Bibl. ing. Roxana Căruceriu*
bibliotecar - Liceul Tehnologic „Petru Poni” Oneşti
Trăim vremuri tulburi, vremuri care pe noi, bibliotecarii (pe toți deopotrivă, oriunde am fi și ne-am desfășura activitatea), ne-au obligat să ne adaptăm, să ne schimbăm și să îmbunătățim serviciile pe care le oferă bibliotecile unde activăm, să menținem viu interesul utilizatorilor atât pentru lectură cât și pentru celelalte proiecte pe care le desfășurăm.
Dacă până acum doi ani ușa bibliotecii era larg deschisă și își aștepta utilizatorii să îi treacă pragul, odată cu declararea pandemiei, ușa bibliotecii a trebuit să se închidă, nu total, dar în mare parte a timpului să rămână închisă. Astfel, bibliotecarii au trebuit să găsească soluții la multe întrebări care îi frământau. Cum să menții legătura cu utilizatorii? Cum să îi faci pe utilizatori să nu uite că biblioteca este spațiul în care poți găsi răspunsul la problemele tale profesionale? Cum să menții viu interesul pentru lectură al celor ce treceau pragul bibliotecii, pentru cărți și pentru activitățile desfășurate în bibliotecă?
Astfel, biblioteca a trebuit să intre în mediul on-line. Biblioteca școlară de asemenea, a intrat în mediul on-line. Această pătrundere în spațiul virtual nu a fost doar prin crearea unor pagini de Facebook, prin care bibliotecile (publice și școlare) au pătruns în social-media, ci și prin crearea bibliotecilor virtuale pe platforme educaționale, cum ar fi Google Classroom. Acest lucru s-a întâmplat mai ales cu bibliotecile școlare. Cu ajutorul acestor platforme, bibliotecarii școlari au putut ține legătura cu utilizatorii, prin postarea unor materiale diverse pornind de la domenii cum ar fi literatura, istoria și continuând cu jocuri, rebusuri, puzzle-uri, cărți pe care le-au realizat pe diverse platforme cum ar fi Learning apps, Genially, Storyjumper. Paginile de Facebook ale acestor biblioteci au început să publice diverse materiale cum ar fi citatul zilei, să promoveze fondul de carte pe care biblioteca îl are la dispoziție, să realizeze expoziții virtuale cu lucrări ale elevilor. De asemenea, bibliotecarii școlari au căutat să pună la dispoziția utilizatorilor pe platformele mai sus menționate, cărți în format electronic, care se găsesc în mod gratuit pe diverse site-uri. Acest lucru a fost de ajutor elevilor, mai ales în perioada de restricții a pandemiei, când elevilor li s-a cerut de către profesorii de la clasă să citească lecturile suplimentare.
Toate acestea demonstrează că biblioteca școlară și implicit bibliotecarul școlar și-au adaptat serviciile, au ținut pasul cu tehnologia și evoluția ei, cu utilizarea unor programe și platforme care au ușurat munca bibliotecarului, dar care au ajutat la continuarea ei și care au arătat că bibliotecarul este o persoana creativă și dornică să țină pasul cu tot ceea ce este nou.
Mai poate fi biblioteca școlară ceea ce a fost odată? Îndrăznesc să răspund că nu. Și asta tocmai prin adaptarea ei, prin prezența în mediul on-line, mediu care este atât de utilizat de cei tineri, care sunt la doar un click distanță de multitudinea de informații. Această prezență în mediul on-line face ca biblioteca școlară să fie și mai vizibilă decât era înainte, să atragă mai mult atenția utilizatorilor săi asupra proiectelor în care se pot implica.
Va rezista biblioteca școlară acestor tendințe? Da, pentru că după cum bine știm, nu tot ce este pe internet este gratuit, nu toată informația este la liber, trebuie respectată legislația privind proprietatea intelectuală și drepturile de autor.
______________________________
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
* Email: gazarita@yahoo.com
