Cuprins
Expoziţie foto-documentară, organizată pe două paliere: Galleria Laterallia şi Colecţii Speciale - deschisă în perioada 25 mai - 14 iulie, 2023
Katalin Luffy, Paula Ştefan
În ultimele două luni ale anului universitar 2022-2023 – al 150-lea an universitar clujean – BCU Cluj vă propune spre vizionare o expoziție dedicată propriei istorii. Prezenta expoziție aduce în atenție biblioteca universitară clujeană ca instituție reprezentativă a învățământului şi culturii transilvănene, clădire-simbol a orașului, loc al memoriei generațiilor de studenţi care au trecut prin Cluj şi păstrătoarea unei moșteniri scrise multiculturale de mare preţ.
Istoria Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” este strâns legată de cea a Universităţii din Cluj. Cele două au fost înfiinţate concomitent, în anul 1872, biblioteca fiind subordonată şi cuprinsă în structura universităţii, chiar dacă drumurile lor – din punct de vedere administrativ – s-au despărţit în timp. (întregul articol)
Codex Caioni: importanța manuscrisului pentru bibliotecile muzicale din România. Biblioteca Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
Tatiana Țugulea
Ioan Căianu (Ioan Căian, Ianos Kajoni, Joannes Cajoni) s-a născut în anul 1629, în Leghea, jud. Cluj. A fost călugăr franciscan, profesor, organist și un mare cărturar umanist de origine română. Numele familiei Căianu se leagă de comuna Căianul Mic de pe Someș, după ce aceasta s-a stabilit în urma renunțării la rădăcinile străbune în favoarea celor maghiare, pentru a obține „un titlu nobiliar și un petec de pământ”. În perioada anilor 1643-1644 a adoptat religia catolică (familia fiind de religie ortodoxă), iar în 1648 a intrat în ordinul călugărilor franciscani, urmând studiile la Școala superioară din Trnava (Slovacia), unde a absolvit teologia și filosofia. Totodată a asimilat și vaste cunoștințe muzicale, cântând la diverse instrumente, dintre care cel de bază a fost orga. De acest instrument este legată activitatea sa în calitate de interpret, creator și constructor (instalator de instrument).
După revenirea în țară a activat la mănăstirea din Șumuleu Ciuc, pentru care a instalat și orga – ceea ce ne confirmă și placa de lemn a instumentului, pe care e menționat „Anno 1659 Die 25 Aug... 1661. Ioan Kajoni Valachus, 1664” (această plăcuță confirmă și originea sa română). Aici și-a dedicat întreaga activitate elaborării cărților și creațiilor muzicale. (întregul articol)
Gheorghe Tomozei: Bibliografia operei literare în volume (1957-2011)
Paul-Daniel Golban
Gheorghe Tomozei (29 aprilie 1936 – 31 martie 1997) este un poet și scriitor român, opera sa poetică însumând peste 40 de volume de poezie, printre care și cărți de versuri pentru copii. A cunoscut mari prietenii literare, printre care le menționăm pe cele cu Nicolae Labiș și Nichita Stănescu. Scriitorul a încercat de-a lungul vieții să restituite opera lor, publicând, în calitate de editor, volume comemorative. Este laureatul mai multor premii literare importante, printre care Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie în 1971 pentru Misterul clepsidrei, și Premiul Academiei – Premiul "Mihai Eminescu“ pentru poezie în 1976 pentru volumul Gloria ierbii.
Se naște la București pe 29 aprilie 1936, fiind fiul Franței Stăncescu din satul Pucheni, județul Dâmbovița. Urmează Liceul "Nicolae Bălcescu“ din Târgoviște, apoi absolvă Școala de Literatură "Mihai Eminescu“, avându-i drept colegi pe Nicolae Labiș și Fănuș Neagu. Își începe activitatea literară, colaborând la "Gazeta literară“ și "Luceafărul“. (întregul articol)
Bibliotecile din Blaj
Iulia Ciufudean
De-a lungul istoriei, bibliotecile au avut o poziție privilegiată, fiind singurele instituții care se ocupau de documente și înformații, având drepturi exclusive asupra lor. În istoria bibliotecilor de la Blaj, au avut loc două evenimente cruciale care au destabilizat funcționarea normală a acestor instituții. Primul datează din timpul Revoluției de la 1848, când o multitudine de cărți și manuscrise au fost distruse sau furate. Același lucru s-a întâmplat și între anii 1948-1949, când regimul comunist a preluat puterea și a scos Biserica greco-catolică în afara legii. Cărțile și documentele bibliotecilor de la Blaj cuprindeau pe lângă opere aparţinând literaturii române şi o veritabilă colecție de literatură străină, foarte rare în acea perioadă.
Bibliotecile, considerate domeniul elitei cultivate, au jucat un rol semnificativ în apariția activităţilor intelectuale, transmiterea și înmagazinarea informației, dar și în răspândirea ideilor. Biblioteca publică era străină Evului Mediu european. Colecțiile erau accesibile unui număr restrâns de clerici și teologi, iar biblioteciile princiare ale familiilor nobile erau de asemenea private. (întregul articol)
Literatura pentru copii la scriitoarea Patricia St. John
Maria Mierluț
Charles W. Elliot spune „Cărțile sunt prietenii cei mai liniștiți și constanți, consilierii cei mai accesibili și înțelepți și profesorii cu cea mai multă răbdare.” Patricia St. John a fost o scriitoare creștină îndrăgită care s-a născut în 5 aprilie 1919, în Hastings, Sussex, Anglia, și a murit în 15 august 1993, în Canley, Coventry. Este cel de-al treilea copil al lui Harold și Ella St. John (născută Swain), iar frații ei sunt Farnham, John, Oliver și Hazel. După ce părinții, Harry și Ella St. John, aleg să se întoarcă în Anglia după o perioadă de 2 ani petrecuți în America de Sud, se stabilesc în Anglia, unde sunt crescuți și educați cei 5 copii. (întregul articol)
Biblioterapia
Georgiana Rusu
Ideea de alinare prin lectură nu a apărut în vremurile noastre, ci există de demult: în urmă cu mii de ani, pe frontispiciul bibliotecii de la Teba a fost scris: „Cartea, leac pentru suflet!” Inscripția a fost, potrivit istoricului grec Diodorus Siculus (9-30 Î.H.), scrisă deasupra intrării în bilbioteca lui Ramses II din Teba, Egipt, în jurul anului 300 Î.H. Avem dovezi evidente în istoria cărții românești. De exemplu, în timpul domniei voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Inscripția bibliotecii păstrată la mănăstirea Horezu, zugrăvită în anul 1708 în limba greacă, era: „Bibliotecă de hrană dorită sufletului, această casă a cărților îmbie preaînțeleapta îmbelșugare.”
Există o strânsă legătură între lectură și persoană. Despre impactul lecturii asupra omului s-au scris multe pagini. În prefața cărții „Actul lecturii. O teorie a efectului estetic” de Wolfgang Iser, traducătoarea Romanița Constantinescu afirmă că „Lectura e ea însăşi un exerciţiu de identitate, un parcurs dinamic, dialogic şi autoreflexiv de expectații și înţelegeri retrospective. (întregul articol)
Conceptul de bibliotecă imaginară
Marioara Roba
Biblioteca imaginară reprezintă un concept fascinant care îmbină lumea cărților și a imaginației. Este un loc fictiv, creat în opere literare, în care cărțile și bibliotecarii sunt imaginate în moduri unice și extraordinare. Aceste biblioteci imaginare pot oferi o perspectivă nouă asupra valorii cărților și a rolului lor în societate. În acest subcapitol, vom explora câteva aspecte definitorii ale conceptului de bibliotecă imaginară, cum ar fi natura sa abstractă, puterea de a crea și reflecta realități alternative și influența pe care o are asupra cititorilor.
Una dintre caracteristicile definitorii ale bibliotecii imaginare este natura sa abstractă. Aceasta înseamnă că biblioteca nu există în lumea fizică, ci într-un spațiu imaginar, de obicei descris ca fiind atemporal și nelimitat în dimensiuni. În astfel de biblioteci, cărțile pot apărea și dispărea în mod misterios, iar bibliotecarii pot avea puteri supranaturale. Prin intermediul acestei naturi abstracte, biblioteca imaginară devine un teritoriu al imaginației fără limite, în care orice este posibil. (întregul articol)
