Drd. Anca Chiorean*
bibliotecar - Cercetare bibliografică
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca
Keith Khan-Harris este sociolog și scriitor, lector la Leo Baeck College, lector asociat și membru de onoare la Birkbeck College. Domeniile sale de interes acoperă o gamă diversă de subiecte (de la studii evreiești la muzică metal), dar limbajul pare a fi una dintre cele mai adânc înrădăcinate.
The Babel Message. A Love Letter to Language este o explorare aprofundată a dimensiunilor multiple, a posibilităților de formă și exprimare a limbilor lumii, pivotând în jurul mesajului de avertizare din interiorul oului cu surpriză Kinder (WARNING, read and keep: Toy not suitable for children under 3 years. Small parts might be swallowed or inhaled), folosit mai mult ca un câmp deschis pentru o analiză lingvistică, culturală și socio-politică aplicată, mai degrabă decât ca un studiu de caz steril. Structura conține patru părți inegale și, separat, o dublă introducere, un apendice și un index de limbi. Volumul se deschide cu propriul mesaj de avertizare, "WARNING, read and keep" subliniind, pe de o parte, că, deși conține traducerile aceluiași mesaj în zeci de limbi, pot exista într-adevăr greșeli.
Prima parte, "Set the controls for the heart of the Message", reprezintă plonjonul în această lume a limbilor conținute într-o coajă de ou. The Message (scris cu majuscule, adică mesajul de avertizare) este folosit pentru a sublinia volatilitatea limbajului. Formularea Mesajului este minimă și se bazează pe capacitatea cititorului de a umple golurile, folosind reguli externe. În acest capitol, Mesajul este dublat de Manuscris (de asemenea, cu majuscule) – în timp ce Mesajul este destul de auto-explicativ, sub forma sensurilor avertismentului, Manuscrisul se referă la mica bucată de hârtie care îl poartă și conține, de regulă, limbi din șase familii, scrise cu șapte alfabeturi diferite. În întreaga lume, cel puțin trei miliarde și jumătate de oameni sunt vorbitori nativi ai cel puțin unei limbi găsite pe Manuscris.
A vedea și a auzi păstrând în același timp un sentiment de uimire eliberat de preconcepțiile și instinctele insuflate în noi de învățământul superior joacă un rol cheie în percepția noastră asupra limbilor pe care nu le înțelegem, mai ales dacă nu seamănă nimic din ceea ce ne-am familiarizat vreodată. Astfel, a doua parte a cărții, "The multilingual Message" explorează o perspectivă complementară asupra limbilor, folosind caracteristice lor "de suprafață". Aceasta este o abordare estetică care atrage atenția asupra modului în care ne-am putea bucura de experiența de a interacționa cu sunetele și formele scrise ale limbilor pe care nu le înțelegem. Pentru a da doar câteva exemple ale Mesajului în forme care uimesc privitoriii (pentru că nu pot fi cititori), autorul îl reproduce în chineză, japoneză, georgiană, arabă și thailandeză, însoțind exemplele cu interpretările pe care le-ar putea primi pur și simplu ca forme de artă vizuală (toate ținând cont de faptul că acestea sunt pur și simplu mesajele de avertizare din interiorul ouălor Kinder Surprise) - de exemplu, Chineza este "puțin intimidantă", japoneza "adaugă o doză de anarhie intimidării", georgiana poartă o eleganță "combinată cu o lipsă totală de indicii cu privire la modul în care trebuie pronunțată" și atât georgiana, cât și araba sunt "mătăsoase", în proporții diferite.
În ciuda faptului că a anunțat necesitatea unei viziuni "superficiale" asupra frumuseții unei limbi necunoscute, o altă nevoie se strecoară inevitabil – un mesaj necesită decodare. Astfel, apare o nouă problemă: Mesajul, în forma sa în limba engleză, își dezvăluie încet deficiențele și formele sale de compensare și interpretare translațională în celelalte forme ale sale. Deși poartă aceeași esență, limbile care afișează mesajul de avertizare se comportă destul de diferit și acesta este momentul în care intervine comparativismul lingvistic – Partea a doua continuă să demonstreze că Manuscrisul ilustrează foarte bine multitudinea de studii care au arătat că, în ciuda naturii aparent sterile și directe a unui mesaj, nu există două traduceri identice.
Partea a treia este cea mai lungă dintre cele patru, iar ambițiile sale sunt declarate la sfârșitul celei de-a doua părți – ținând cont de faptul că baza Mesajului este, de fapt, un avertisment pentru părinți de a nu-și lăsa copiii mici să se rănească, autorul își anunță dorința de a elibera Mesajul. Astfel, " Liberating the Message" preia sarcina pe care și-a propus să o îndeplinească. La început, umple golurile cu traduceri într-o multitudine uimitoare de limbi, de la limbile europene oarecum trecute cu vederea la limbi precum Tagalog, Guarani, Afrikaans, Zulu, Sepedi, Amharic, Hindi, Bengali, Telugu, Dzongkha și multe altele.
Explorarea (sau eliberarea) se scufundă în butoiul aparent fără fund al posibilităților de eliberare a Mesajului de constrângerile sale actuale. O astfel de formă de eliberare solicită cea mai timpurie formă de avertismente, care a apărut și ca urmare a necesității de a proteja copiii: onomatopeicul "Yuck", care, desigur, se traduce prin ceva apropiat de "poate n-ar trebui să bagi asta în gură". Alte mijloace de a ajuta mesajul în evadarea sa sunt limbajul semnelor (cuplat cu coduri QR care duc, de exemplu, la un clip în care autorul încearcă să-l folosească și altul la utilizarea sa "corectă"), Sutton Sign Writing, engleză Braille, sau hieroglife egiptene.
De departe cea mai interesantă parte a acestei cărți este intrarea sa inevitabilă în domeniul limbilor inventate. Reprezentarea Mesajului în "conlangs" (limbi construite) și "artlangs" (conlangs create în scopuri artistice) începe cu esperanto, cea mai vorbită, și merge mai departe la Klingon, Mando'a și Dothraki, printre altele, arătând că posibilitățile de a "muta" un mesaj de avertizare destul de simplu în astfel de limbi sunt strâns legate de natura culturilor lor. Partea a treia continuă să arate multe alte limbi inventate diferite, precum și greutățile îndurate de autor în timp ce navighează pe acest teren volatil. Punctul culminant al părții a treia ar putea fi cu siguranță efortul autorului de a-și crea propria limbă: Altabaš. Descrierea detaliată a întregului proces reprezintă o perspectivă rară asupra sarcinii atroce și migăloase care utilizează mult mai mult decât abilitățile lingvistice.
Partea finală abordează, printre altele, "ascensiunea fără remușcări a limbii engleze ca limbă globală", posibilitatea unei forme minimaliste a Mesajului care ar necesita cel mai scăzut nivel posibil de înțelegere a vocabularului și gramaticii, plusurile și minusurile motoarelor de traducere care uneori regurgitează prostii hilare și relația dintre limbă și conflict.
The Babel Message este cu adevărat o scrisoare de dragoste genială către limbaj și (îndrăznesc să spun) către iubitorii de limbi străine de pretutindeni, care se scufundă din ce în ce mai adânc în complexitatea mecanismelor, comportamentelor, ciudățeniilor și misterelor absolut fascinante ale formelor noastre de exprimare, păstrând în același timp mesajul de avertizare din interiorul oului Kinder Surprise în centrul său.
______________________________
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
* E-mail: anca.chiorean@bcucluj.ro
