Submitted by editor2 on
EXPOZIȚIE
Expoziția de față prezintă unele dintre cele mai importante lucrări medicale din Antichitate până în Epoca Modernă, semnificative sub două aspecte. În primul rând, cele 50 de lucrări expuse – manuscrise şi cărţi tipărite din secolele XVI –XIX, provenind din colecţiile speciale ale Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” – propun o reconstituire a istoriei medicinei. În al doilea rând, înfățișează cartea ca mijloc de transmitere a cunoașterii în timp și spațiu. Ideile „părintelui medicinei” erau accesibile la aproape două milenii după formularea lor, după cum demonstrează ediția de secol XVI a lucrărilor lui Hippocrate ce deschide expoziția. Pe de altă parte, teoriile unor medici italieni, englezi sau olandezi au devenit cunoscute în întreaga Europă, grație tiparului care permite difuzarea largă a lucrărilor lor, facilitând schimbul de idei, dezbaterile și, în definitiv, progresul medicinei.
Materialul este structurat în două categorii largi. Un prim grupaj reuneşte lucrări reprezentative pentru istoria medicinei europene, ordonate cronologic de la autorii antici, până la unele dintre cele mai importante personalităţi ale secolului al XVII-lea. A doua secţiune, mai redusă cantitativ, cuprinde contribuţii medicale reprezentative pentru spaţiul românesc şi în special transilvănean, acoperind secolele XVI-XIX.
Expoziţia se deschide cu lucrările antice şi medievale care au constituit baza ştiinţei şi învăţământului medical până în secolul al XVI-lea şi au rămas influente veacuri de-a rândul, incluzând contribuţiile lui Hippocrate, Galenus, Avicenna sau a profesorilor Şcolii Salernitane de medicină. Următorul grupaj ilustrează spiritul Renaşterii şi avansul medicinei în secolul al XVI-lea, în care figura centrală devine Andreas Vesalius, primul care a pus sub semnul întrebării teoriile lui Galenus. Nu lipsesc nici lucrările lui Paracelsus, Jean Fernel, Realdo Colombo sau Charles Estienne, reflectând variatele preocupări şi dezbaterile aprinse care au caracterizat această perioadă. Urmărind evoluţiile din domeniul medical în secolul al XVII-lea, o a treia secţiune aduce în atenţie personalităţi ca William Harvey şi René Descartes, precum şi renumiţi profesori de medicină ai marilor universităţi europene şi practicieni, cu contribuţii semnificative la cunoaşterea sistemului nervos, în domeniul ginecologiei şi al cardiologiei.
Ultima parte a expoziției include o serie de manuscrise şi cărţi alcătuite de figuri ale medicinei transilvănene sau româneşti, respectiv referitoare la acest spaţiu geografic. Cea mai veche lucrare aparţine lui Jordán Tamás, balneolog şi epidemiolog originar din Cluj-Napoca, implicat în eradicarea unei mari epidemii de tifos izbugnită în 1556 în Ungaria. Contemporanul acestuia, Melius Juhász Péter, a alcătuit un Herbarium care propune leacuri pentru afecţiuni dintre cele mai diverse. De pildă, salata este recomandată ca remediu pentru scăderea libidoului. Aceeaşi utilitate şi conţinut similar au şi câteva lucrări în limba română, respectiv unele manuscrise maghiare, toate destinate uzului cotidian, casnic, mostre de medicină populară. Nu lipsesc nici contribuţiile lui Pápai Páriz Ferenc şi Köleséri Sámuel, erudiţi maghiari cu o activitate importantă în domeniul medicinii. Ciuma a fost un inamic constant până în epoca modernă, astfel încât eradicarea sa a consituit subiectul a numeroase lucrări, cu atât mai mult în această zonă de contact între Orient şi Occident. Într-o ultimă categorie sunt grupate materiale care reflectă învăţământul medical, mai precis disertaţii ale transilvănenilor care au studiat la universităţi europene precum Halle, Basel sau Leiden, respectiv copii manuscrise ale unor manuale sau cursuri universitare.
Catalogul expoziției poate fi răsfoit AICI:
