Drd. Paula Cotoi*
bibliotecar - Colecţii speciale
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca
În data de 8 februarie, la Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, a avut loc vernisajul expoziției „Un puzzle transilvan: Reconstruind cultura medievală din fragmente de codici”. Organizat în cadrul unui proiect Ro-Cultura, sub coordonarea științifică a conf. univ. dr. Adrian Papahagi, evenimentul a adus în atenția publicului o serie de fragmente de manuscrise medievale extrase din legăturile unor cărți păstrate în colecțiile bibliotecii clujene. Aceste piese restituite patrimoniului național, prin restaurarea și evidențierea lor ca unități distincte într-un nou fond ce poate fi consultat sub cota Frag. Cod. Lat., au o importanță aparte pentru Cluj și pentru Transilvania, fiind martori discreți ai trecutului local. Astfel, unele fragmente provin dintr-un Graduale care ar fi aparținut în Evul Mediu Bisericii Parohiale Sf. Mihail din Cluj, altele din bine-cunoscutul Antifonar de la Oradea, iar câteva file, dintr-o Psaltire pentru care s-a emis ipoteza copierii în Conventul Franciscan din Cluj. Evenimentul a beneficiat de prezența președintelui Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, Acad. Prof. Univ. Dr. Doru Pamfil, a directorului Bibliotecii Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, Prof. Univ. Dr. Sorin Crișan, a rectorului Universității Babeș-Bolyai, Prof Univ. Dr. Daniel David, alături de membri echipei de proiect, și de participarea unor reprezentanți ai Institutului de Muzicologie din Budapesta. Doi dintre aceștia au oferit un inedit recital, cântând chiar după fragmentele de manuscrisele liturgice expuse.
Expoziția a prezentat o parte dintre cele douzeci și două de fragmente restaurate și catalogate în cadrul proiectului FRAGMED1, reconstituind retrospectiv povestea lor. Detalii despre desfășurarea cercetărilor, demersurile întreprinse în vederea selectării, extragerii, restaurării și identificării pieselor, poveștile acestora și descrierile lor se regăsesc în catalogul expoziției, publicat în limba engleză la editura Presa Universitară Clujeană, sub titlul: „A Transylvanian Puzzle. Reconstructing Medieval Culture from Manuscris Fragments”. De o înaltă calitate grafică și estetică, dar și cu un conținut adecvat, care oferă o bună introducere în studiul framentologiei și în cunoașterea culturii librare a Transilvaniei medievale și premoderne, publicația poate constitui un model pentru promovarea și prezentarea expozițiilor de carte.
Evenimentul aduce în atenție o abordare novatoare în domeniul studiului culturii scrise medievale, care are deja o tradiție în Europa și în Statele Unite. Cataloage de astfel de fragmente de codici medievali au fost publicate în Ungaria încă din anii ’802. Mai recent, domeniul a evoluat datorită posibilităților deschise de tehnologiile informatice și de avansul digitizării. Platforma https://fragmentarium.ms găzduiește colecții digitale de fragmente (inclusiv pe cea nou creată la Cluj), însoțite de descrieri, pune la dispoziție cursuri pentru formarea în domeniul catalogării, digitalizării și valorificării științifice a acestor piese și, din anul 2018, coordonează o revistă de specialitate. În România interesul pentru această direcție nu a lipsit, dar contribuțiile existente s-au limitat în general la semnalarea și identificarea unui fragment sau grup de fragmente, fără a fi condus la demersuri sistematice de cercetare. Interesul s-a intensificat în ultimii ani3, până la lansarea unor inițiative de cooperare cu specialiști din spațiul scandinav, care au desfășurat deja un proiect de succes4. În acest climat poate fi poziționat proiectul FRAGMED, primul finalizat care propune o abordare sistematică a fragmentelor de manuscrise medievale, chiar dacă limitată la o singură bibliotecă.
Expoziția are meritul de a atrage atenția publicului larg asupra importanței patrimoniului și, în egală măsură, a fragilității acestuia, cultivând respectul și grija față de valorile trecutului. Mesajul pe care îl poate transmite bibliotecilor și profesioniștilor din biblioteci este unul mai aplicat. Cum în fondurile multor instituții păstrătoare de carte veche există astfel de urme subtile ale trecutului medieval, este important ca în întocmirea cataloagelor să fie semnalată prezența fragmentelor în legături. O descriere minimală ar putea indica poziția în legătură, materialul subiacent, limba textului, dacă manuscrisul prezintă sau nu notație muzicală, permițând specialiștilor să identifice potențiale piste de cercetare. Un al doilea aspect care reclamă atenție este cel al valorificării fragmentelor păstrate in situ, pasând „mingea” de această dată în terenul conservatorilor și restauratorilor, pentru evaluarea oportunității extragerii lor din legături sau a opțiunii studierii prin mijloace non-invazive.
______________________________
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
* E-mail: paula.cotoi@bcucluj.ro
2 http://www.fragmenta.oszk.hu/
3 Stau drept dovadă o serie de studii semnate de Adinel Dincă și Adrian Papahagi. Evoluțiile trebuie pusă în legătură cu redeschiderea „șantierului” de cercetare a manuscriselor medievale occidentale din Romnânia, din care a rezultat până acum apariția a două contribuții semnificative: Adrian Papahagi (coord.), Vocabularul cărți manuscrise, București, Editura Academiei Române, 2013 și Adrian Paphagi (coord.), Adinel-Ciprian Dincă, Andreea Mârza, Manuscrisele medievale occidentale din România. Census, Iași, Polirom, 2018.
4 http://ts.centre.ubbcluj.ro/2019/10/22/cooperation-initiative-for-researching-medieval-manuscript-fragments/