1872
Odată cu înfiinţarea Universității din Cluj (1872) este creată și Biblioteca Universitară. Biblioteca Muzeului Ardelean pune la dispoziția Universității, printr-un contract semnat la 29 august 1872, toate colecţiile sale de cărți, documente şi manuscrise. Ulterior, va intra în posesia bibliotecii şi colecţia de publicații a Arhivei guberniale, fondul bibliotecii Institutului Medico-Chirurgical, precum şi biblioteca istoricului Joseph Benigni. La început, biblioteca a funcţionat în diverse spații, mutându-se în noua clădire a Universităţii abia în toamna anului 1895. Primul director al bibliotecii a fost istoricul şi bibliograful Szabó Károly.
1906 - 1907
Proiectul de ridicare a noii clădiri a Bibliotecii Universitare demarează în data de 14 iunie 1906, atunci când se întrunește Comisia de construcții a Bibliotecii. Directorul bibliotecii, istoricul literar Erdélyi Pál se va ocupa de finalizarea proiectului.
1909
Noua clădire de pe Strada Clinicilor nr. 2 va fi inaugurată oficial în data de 18 mai 1909, deși câteva părți din proiectul de execuție au fost abandonate din cauza dificultăților de finanțare, fiind realizate abia între anii 1931-1934.
1919
Odată cu Decretul Regal care decide transformarea Universității maghiare din Cluj în Universitate românească are loc și reorganizarea Bibliotecii Universitare.
1920
În acest context director al Bibliotecii Universitare devine filologul Eugen Barbul.
1 februarie 1920
Regele Ferdinand I al României și Regina Maria, împreună cu importanți membri ai guvernului român vizitează biblioteca.
1922 - 1923
Cărturarul moldovean Gheorghe Sion donează Bibliotecii Universitare o impresionantă colecție de 4500 cărţi, 2000 de stampe, câteva sute de fotografii, 200 de hărţi, monede şi mărci poştale.
1923 - 1925
Începe organizarea catalogului complet pe materii, după clasificarea zecimală universală (CZU).
1927
Instituţia primește numele de Biblioteca Universităţii "Ferdinand I".
1929
Biblioteca contribuie cu materiale proprii la organizarea expoziţiei "Astra" la Alba-Iulia, cu ocazia sărbătoririi unui deceniu de la Unirea Transilvaniei cu România.
1929
Biblioteca Universităţii "Ferdinand I" participă la Expoziţia Internaţională de la Barcelona.
1929 - 1934
Directorul Eugen Barbul se implică în construirea a patru noi săli de lectură, ajutând la finalizarea proiectului arhitectonic inițial.
1935
Filologul şi etnograful Ioan Muşlea, personalitate marcantă a vieţii academice clujene, devine noul director al Bibliotecii.
1940 - 1944
O parte însemnată a colecţiilor Bibliotecii, împreună cu Universitatea, se mută provizoriu şi funcţionează la Sibiu.
1952 - 1959
Poetul Lucian Blaga, exclus din Universitate de către regimul comunist, îşi va găsi refugiul în Bibliotecă, în mica încăpere alăturată sălii de conferințe, supranumită de poet ”sub nebănuitele trepte”. Aici, până în vara lui 1954, va traduce din Faust-ul lui Goethe. În iulie 1954 părăsește ”bârlogul” lui Faust pentru fosta Sală a Arhivelor, situată la etajul al II-lea. În 15 aprilie 1959 poetul va cere ”desfacerea contractului de muncă” din motive obiective. Din 1 iulie 1954 și până la plecarea definitivă din bibliotecă, Lucian Blaga, în calitate de angajat al Filialei Bibliotecii Academiei, a ocupat funcția de director-adjunct științific.
1960 - 1961
Se construiește un depozit nou şi sunt înfiinţate sau modernizate o serie de servicii ale bibliotecii (atelierele de legătorie, multiplicare, microfilmare şi foto, precum şi cel de igiena şi patologia cărţii).
1992
Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca preia numele marelui poet şi filosof Lucian Blaga. Totodată, la începutul anilor 90 demarează un amplu şi complex proces de automatizare şi informatizare a tuturor activităţilor de bibliotecă.
1996
Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", în colaborare cu Universitatea "Babeş-Bolyai", contribuie la dezvoltarea programelor de formare iniţială şi specializare în domeniul biblioteconomiei, ştiinţei informării şi documentării.
1999-2016
Biblioteca Digitală cunoaște an de an o dezvoltare remarcabilă. Conţine valoroase documente de patrimoniu, precum şi un fond bogat de publicaţii periodice, grupate în colecţia Transsilvanica, ce permite accesul de la distanţă al acestora.
Din anul 2014, BCU este prezentă în WorldCat.
