Proiectul educaţional „1001 de cărţi de citit într-o viaţă”

Raluca Turliu*

bibliotecar - Liceul Tehnologic „Nicolae Titulescu” Medgidia, jud. Constanța

Motto:

”O, sfintele mele cărți, mai bune sau mai rele, pe care soarta prielnică ni le-a scos înainte, cât vă datorez că sunt om, că sunt om cu adevărat”

(N. Iorga)

Deși omul modern conștientizează faptul că unul din mijloacele de autoinstruire, de formare care influențează întregul comportament îl reprezintă Cartea, aceasta rămâne adeseori uitată sau devine inaccesibilă anumitor categorii sociale.

Pentru desfășurarea activităților în cadrul procesului instructiv-educativ, dar și a activităților extrașcolare cu caracter cultural, a fost nevoie de elaborarea unui proiect educativ menit să îi apropie pe tineri de lumea cărților.

Obiectivul general  al   proiectului

Stimularea interesului pentru lectură în vederea diminuării cauzelor care pot duce la eșecul școlar.

OBIECTIVE URMĂRITE:

• Stimularea gustului pentru lectură;
• Apropierea elevilor de carte și de cuvântul scris;
• Formarea grijii și respectului față de carte;
• Îmbunătățirea comunicării orale și stimularea interesului pentru citit și scris;
• Cunoașterea instituțiilor care se ocupă cu apariția, distribuirea și păstrarea cărților;
• Stimularea imaginației și a creativității verbale;
• Împărtășirea experienței personale.

GRUPUL ȚINȚĂ:

• Elevii claselor a IX-a;
• Familiile elevilor;
• Prietenii elevilor.

Activități:

• Mapa personajelor literare
• Dramatizări
• Concursuri
• Lectura model
• Activități de observare a cărții (coperte, titlul, subtitlul, sigla editurii, a colecției, pagină de titlu, prefață, postfață, cuprins)
• Înființarea de către elevi a unei minibiblioteci în clasă
• Vizitarea unei biblioteci din localitate
• Miniprogram artistic susținut în spațiul de lucru în echipă al Centrului de Documentare și Informare al liceului.

Resurse:

• Umane: elevi,  profesori, bibliotecari, părinți
• Materiale: cărți, reviste, pliante, markere, aparat de fotografiat, laptop, videoproiector.
  • Asigurarea materialelor necesare: CDI-ul școlii
• Temporale: anul școlar în curs
• Spațiale: spațiile de lucru ale CDI (spațiul lecturii de plăcere, spațiul de lucru individual, spațiul audio-video) și sala de clasă.

Evaluare / Diseminare:

• Analiza produselor activității
• Autoevaluare / interevaluare
• Premierea elevilor
• Discuții cu elevii
• Albume cu fotografii din timpul activităților
• Prezentarea proiectului în cadrul întâlnirilor cu părinții.

Rezultate așteptate:   

• Activitatea bibliotecii care va asigura materialul de sprijin pentru proiectele propuse și în următoarele proiecte desfășurate pe viitor;
• Abilități de lucru cu cartea la elevi și părinți;
• Întocmirea unor fișe de lectură, portofolii cu specific literar;
• Recitări. Dramatizări din operele citite;
• Creșterea numărului celor care se implică în lucrul cu cartea;
• Competențe de comunicare, cooperare, lucrul în echipă a participanților la activitățile desfășurate;
• Expoziția lucrărilor realizate pe parcursul proiectului.

CALENDAR DE DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚILOR:

Perioada/ Evaluare / Obiective și teme / Activități propuse:

• Octombrie/Aprecieri verbale / Poezia tradiționalistă: Vasile Voiculescu, lectură de text / Cartea, prietena copiilor (Vizită la Biblioteca Municipală, Tipuri de cărți, Povestea cărții, Realizarea unor semne de carte);
• Noiembrie/ Autoevaluare / Basmul: Aleodor Împărat, Discutarea aspectelor legate de particularitățile textului: teme, motive, personaje fantastice, formule specifice, tipologii ale personajelor din basme / În lumea basmelor (Basme, Proverbe și ghicitori, Șezătoare, Modificarea finalului);
• Decembrie / Fișe de evaluare/ Poezia postmodernă: Mircea Cărtărescu, Identificarea temelor și motivelor literare / Vin sărbătorile (Poezii despre iarnă, Tradiții și obiceiuri, legende);
• Ianuarie /Fișe de evaluare / Poezia romantică: Mihai Eminescu, Identificarea temelor și motivelor literare, viziunea despre lume, particularități ale limbajului poetic / În graiul nostru (Cei mari citesc celor mici, Prezentare – Cartea preferată, Eminescu, prietenul copiilor);
• Februarie / Aprecieri verbale / Poezia modernă: Nichita Stănescu,  Particularitățile limbajului poetic / Să fim mai buni (Lectură model, Ilustrarea textului, Lectură pe roluri a unor dialoguri ale poetului);
• Martie / Interevaluare / Proză scurtă: povestirea Vasile Voiculescu, „Iubire magică” / Personaje îndrăgite (prezentarea personajului îndrăgit, creații ale elevilor: poezii, povești, desene, scrisori despre personajul preferat);
• Aprilie / aprecieri verbale / Proza scurtă: nuvela,  Vasile Voiculescu „Proba”, Jorje Luis Borges ”Aleph”/ Prietenia (Lectură model, Repovestirea textului, Spuneți-vă părerea!, Povestirea unei întâmplări personale);
• Mai / Autoevaluare / Romanul, Vasile Voiculescu „Zahei orbul” / Cărțile citite într-o viață (Prezentarea lecturilor parcurse, Expoziție de carte, Ilustrarea prin desen, Povestirea în ștafetă, Joc de rol);
• Iunie / Evaluare finală / Desfășurarea unor activități comune în modul de lucru, în prezentarea produselor realizate / Analiza și evaluarea produselor activității, ținând cont de criteriile stabilite / Acordarea unor diplome elevilor care s-au remarcat / Realizarea unor procese verbale pentru fiecare activitate / Distribuirea unor fișe de evaluare după fiecare activitate pentru realizarea feed-back-ului.

Bibliografia calendarului de activități:

1. Borges, Jorges Luis, Aleph, Iași: Editura Polirom, 2011.
2. Cărtărescu, Mircea, Nimic, București: Editura Humanitas, 2010.
3. Eminescu, Mihai, Poezii, București: Editura Hyperion, 2008.
4. Ispirescu, Petre, Basme, București, Editura Litera, 2014.
5. Stănescu, Nichita, Opera poetică, București: Editura Cartier, 2012.
6. Voiculescu, Vasile, Iubire magică. Zahei orbul, București, Editura Cartea Românească, 1982.
7. Voiculescu, Vasile, Poezii, București: Editura Semne, 2007.

Acest proiect educațional a început, pornind de la un chestionar, aplicat celor 28 de elevi din clasa a IX-a A. Chestionarul a urmărit interesul elevilor pentru lectură, dar și disponibilitatea lor de a cunoaște noi universuri, propuse de textul literar. Obiectivul principal, stimularea gustului pentru lectură, a fost urmărit pe toată perioada de desfășurare a activităților, acesta fiind și unul dintre finalitățile chestionarului.

Rezultatele înregistrate, conform chestionarului aplicat:

La prima întrebare (Obișnuiți să citiți?), elevii au răspuns în majoritate afirmativ, 26 au declarat că citesc.

La întrebarea cu numărul 2 (Ce obișnuiți să citiți?), majoritatea au  răspuns că citesc presa online (12 elevi), 6 elevi citesc romane, iar restul de 10 elevi, preferă ziare și reviste.

Lecturile  preferate ale elevilor sunt (Dacă citiți literatură, ce tip preferați?): beletristică (4 elevi),  enciclopedii, 2 elevi, altele, restul elevilor.

Majoritatea declară că citesc foarte puțin, cam  2-4 ore /săptămână (Câte ore pe săptămână citiți?).

Răspunsul elevilor la punctul 5 al chestionarului (Numiți 4 autori preferați): Printre autorii preferați se numără cei clasici: M. Eminescu, I. Creangă sau cei contemporani, de exemplu: J.K. Rolling (autorul volumului ”Harry Poter”).

Punctul 6 se referă la temele preferate, iar cei mai mulți elevi s-au arătat interesați de tema iubirii.

Elevii sunt interesați de activități desfășurate în bibliotecă, conform întrebării numărul 7 (Vă interesează activitățile și proiectele bibliotecii voastre școlare?). Am primit 22 de răspunsuri afirmative.

La întrebarea numărul 8 elevii sunt rugați să numească alte proiecte pe care le doresc în bibliotecă.  Aceștia răspund că își doresc informații despre autorii care nu sunt în programa școlară.

Întrebarea nr.9, lansează o provocare pentru ei (Care este ultima carte citită?). Cărțile citite sunt, în general, cele din bibliografia școlară, Poezii de Eminescu, Baltagul de M. Sadoveanu, Moara cu noroc de I. Slavici.

Majoritatea elevilor declară că citesc pentru relaxare (16 elevi), 5 elevi citesc pentru a se informa, restul elevilor citesc din plăcere, declară la întrebarea nr.10 (Care este motivul pentru care citiți?).

Majoritatea spun că au fișă de cititor la biblioteca școlii, atunci când sunt întrebați la punctul 11, iar la punctul 12 răspund că relația cu documentaristul în promovarea cărților este una foarte bună, apreciată cu o medie de 9.

Concluzii rezultate în urma analizei chestionarului:

Elevii citesc foarte puțin, atunci când o fac se axează pe textele din bibliografia obligatorie; cititul ca pasiune aproape că a dispărut.

Lectura este adeseori naivă, elevii nu sesizează principalele aspecte ale analizei textului literar.

Elevii preferă să citească presă online, mai mult decât beletristică sau alte tipuri de cărți, fiind preferat calculatorul în locul lucrului cu cartea.

Elevii chestionați au o relație bună cu documentaristul școlii, vizitează biblioteca, apreciază dotarea modernă, în special spațiul informatic din cadrul Centrului de Documentare și Informare al liceului, ce cuprinde 12 calculatoare conectate la internet (vezi anexa 1).

Anexa 1. Spațiul informatic al CDI liceului Tehnologic „Nicolae Titulescu” Medgidia

Concluzii finale în urma desfășurării proiectului

Proiectul educațional „1001 de cărți de citit într-o viață” și-a propus, pe lângă obiectivele principale, să ofere elevilor o alternativă la programa școlară care are rigorile ei. Autorii propuși în calendarul activităților se regăsesc și în programă, dar priviți dintr-o altă perspectivă, cum ar fi identificarea trăsăturilor moderne în poezia lui Eminescu, considerat un poet romantic; sau în cazul poeziei lui Nichita Stănescu, accentul s-a pus pe analiza limbajului poetic, poezia fiind privită ca un joc de cuvinte, cu accentul pus pe perspectiva ludică. Studiul textelor literare ale autorilor propuși a avut ca finalitate familiarizarea elevilor cu limbajul textelor literare și al analizei literare, familiarizarea elevilor cu principalele repere ale demersului analitic și implicit cu terminologia specifică.

Lectura unor fragmente sugestive prezintă elevului universul specific limbajului literaturii și are ca scop orientarea elevului către o lectură individuală și eficientă. Astfel, elevul este  pregătit să depășească lectura naivă și să practice o lectură competentă.

Obiectivul proiectului a fost atins, reușind să deschidă apetitul elevului pentru lectură și să-l orienteze către studiul cărții, cel puțin pe perioada de desfășurare a activităților.

______________________________

Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.

* E-mail: turliuraluca[at]yahoo.com