Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani-Biblioteca Studii Economice
Bibliotecar între 1965-1984
Chevul Tünde*
bibliotecar - Biblioteca de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca
S-a născut în comuna Tanucu, judeţul Vaslui pe 13 ianuarie 19231. A absolvit liceul la Cluj Napoca în 1942, iar în anul 1944 Şcoala Militară din București, apoi, după terminarea școlii, pleacă în război. A fost licenţiat în drept şi în istorie-filozofie.
Între anii 1945-1947, a fost angajat în Cadrul Batalionului 6 U.M.Cluj, iar între 1947-1949 a fost la Şcoala ofiţeri activi din Sibiu; din 1956 a fost trecut în rezervă. Între 1956-1962 lucra ca tehnician la Sfatul Popular Regional din Cluj.
În 1962 a fost numit bibliotecar la Institutul Agronomic Cluj, iar în 1965 s-a trensferat la biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani, apoi, după unirea cu BCU2, fiind avansat în funcţia de şef serviciu3.
Din autobiografia sa aflăm că soţia sa se numea Popovici Ecaterina, era de profesie doctor în medicină, lucra ca medic stomatolog la Policlinica 1 din Cluj Napoca, cu domiciliul în Cluj Napoca, pe str. Gh. Lazăr nr. 174.
Realizarea unei radiografii a activității unui coleg predecesor nu este ușoară, dar a fost de ajutor faptul că am parcurs aproape toate aspectele activității lui ca bibliotecar la Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani-Bibilioteca de Studii Economice, în perioada în care am făcut cercetare pentru istoria bibliotecii.
Pentru o perioadă lungă, de peste două decenii, a condus o bibliotecă cu fond omogen, schițând bazele liniilor de dezvoltare ulterioare a bibliotecii. A reușit omogenizarea tuturor activităților bibliotecii, a avut preocupări susținute pentru aspectele relaționale cu facultatea, relații de colaborare orientate către studenți, către personalul bibliotecar, către alte instituții cu care a colaborat din postura de șef de serviciu.
Aceste relații de bune colaboarare cu conducerea Faculății au fost exemplificate și din prisma activității publicistice, când publica/scria articole împreună cu cadrele didactice ale Facultății de Studii Economice. Ca Şef de Serviciu lua parte la ședinţele Consiliului Profesoral al Institutului sau la cele care se ţineau la decanatele facultăţilor, iar echipa condusă de bibliotecarul Popovici Mircea făcea propuneri de achiziții Est-Vest.5
Împreună cu colegii bibliotecari: participa la diferite cursuri ideologice, pentru ridicarea nivelului profesional; s-au făcut diferite studii bibliografice în cadrul Bibliotecii Institutul Pedagogic 3 ani, au participat la diferite comunicări organizate de bibliotecile din Centrul universitar Cluj.
Mircea Popovici, ca șef de serviciu al bibliotecii, a luat parte la Consfătuirea pe ţară cu bibliotecarii Institutelor Pedagogice, ţinută de Ministerul Învăţământului.
A mijlocit cererea cadrelor didactice către colectivul bibliotecii, conform căreia cereau ca ei să întocmească diferite liste bibliografice, necesare studenţilor pentru seminarii. Neexistând traducători, bibliotecarii făceau traduceri (doar pentru anumite paragrafe din publicaţiile recomandate pentru consultare). Aceste traduceri se făceau gratuit, în timpul programului de lucru. Cu acordul și sprijinul Șefului de Serviciu Mircea Popovici, organizau expoziţii cu ocazia diferitelor zile festive, sau cu ocazia comemorării unor personalități, oameni de ştiinţă etc.. De exemplu, angajații bibliotecii au organizat o expoziţie cu manuale şi cursuri editate de Universitatea „Babeş-Bolyai” şi de Institutul Pedagogic de 3 ani.
Direcția de deschidere față de studenți se remarcă și prin faptul că propunea întocmirea unor ghiduri ale bibliotecii în care informau cititorii în legătură cu noutățile intrate în bibliotecă, făceau prezentări ale bibliotecii pentru studenții anului I.
Viziunea bibliotecarului Mircea Popovici este reprezentată prin următoarele enunțuri potrivit cărora, instrumentele de informare-documentare necesare procesului de învăţămţământ sunt: bibliografiile tematice curente, bibliografiile tematice retrospective, lucrările de sinteză, materialele de informare curentă generală și din domeniul științelor de graniță, iar beneficiari sunt cadrele didactice și studenții6.
Șeful de serviciu Mircea Popovici, împreună cu personalul bibliotecii au avut o vastă activitate publicistică, majoritatea articolelor apărând în revistele: „Biblioteca și universitatea”, „Studii și lucrări de biblioteconomie”7.
Pe lângă activitatea științifică bogată, au făcut despuieri de articole din revistele de specialitate, au făcut descrieri analitice pe fișe, care apoi au apărut în formă editată; au întocmit bibliografii tematice, care au fost editate sub egida diferitelor centre de cercetare.
Împreună cu colegii bibliotecari a colaborat la redactarea diferitelor cataloage colective, cum ar fi: catalogul colectiv editat de B.C.U. Bucureşti, „Cărţi străine intrate în bibliotecile de învăţământ superior din România”, „Catalogul colectiv al cărților și periodicelor intrate în bibliotecile de învățământ superior din țară”.
Găsim informații în dosarele interne ale bibliotecii: în 1964, bibliotecarii Popovici Mircea, Oprean Eva şi Luka Ana au contribuit la întocmirea lucrării „Activitatea ştiinţifică a cadrelor didactice ale Universităţii din Cluj în perioada 1919-1960”. Mircea Popovici a publicat patru articole în „Anuarul BCU Cluj- Napoca” şi în lucrarea „Biblioteca și universitatea”8.
A absolvit un curs de prelucrare automată a datelor în cadrul Centrului teritorial de calcul Cluj, experimentând aplicarea echipamentului în munca de bibliotecă9.
Analizând cu atenție activitatea lui Mircea Popovici, putem constata că a fost un bibliotecar preocupat de formarea profesională a colectivului, a căutat inovații și tehnologii noi în munca de bibliotecar, a acordat atenție accentuată activității de cercetare.
Lucări:
Constantin Negulescu, Mircea Popovici, Andrei Veress: „Preocupări privind întroducerea prelucrării automate a datelor în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare Cluj”, în Biblioteca și Universitatea, Studii și lucrări de biblioteconomie, 1972, Cluj Napoca, p. 209-225.
Mendelovici Marius, Mircea Popovici, Astrid Cujba: „Experimentarea unui sistem documentare cu bandă perforată la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj”, în Biblioteca și Universitatea, Studii și lucrări de biblioteconomie, 1972, Cluj Napoca, p. 229-240.
Mircea Popovici, Nicolae Ghișoiu: „Aplicarea sistemului Felix C256, în mod experimental, la unele lucrări de specialitate în cadrul Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, bazat pe un program Cobol”, în Biblioteca și Universitatea, Studii și lucrări de biblioteconomie, 1972, Cluj Napoca, p. 241-256.
Andrei Balogh, Mircea Popovici: „Pregătirea datelor pentru prelucrarea mecanizată și automatizată a evidenței achzițiilor publicațiilor în Biblioteca Facultății de Studii Economice, cu ajutorul unui sistem de cartele și bandă perforată, utilizând calculatorul Felix FC-15”, în Biblioteca și Învățământul, Direcții de modernizare și perfecționare, Lucările Simpozionului din 5-7 septembire 1974, vol.1, Cluj Napoca, p.53-62.
Nicolae Ghișoiu, Mircea Popovici: „Experimentarea unor lucrări bibliografice cu ajutorul unui program limbaj Cobol, pe un calculator electonic Felix C256”, în Biblioteca și Învățământul, Direcții de modernizare și perfecționare, Lucrările Simpozionului din 5-7 septembire 1974, vol.1, Cluj Napoca, p.111-122.
Marius Mendelovici, Mircea Popovici, Sever Mendelovici: „Posibilități de utilizare a echipamentului optim în înmagazinarea și regăsirea informațiilor bibliografice”, în Biblioteca și Învățământul, Direcții de modernizare și perfecționare, Lucrările Simpozionului din 5-7 septembire 1974, vol.1, Cluj Napoca, p.163-180.
Mircea Popovici, Nicolae Ghișioiu, Dorina Suciu, Delia Giurca: „Cercetări în legătură cu posibilitățile de introducere a automatizării în cadrul bibliotecii Facultății de Științe Economice (subsistemul achiziții și împrumutul de publicații)”, în Biblioteca și Învățământul, Volum închinat centenarului independenței de stat a României, 1977, vol.3, Cluj Napoca, p.137-152.
Mircea Popovici: „Sistemul de informarea documentare într-o bibliotecă de învațământ economc superior”, în Biblioteca și Învățământul, 1979, vol.4, Cluj Napoca, p.61-76.
Mircea Popovici: „Contribuția bibliotecii Facultății de știinte economice și a integrării cu producția”, în Biblioteca și Învățământul, 1981, vol.5, Cluj Napoca, p.37-44.
Mircea Popovici: „Bibliografia agricolă română 1808-1983. Secția Economie agrară”, în Biblioteca și Învățământul, 1984, vol.8, Cluj Napoca.
______________________________
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
* E-mail: tunde.chevul@bcucluj.ro
1 Arhiva Universității Babeș-Bolyai, Dosar P.M, Cutia 121, dosar 54, fila 1.
2 https://www.bcucluj.ro/ro/bb/bb-numar5-articol13.
3 AUBB, Dosar P.M, Cutia 121, dosar 54, fila 1.
4 AUBB, Dosar P.M, Cutia 121, dosar 54, fila 14.
5 https://www.bcucluj.ro/ro/bb/bb-numar5-articol13 Accesat în 12.03.2022.
6 https://www.bcucluj.ro/ro/bb/bb-numar3-articol3, Accesat în 12.03.2022.
7 https://www.bcucluj.ro/ro/bb/bb-numar3-articol3, Accesat în 12.03.2022.
8 https://www.bcucluj.ro/ro/bb/bb-numar3-articol3.
9 AUBB, Dosar P.M, Cutia 121, dosar 54, fila 1.
