Submitted by webmaster_multimedia on
Exponatul lunii septembrie 2022
Luna septembrie a prilejuit pentru biblioteca noastră vernisarea unei expoziţii de cartografie istorică, ce pune în valoare colecţia de hărţi şi atlase ale BCU Cluj (https://www.bcucluj.ro/ro/noutati/cartographic-heritage-collections-cul). În completarea selecţiei prezentate în expoziţie, vă aducem în atenţie lucrarea Civitates Orbis Terrarum, un adevărat ghid turistic din perioada modernităţii timpurii. Publicată în şase volume, în perioada 1572-1618, lucrarea editată de Georg Braun a fost organizată ca o colecţie de imagini şi descrieri ale oraşelor lumii cunoscute. Astfel, ea permitea cititorului o călătorie imaginară în jurul lumii, dar deopotrivă ghida călătorii în itinerariile lor reale.
A apărut curând după Theatrum Orbis Terrarum (1570), a lui Abraham Ortelius, considerat a fi primul atlas modern, ce reunea 53 de hărţi, şi care este reprezentat în expoziţie printr-un exemplar ce a aparţinut principelui Gabriel Bethlen. Cele două lucrări sunt produse ale aceluiaşi mediu intelectual şi artistic flamand şi au funcţionat complementar. Apropiaţi ai lui Ortelius, gravorii Francisc Hogenberg şi Joris Hoefnagel au avut o contribuţie semnificativă şi la “cartea oraşelor lumii”. Alături de aceştia, au colaborat peste o sută de artişti, trimiţând desene după care au fost produse gravurile în cupru.
Între reprezentările oraşelor, în cel de-al şaselea volum, în seria dedicată Europei Centrale, sunt incluse şi imaginile Oradiei (numărul 40) şi Clujului (numărul 41). Considerate cele mai vechi vederi tipărite ale celor două aşezări, ele dezvăluie maniera în care spaţiul Transilvaniei premoderne era făcut cunoscut publicului european. Ambele imagini sunt datate în anul 1617, anul tipăririi lor, căci gravurile trebuie să fi fost făcute mai devreme, fiind atribuite lui Joris Hoefnagel, mort la 1601.
Celebra imagine a Clujului pare a fi fost desenată de Aegidius van der Rye, pictor la curtea lui Ferdinand, arhiducele Austriei, după cum dezvăluie cartuşul explicativ: Serenissimi Ferdinandi Archiducis Austriae, Stiriae, Carinthiae, Carniolae etc. Ducis pictor Aegidius vader Rye Belga pingebat, communicavit Georg Houfnaglius. Anno Domini 1617. Cu toate că editorul lucrării insistă că toate reprezentările sunt realizate după natură, prin observaţie directă şi nu din relatări, nu se ştie dacă van der Rye a ajuns vreodată în Transilvania. Totuşi, vederea redă cu destul de multă acurateţe aspecte de detaliu ale fortificaţiei, ale principalelor monumente de arhitectură ecleziastică şi peisajul care încadrează oraşul (suburbiile, colinele înconjurătoare, plantaţiile viticole), aşa cum sunt vizibile dinspre nord-vest. În prim plan sunt reprezentate trei figuri feminine, ce dau ocazia ilustrării costumelor specifice locului (în acest caz, portul fetelor şi al femeilor căsătorite). Dincolo de a constitui un document etnografic, popularea imaginilor cu personaje a fost şi un mijloc de a ţine departe cititorii musulmani, cărora religia le interzicea să privească reprezentări de figuri umane, evitând astfel preluarea de către turci a unor informaţii cu posibilă importanţă strategică.
Mai puţin cunoscut este faptul că vederea Clujului este însoţită şi de un text descriptiv. Acesta conţine informaţii de natură istorică, geografică, demografică, economică, politică etc. Datele sunt preluate parţial de la Georg Reichersdorffer - autorul corografiei, adică al descrierii geografice a Transilvaniei şi parţial a Moldovei, apărută la Viena, în anul 1550 - citat explicit în text.
