Animaţiile culturale în bibliotecile şcolare

Diana Mihaela Boroș*

bibliotecar școlar - Școala Gimnazială Tășnad, jud. Satu Mare

 

„Cine dorește o societate de oameni liberi și creatori trebuie să încurajeze lectura și să formeze cititori.”

(prof. univ. dr. Ion Stoica)

Animația culturală dintr-o bibliotecă, conform definiției dată de specialistul în sociologie dr. Maria Moldoveanu, constă în „stimularea interesului indivizilor față de produsele și serviciile culturale pe care le oferă mediul lor de viață. Rolul ei este de a da oamenilor sentimentul apartenenței lor la o colectivitate dominată de valori și de a-i face să participe la evenimente semnificative pentru dezvoltarea umană”¹.

În lucrarea Animația culturală în bibliotecile publice, Gh. Buluță prezintă definiția animației culturale după Bertrand Calenge ca „o activitate de integrare, de socializare, concepută pentru a înlătura obstacolele psihologice, culturale și sociale”².

A anima activitatea de bibliotecă înseamnă a-i da viață, a o face atrăgătoare și de folos beneficiarilor, a-i aduce pe iubitorii de carte mai aproape de scriitori, de reprezentanți ai vieții culturale, religioase, științifice locale sau naționale, cu scopul de a răspunde orizontului de așteptare al diverselor categorii socio-profesionale și de vârstă.³

Avantajele promovării culturii prin intermediul acțiunilor precum valorificarea patrimoniului local, animații culturale, expoziții, lansări de carte sunt multidimensionale. Dintre acestea, cele mai vizibile sunt oportunitatea construirii unei relații speciale de comunicare între cadrele didactice și elevi, implicarea comunității locale în viața școlii, dezvoltarea de parteneriate, participarea activă a elevului la propriul traseu de învățare și dezvoltare, organizarea de schimburi de experiență și proiecte, abordări transdisciplinare, deschiderea învățării spre viață, promovarea egalitații șanselor tuturor la educație⁴.

O bibliotecă școlară caută să satisfacă beneficiarii școlari prin activități de lectură - ora de povești, parteneriate, voluntariate, concursuri, cluburi de carte, jocuri de teatru, lansări de carte, marcarea unor evenimente speciale de peste an, omagierea unor scriitori dragi lor sau celebrarea zilelor internaționale importante etc, cu scopul de a promova imaginea bibliotecii, cartea și plăcerea lecturii în rândul publicului mic, atragerea lor spre bibliotecă, spre serviciile moderne. În acest sens, munca bibliotecarului cere un efort spiritual enorm și bine definit, pentru a educa și promova lectura de plăcere.

Câteva tipuri de animație culturală:

• pentru publicul infantil:⁵

Se preocupă de educaţia timpurie a viitorului public. În acest sens se operează cu ludoteci, spaţiu de familiarizare a copilului mic şi foarte mic cu biblioteca. Aici se concep programe speciale, se organizează ateliere de lectură, spectacole, teatru de marionete. Copiii cântă, recită, desenează, joacă teatru. Biblioteca organizează diferite concursuri, organizează expoziţii cu desene făcute de copii, oferă premii, diplome.

• pentru adolesenți și tineri:

Miza educaţiei acestui public este deosebit de mare, pentru că el este în formare şi constituie viitorul public adult şi de vârsta a treia. De calitatea lui intelectuală, morală, civică va depinde calitatea vieţii în viitor. Iată de ce are biblioteca, alături de şcoală, un rol decisiv în viaţa contemporană. Prin programele sale biblioteca poate atrage, poate oferi un mod de „evadare”, un spaţiu de cunoaștere primitor. Educaţia se va face „spontan”, aparent fără prea mare efort și adaptată nivelului de cunoaștere și de interes al tinerilor.

• pentru publicul adult:

Pentru această categorie biblioteca trebuie să ofere mai multe posibilităţi de formare, de informare şi de atragere către serviciile ei. Organizarea unor cursuri pe diferite domenii de interes (sănătate, nutriție, stil de viață sănătos - subiecte actuale), suport pentru educația digitală, întâlniri cu personalităţi din localitate, organizarea unor concursuri de rummy, șah, pot fi câteva soluţii.

Prin aceste de activități de animație culturală, noi, bibliotecarii, putem să atragem un număr mai mare de beneficiari ai școlii spre bibliotecă. Să le trezim interesul față de lectură, achiziționând în fiecare an cărți pentru gustul lor, la cerințele cadrelor didactice și în conformitate cu programele școlare.

„Nu poți să te întorci și să schimbi începutul, dar poți să începi de acolo de unde te afli și să schimbi sfârșitul.” (C.S. Lewis)

 

APLICAȚIE

 

Pentru a testa atitudinea elevilor cu privire la importanța bibliotecii școlare în viețile lor, am aplicat un chestionar, prin care am urmărit câteva aspecte: reflecţia asupra condiţiei de elev și a rolului bibliotecii școlare în era digitală, reflecţia asupra propriilor interese şi a raportării la ele din perspectiva lecturii, respectiv trecerea în revistă a unor avantaje ale utilizării/frecventării bibliotecii școlare.

Chestionarul s-a aplicat elevilor de gimnaziu, vârsta cuprinsă între 11, respectiv 14 ani.

Au răspuns 65 de elevi de la Școala Gimnazială Tășnad.

 

CHESTIONAR APLICAT ELEVILOR DE GIMNAZIU

 

1. De cât timp frecventezi biblioteca școlară?

• mai mult de 5 ani
• 3-5 ani
• 1-3 ani
• mai puțin de 1 an
• nu frecventez biblioteca școlară

2. Cum arată biblioteca școlară în opinia ta?

• Foarte bine
• Bine
• Satisfăcătoare
• Nesatisfăcătoare
• Nu pot aprecia
• Nu știu

3. Cât de des frecventezi biblioteca școlară?

• Foarte des
• Des
• Uneori
• Rareori
• Niciodată

4. Cât de des folosești biblioteca ca spațiu de studiu?

• Foarte des
• Des
• Uneori
• Rareori
• Niciodată

5. Cât de des folosești biblioteca ca spațiu de relaxare?

• Foarte des
• Des
• Uneori
• Rareori
• Niciodată

6. În activitatea școlară folosești documentele puse la dispoziție de Biblioteca Școlii? De exemplu dicționarele, atlasele, enciclopediile etc.

• Da.
• Nu.

7. Consideri că biblioteca școlară pune la dispoziția elevilor cărți de actualitate, regăsite și în programa școlară?

• Da
• Nu

8. Consideri că Biblioteca se implică activ în activitățile extracurriculare (cercuri de lectură, ora de lectură, joc de rol, serbări, manifestări, omagierea/celebrare unor personalități marcante)

• Foarte des
• Des
• Uneori
• Rareori
• Niciodată

9. Cum crezi că influențează activitățile extracurriculare propuse de bibliotecă în dezvoltarea emoțională?

Te rog să acorzi puncte pe o scară de la 1 la 5 (1 = total acord, 5 = total dezacord):

10. Îți place să citești?

• Da
• Nu

11. Enumeră două motive pentru care consideri că este util să citești?

1 ______________________________

2 ______________________________

12. Enumeră două motive pentru care consideri că nu este util să citești?

1 ______________________________

2 ______________________________

13. Propune o activitate de relaxare/petrecere a timpului liber în bibliotecă.

______________________________

14. Dacă ar fi să asociezi biblioteca cu o culoare, cu un miros și cu un gust care ar fi aceea/acela? De exemplu: culoare: verde pastel, miros dulce, de cărți și gustul cireșelor proaspete.

______________________________

15. Scrie vârsta pe care o ai

______________________________

 

Toți elevii au afirmat că frecventează biblioteca școlară după cum urmează:

• 41 dintre ei frecventează biblioteca foarte des, 13 des, 8 rar, unul foarte rar și 2 niciodată.
• 37 dintre elevi frecventează biblioteca între 1-3 ani, 26 mai puțin de un an, 2 nu frecventează.
• 52 de elevi chestionați consideră că biblioteca școlară arată foarte bine, 11 au răspuns bine, iar 2 nu știu.

La Itemul 4 majoritatea au răspuns că folosesc biblioteca ca spațiu de studiu: 47 uneori, 13 des, 3 rareori, 2 niciodată, iar ca spațiu de relaxare 52 foarte des, 10 des, 2 niciodată, unul uneori.

Grupul de elevi care a răspuns la anchetă, frecventează biblioteca pentru studiu, delectare și participare la activitățile extracurriculare: joc de rol, ora de lectură, vizionare de filme, socializare, utilizarea resurselor educaţionale (enciclopedii virtuale, cărţi în format electronic, imagini, filme etc), respectiv pentru împrumutarea cărților obligatorii din programa școlară, îndrumați de profesorii de limba și literatura română, respectiv pentru folosirea atlaselor/hărților de istorie/geografie, a dicționarelor de engleză, franceză și latină.

Itemul 9 vizează modificările înregistrate în comportamentul elevilor ca urmare a frecventării bibliotecii școlare.

Punctele au fost acordate pe o scară de la 1 la 5 ( 1= total acord, 5= total dezacord), după cum urmează:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Astfel, se observă că mai mult de jumătate dintre elevi au constatat, în urma frecventării bibliotecii școlare, un interes mai mare din partea lor pentru studiul literaturii, dar şi pentru lectură, o concentrare mai bună, o capacitate îmbunătăţită de rezolvare a problemelor, descoperirea unui talent ascuns. Pe de altă parte, aceştia consideră că frecventarea bibliotecii influnţează într-o mare măsură încrederea în sine, rezultatele școlare, precum și la o mai bună conexiune cu aproapele (socializare).

La Itemul 7 majoritatea au răspuns afirmativ, iar doi s-au abținut.

La Itemul 8, toții elevii au răspuns că biblioteca se implică foarte des în activitățile extraccurriculare.

La Itemul 10, 61 dintre elevi au răspuns că le place să citească, patru elevi au bifat că nu le place să citească.

Printre motivele enumerate pentru care consideră că este util să citești, majoritatea au subliniat faptul că cititul îmbogățește vocabularul și-ți oferă o oază de liniște. 6 elevi s-au abținut să răspundă.

La Itemul 12, 4 elevi consideră că cititul este plictisitor.

Dintre activitățile de petrecere a timpului liber, elevii au propus: organizarea unui concurs de șah, lecții de bune maniere (cum să se comporte la masă, cum să așeze masa), au mai propus cursuri gratuite de croitorie, în vederea creării propriilor ținute școlare (uniforme), achiziționarea unui număr mai mare de romane grafice (benzi desenate), concursuri culinare, altele…

Itemul 14: 28 au asociat biblioteca cu mirosul trandafirilor, lăcrămioarelor, prăjiturilor, cărților vechi și noi. În opinia lor, biblioteca are gustul proaspăt al cireșelor, portocalelor și ale caramelelor pe care le primesc la fiecare vizită, iar dintre culori, aceștia au specificat: verde, galben, roz, violet, orange, albastru, toate culorile curcubeielor.

Analizând rezultatele/concluziile obţinute prin prelucrarea chestionarelor, am înţeles importanța bibliotecilor în viața elevilor, să valorizăm lectura, dar și să acordăm o atenție sporită doleanțelor elevilor astfel încât să-i apropie și să-i atragă mediul bibliotecii, precum şi valorizarea abilităţilor/competenţelor elevilor în acest sens, cu scopul declanşării unei motivaţii interioare pentru frecventarea bibliotecilor de orice tip. Modernizarea și îmbogățirea acestui spațiu, încă sacru, necesită o atenţie deosebită, întrucât, ca orice instituție foarte puternică, poate dăuna la fel de mult pe cât poate face bine dacă responsabilul, alături de ceilalți membri ai unității nu schimbă viziunea și modalitățile de abordare a lecturii, astfel încât să fie atractivă și să aibă un motiv rezonabil în a deschide ușa bibliotecilor. O pedagogie sau metodică prost înţeleasă poate avea efecte nocive asupra întregii materii parcurse, de aceea profesorii de limba si literatura română poartă o responsabilitate enormă de a se asigura că cerințele în vederea lecturilor obligatorii, precum și a introducerii tehnologiei moderne în clasă/la ore, este bine gestionată şi că beneficiile potenţiale sunt realizate, în timp ce pericolele sunt minimizate sau chiar eliminate.

Precizez că, de mai bine de doi ani și jumătate desfășor activitatea de bibliotecar școlar într-un orășel de provincie pentru 687 de elevi, 54 de cadre didactice, 7 cadre didactice auxiliare și responsabilă de 19.145 u.b.

Așadar, în calitate de responsabil al bibliotecii, vin în sprijinul utilizatorilor Școlii Gimnaziale Tășnad, asigurându-le accesul la informație și documentație în mod gratuit. Eu deservesc un număr mai mic de beneficiari, comparativ cu o biblioteca publică, susțin procesul instructiv-educativ în vederea dezvoltării competențelor-cheie ale elevilor, precum și a pregătirii și informării personalului didactic.

Scopul acestei activități de bibliotecă școlară este de a păstra, organiza, conserva, prelucra, dezvolta colecțiile bibliotecii școlare, de a desfășura activități de animație culturală cu elevii care pășesc zilnic pe acest bogat, cald și primitor tărâm.

De aceea, voi acorda un loc de cinste în această lucrare Bibliotecarului și rolului acestuia, așa cum este definit în cărțile de specialitate.

ATRIBUȚIILE UNUI BIBLIOTECAR

Poate cea mai frumoasă definiție pentru a descrie omul din spatele rafturilor o semnează Umberto Eco în cartea Numele Trandafirului:

„Bibliotecarul, în afară de faptul că știe, are dreptul să umble prin labirintul de cărți. Singur el știe să găsească și unde să le pună la loc, numai el răspunde de păstrarea lor. Bibliotecarul le apără nu numai de oameni, ci și de natură, și își închină toată viața acestei lupte împotriva forței uitării, dușmană Adevărului.”⁶

Prin urmare, un rol important în toată activitatea de bibliotecă îl are bibliotecarul sau responsabilul. Acesta trebuie să aibă capacități de relaționare, de analiză și sinteză, de comunicare și cercetare, de asimilare a unui volum important de informații, de organizare, de gestionare. Să fie receptiv, atent, răbdător și preocupat de dezvoltarea sa profesională continuă. Să asigure cel mai înalt nivel al serviciilor prin: colecții bine organizate, să dea răspunsuri profesionale și politicoase la solicitările utilizatorilor și să promoveze imaginea bibliotecii la nivel local, județean și național⁷. Bibliotecarul școlar, este un om de cultură, un bun pedagog și psiholog. Știe să îndrume cititorul să aleagă cărțile potrivite vârstei, nivelului de înțelegere și aspirațiilor lui. Sprijină elevii, cadrele didactice, asigură publicații de informare curentă, îmbunătățește calitatea procesului de învățământ⁸. Îndrumă lectura elevilor potrivit cerințelor din programele școlare. De asemenea, promovează imaginea bibliotecii la nivel școlar, local prin organizarea unor activități de animație culturală, în colaborare cu personalul didactic, cu alte instituții de cultură, în vederea implicării elevilor, a lărgirii orizontului de cunoaștere al acestora⁹.

Pe scurt, misiunea unui bibliotecar școlar este aceea de a achiziționa documente și informații în scop profesional sau de recreere, de a le prelucra în scopul creșterii valorii pentru care sunt folosite și de a le administra, făcându-le accesibile utilizatorilor¹⁰. De a fi aproape de cadrele didactice, de elevi și de a-i determina să înțeleagă că o bibliotecă școlară nu este un spațiu închis, sufocat de cărți, într-o lumină crepusculară, ci un loc minunat, unde vei găsi întotdeauna un remediu pentru minte și suflet.

______________________________

Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.

* E-mail: diana_boros86[at]yahoo.com

¹ Animația culturală în cadrul bibliotecii contemporane. Rolul bibliotecii în societate: https://www.qdidactic.com/istorie-biografii/arta-cultura/animatia-culturala-in-cadrul-bibliotecii- contemporan192.php, accesat în data de 22.12.2022, 9:19.

² Gh. Buluță, Animația culturală în biblioteci publice, 1998, p. 168.

³ Ibidem, p. 168.

⁴ Animația culturală în cadrul bibliotecii contemporane. Rolul bibliotecii în societate: https://www.qdidactic.com/istorie-biografii/arta-cultura/animatia-culturala-in-cadrul-bibliotecii- contemporan192.php, accesat 22.12.2022, 9:54.

⁵ Lidia Kulikovski, Rolul animației cultural în formarea tinerei generații, https://kulikovski.wordpress.com/2020/01/22/rolul-animatiei-culturale-in-formarea-tinerei-generatii/, accesat, 18.12.2022, 14.17.

⁶ Umberto Eco, Numele Ttrandafirului, Chișinău, Hyprion, 1992, p. 39.

⁷ Lucia Ciubăncan, Bibliotecarul școlar. Ghid practic, p. 9.

⁸ Brigitte Richter, Ghid de biblioteconomie, pp. 18-19.

⁹ Idem, p. 16.

¹⁰ Ordin Nr. 5556/ 7 oct. 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare.