfuirea lor prin aspirarea tranșelor, pregӑtirea rafturilor unde trebuie sӑ fie mutate, curӑțarea și dezinfectarea poliţelor și, în final, așezarea publicaţiilor în noul spațiu. În acest mod au fost relocate peste 100.000 de volume (fondul de periodice din depozitul vechi). La aceastӑ acţiune au participat bibliotecarii gestionari din depozite, personalul de întretinere a curӑțeniei, cu implicarea și sub coordonarea conservatorului.

2.4. Preluarea activitӑții de îndrumare a personalului de întreținere de cӑtre conservator.

Din anul 2017, conservatorul a preluat și coordonarea activitӑții de igienizare a spațiilor bibliotecii. S-a procedat la stabilirea atribuțiilor personalului pe sectoare și planificarea activitӑții de curӑțenie (pe zile și ore). Au fost refӑcute fișele posturilor pentru tot personalul de întreținere, în care au fost incluse și activitӑțile de igienizare a fondurilor și a spațiilor bibliotecii; personalul de întreținere a fost instruit în vederea utilizӑrii optime a substanțelor3 profesionale de curӑțenie și dezinfecție.

 

III. O propunere pentru un Plan strategic de conservare a documentelor din patrimoniul Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca

În contextul general de constituire, organizare şi depozitare a colecţiilor BCU Cluj, propunem câteva soluţii care pot fi incluse într-un Plan strategic de conservare a documentelor din patrimoniul Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

O strategie coerentă de conservare trebuie să pornească de la o constantă care se bazează pe cel puţin trei criterii:

  1. condiţiile efective de conservare a fondurilor din bibliotecă;
  2. frecvenţa utilizării publicaţiilor;
  3. valoarea culturală a fondurilor de publicaţii.

Ţinând cont de cele trei aspecte, propunem următoarele obiective ale unui plan strategic de conservare pe termen mediu şi lung:

3.1. Formarea unui colectiv de conservatori/restauratori, înfiinţarea unui Laborator de restaurare4 şi dotarea Laboratorului de conservare existent cu aparatură specifică.

Considerăm că, pentru fondul de care dispune biblioteca (peste 3.800.000 volume), ar fi nevoie de cel puţin 5 conservatori cu responsabilităţi asupra următoarelor colecţii: un conservator la Colecţii speciale, doi conservatori pentru depozitele şi sălile din clădirea centrală, iar alţi doi conservatori pentru reţeaua bibliotecilor filiale.

Responsabilităţile5 acestor specialişti formaţi prin cursuri teoretice şi practice vor prevedea ca, împreună cu bibliotecarii gestionari din sediul central şi filiale, precum şi din cadrul departamentului Colecţii Speciale, să asigure periodic verificarea stării de conservare a diverselor tipuri de documente: manuscrise, stampe, hărţi, fotografii, periodice românești vechi, documente muzicale de colecții speciale, cărţi şi periodice uzuale.

De asemenea, vor fi responsabili de monitorizarea condiţiilor de microclimat şi întocmirea de rapoarte semestriale pentru toate tipurile de colecţii ale Bibliotecii Centrale Universitare “L.Blaga”, care să includă observaţii asupra dinamicii sezoniere a microclimatului din depozite, de evaluări ale stării de conservare a diverselor tipuri de documente, de recomandări privind îmbunătăţirea condiţiilor de conservare şi prezervare, precum şi îndrumări privind mânuirea fiecărui tip de document în funcție de suport și de parametrii tehnici.

În vederea dezvoltării funcţionale a laboratorului de conservare existent în BCU Cluj, propunem reorganizarea spaţiului destinat activităţilor de conservare şi completarea dotărilor existente cu aparatura specifică.

Ca urmare a faptului că biblioteca deţine un număr impresionant de documente de patrimoniu, care necesită lucrări de restaurare, se impune înfiinţarea unui Laborator de Restaurare, în conformitate cu prevederile H.G.nr.1546/18.12.2003 privind autorizarea laboratoarelor și atelierelor de conservare și restaurare.

3.2. Prioritizarea fondurilor care vor intra în proces de conservare

  • Stabilirea documentelor din categoria colecțiilor speciale care urmează să intre în proces de conservare, conform listelor de priorități întocmite de bibliotecarii specialişti împreună cu persoana desemnată de la Laboratorul de igiena cărţii.
  • Asigurarea condiţiilor microclimatice adecvate în spaţiul de depozitare a harţilor şi igienizarea fondului de hărţi (peste 500 unităţi) depozitat în Sala Cercetătorilor, în vederea digitizării lui.
  • Asigurarea condiţiilor microclimatice adecvate şi igienizarea fondului de carte depozitat/expus în Sala Colecţiilor speciale prin desprăfuirea documentelor şi dezinfecţia rafturilor.
  • Asigurarea condiţiilor optime de păstrare a manuscriselor, stampelor şi fotografiilor prin confecţionarea unor cutii de carton cu pH >7 (neacid) sau împachetarea lor în hârtie neacidă.

3.3   Formarea unui nou serviciu de Conservare a colecțiilor

Experiența acumulatӑ în ultimii ani, de implicare în intervențiile de conservare a mai multor departamente, ne determinӑ sӑ propunem formarea unui colectiv lӑrgit, prin includerea personalului de întrețiere și a celui din atelierul de legӑtorie în departamentul actual de Conservarea colecțiilor.

În sprijinul acestei propuneri stau Normele de conservare a bunurilor culturale mobile și activitatea specificӑ de remediere a publicațiilor deteriorate din Atelierul de legӑtorie. Conform Normelor de conservare, un fond de publicații trebuie sӑ fie depozitat într-un spațiu salubru, sӑ fie asigurate condițiile microclimatice corespunzӑtoare, publicațiile deteriorate sӑ fie identificate și remediate, sӑ fie asigurate condițiile de securitate a publicațiilor.

3.4. Aplicarea şi dezvoltarea unui proiect de Predigitizare – Digitizare – Postdigitizare la nivelul instituţiei, care ar presupune următoarea procedură:

Documentele care vor fi digitizate vor fi selectate de către o echipă formată din bibliotecari, gestionari ai fondurilor de documente, împreună cu specialistul conservator. Înainte de digitizarea propriu-zisă, documentul va intra într-un proces de igienizare care include verificarea stării de conservare şi, după caz, desprăfuirea şi dezinfectarea acestuia. În momentul verificării stării de sănătate a documentului selectat, se va întocmi o fişă de conservare, evidenţiată într-o bază de date. Documentul se predă personalului desemnat din biroul de Digitizare, iar la finalizarea operaţiunii de digitizare, atelierul de legatorie va remedia eventualele deteriorări şi se vor confecţiona cutii neacide, în care vor fi corect depozitate şi păstrate documentele digitizate. Documentul astfel conservat nu va mai intra în circuitul lecturii, decât în situaţii excepţionale, cu aprobarea conducerii instituţiei.

3.5. Asigurarea securităţii fondurilor de publicaţii prin echiparea cu fire/etichete magnetice. Existenţa porţilor magnetice în clădirea centrală ne determină să propunem echiparea tuturor publicaţiilor din clădire pentru a le proteja împotriva sustragerii. Conform Normelor de conservare a bunurilor culturale…, conservatorul analizează modul în care este asigurată securitatea colectiilor şi propune măsuri corespunzătoare de prevenire a sustragerilor6.

 

IV. Concluzii

Fondurile de publicaţii deţinute de BCU Cluj au crescut de un an la altul, ajungând în prezent la aproape 4 milioane. Pentru toate fondurile trebuie asigurate stabilitatea microclimatică şi condiţii optime de depozitare. La un asemenea volum de publicaţii, şi problemele de conservare/restaurare sunt multiple.

În aceste condiţii, susţinem propunerea înfiinţării unui Laborator de restaurare pentru recondiţionarea publicaţiilor de patrimoniu care necesită operaţiuni specifice, dar costurile sunt extrem de ridicate.

Rolul măsurilor de conservare este de a proteja şi încetini îmbătrânirea publicaţiilor7. Din punct de vedere financiar, conservarea este cu mult mai avantajoasă decât restaurarea. Dacă s-ar împărţi costul procedurilor de conservare aplicate unui fond, la numărul volumelor care-l formează, preţul per bucată ar fi foarte redus, în comparaţie cu restaurarea, ale cărei intervenţii au consecinţe financiare semnificative. Orice obiect restaurat, daca nu e depozitat în condiţii bune, își pierde beneficiul adus prin recondiţionare în foarte scurt timp.

În funcţie de priorităţile de finanţare ale bibliotecii se vor putea stabili ulterior termene şi responsabilităţi pentru activităţile de conservare/restaurare, inclusiv pentru formarea specialiştilor care să desfăşoare cu profesionalism aceste activităţi.

Bibliografie selectivă

  1. Legea nr. 123/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, în Monitorul Oficial nr. 415 din 06.06.2017.
  2. Mihalcu, Mihail, Conservarea obiectelor de artă şi a monumentelor istorice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
  3. Moldoveanu, Aurel, Conservarea preventivă a bunurilor culturale, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2010.
  4. Idem, Organizarea activitӑții de conservare preventivӑ a colecțiilor din biblioteci, București, 2000.
  5. Norme de conservare a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural, Editura Museion, [ Bucureşti], 1993.
  6. Principii de păstrare şi mânuire a materialului de bibliotecă, Iaşi, 2009.
  7. Studiu privind mecanismul şi cauzele îmbătrânirii hârtiei, CEPROHART S.A., Brăila, 2009.
  8. Toma, Doina, Bazele biblioteconomiei, Braşov, 2005.

______________________________

Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.

* E-mail: stoicaml@gmail.com

** E-mail: adrianaszekely@gmail.com

1 Principii de păstrare şi mânuire a materialului de bibliotecă, Iaşi, 2009, pp. 16-32: http://dspace.bcu-iasi.ro/handle/123456789/30 (accesat în Octombrie 2021).

2 Aurel Moldoveanu, Conservarea preventivă a bunurilor culturale, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2010, pp. 99-119.

3 Mihail Mihalcu, Conservarea obiectelor de artă şi a monumentelor istorice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970, pp. 304-307.

4 Normele privind autorizarea laoboratoarelor şi a atelierelor de conservare şi restaurare, Hotărârea nr. 216/februarie 2004, în: Monitorul Oficial nr. 196, 5 martie 2004.

5 Doina Toma, Bazele biblioteconomiei, Universitatea Transilvania, Braşov, 2005, pp. 101-108.

6 Norme de conservare a bunurilor care fac parte din Patrimoniul cultural, Editura Museion, 1993, p. 13.

7 Studiu privind mecanismul şi cauzele îmbătrânirii hârtiei, CEPROHART S.A., Brăila, 2009, p. 31.