Studii și recenzie
Literatura omiletică medievală în colecțiile BCU Cluj-Napoca (I)
Paula Cotoi
Între lucrările medievale și premoderne păstrate în fondurile de patrimoniu ale bibliotecii universitare clujene, un număr însemnat aparțin genului omiletic. Cele mai multe dintre acestea sunt scrieri apărute după emergența Reformei religioase, ilustrând pozițiile și preocupările fiecărei confesiuni adoptate în Transilvania. Nu lipsesc nici volumele omiletice de tradiție răsăriteană, ortodoxă, dar și acestea sunt ceva mai târzii, datând din secolul al XVII-lea și din cel următor. Scurta incursiune de față se va opri însă doar asupra lucrărilor aparținând Evului Mediu, stabilind ca punct terminus convențional mijlocul veacului ai XVI-lea. Mai precis, voi avea în vedere texte medievale păstrate în copii manuscrise sau ediții tipărite care sunt la rândul lor datate anterior anului 1550. Pentru acest context, materialul omiletic este mai omogen, plasându-se în orizontul cultural latin, atât din punct de vedere lingvistic, cât și sub aspect religios. Din punct de vedere al mediului de transmitere, tipăriturile sunt dominante. Acestea vor constitui subiectul primei părți a acestui studiu, urmând ca cele câteva manuscrise medievale ce cuprind predici să fie prezentate într-un număr viitor. (întregul articol).
Donaţii şi donatori din perioada postbelică (1945-2016)
Iulia-Maria Puie
Cel de-al doilea război mondial a fost unul dintre cele mai triste evenimente pe care le-a trăit țara noastră. Pe lângă pierderile teritoriale, România a suferit și nenumărate pierderi umane și sufletești. Din fericire, Biblioteca Universitară din Cluj a continuat cu promovarea culturii, limbii și istoriei române. Astfel, în perioada postbelică, donațiile particulare au continuat să vină spre Biblioteca Universitară din Cluj.
Alexandru Lapedatu a fost una dintre primele personalități de după cel de-al doilea război mondial care și-a donat colecția bibliotecii. El s-a născut în 1876, în satul Cernatul Săcelelor, de lângă Braşov, iar cele patru sate care formează astăzi oraşul Săcele se mândresc că au dat României opt academicieni. Tatăl său a fost profesorul Ion Lapedatu, iar mama sa era fiica unui înstărit negustor.
Formarea și studiile sale s-au orientat spre istorie. Ca student al Facultăţii de Litere şi Filosofie, secţia Istorie, din cadrul Universităţii Bucureşti, a avut prilejul de a se specializa în studiul istoriei medievale, iar apoi să se iniţieze în cercetarea monumentelor istorice medievale lăsând, astfel, o bogată operă ştiinţifică și documentară. După finalizarea studiilor, o perioadă, a predat la Liceul Andrei Șaguna din Brașov, apoi a lucrat ca cercetător la Biblioteca Academiei. (întregul articol).
Aspecte ale activităților în sistemul integrat de bibliotecă ALEPH la BCU Cluj
Angela Abrudan
Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca a achiziționat sistemul integrat de bibliotecă ALEPH 500, versiunea 11, dezvoltat de firma Exlibris, în anul 19991, având la dispoziție 20 de licenţe de lucru pentru bibliotecari şi 10 licențe pentru consultarea catalogului pe internet de către public.
Rezultatele muncii bibliotecarilor în sistemul anterior, VUBIS, au fost transferate în noua bază de date, fiind importate cu succes atât înregistrările create pentru descrierile publicațiilor (în baza CUC01) cât și datele cititorilor înscriși cu toate împrumuturile active (în baza CUC50).
De-a lungul timpului, am trecut prin alte 5 versiuni ale sistemului, făcând de fiecare dată verificările și modificările necesare. Din 2018 până în prezent, utilizăm versiunea 23, se lucrează cu 65 de licenţe pentru bibliotecari şi 43 de licențe pentru consultare pe web. (întregul articol).
Activitatea din cadrul Biroului Resurse umane în perioada pandemiei
Cornelia Mariana Gocan
Pandemia de COVID-19 a afectat și la BCU activitățile și bunul mers al lucrurilor, și a determinat reorganizarea, regândirea unor activități și adaptarea la noua situație.
Activitatea din cadrul Biroului Resurse Umane a suferit unele modificări, care au avut la bază următoarele cadre legislative: Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, Legea nr. 19/2020 art. 1 alin (1) și alin (4), art. 3, OUG nr. 41/2020, Legea nr. 25/2020, Legea nr. 55/2020. (întregul articol).
Creative Commons for Educators and Librarians (Chicago: ALA Editions, 2020)
Anca Chiorean
În 2020 a apărut ghidul Creative Commons for Educators and Librarians, atât în format print, cât și în format eBook, în colaborare cu American Library Association. Creative Commons este o organizație non-profit care a apărut ca răspuns la anumite nevoi de diseminare a informației și de acces la informație, probleme aflate în strânsă legătură cu legile de copyright.
Volumul de față oferă infromații clare despre istoria, caracteristicile, avantajele și dezavantajele legilor de copyright, precum și instrucțiunile necesare pentru intrarea în sistemul de open access, totul într-un stil accesibil: „The Internet has given us the opportunity to access, share, and collaborate on human creations (all governed by copyright) at an unprecedented scale. But the sharing capabilities made possible by digital technology are in tension with the sharing restrictions embedded within copyright laws around the world” (p.2). (întregul articol).
Lecturi din cărțile colegilor bibliotecari
Maria Buturugă, 25 de ani, bibliograf. Memorii (Craiova: Editura Sitech, 2021), 436 p.
Florina Ilis
Este dificil, dacă nu chiar imposibil, să scrii o recenzie conform normelor genului despre o carte care nu respectă normele niciunui gen literar, consacrat. Încercând să evite, în mod firesc, ezitarea cititorului, autoarea a adăugat titlului cărții, subtitlul Memorii, deși, după părerea mea, volumul Mariei Buturugă nu intră, decât la limită, în această categorie a literaturii subiective, cum a fost definită, în general, literatura autobiografică. Nu se poate, însă, contesta caracterul cronologic și iată!, subiectiv, al textului de față, ce reprezintă un soi de comte rendu a 25 de ani dedicați de colega noastră profesiei de bibliograf. (întregul articol).
Silviu-Constantin Nedelcu, O scurtă istorie a bibliotecilor bizantine (Iași: Editura Lumen, 2020), 128 p.
Florina Ilis
Autorul acestei scurte istorii a bibliotecilor bizantine este bibliotecar la Biblioteca Academiei Române, în cadrul Serviciului Bibliografie Națională. Îmbinând formația teologică cu o bună pregătire în domeniul biblioteconomic, Silviu-Constantin Nedelcu abordează în această carte tema bibliotecilor din Imperiul Bizantin, oferind o imagine istorică, schematică, asupra evoluției bibliotecilor bizantine începând cu anul 330, - anul inaugurării noii capitale la Constantinopol - și terminând cu anul 1453, anul căderii capitalei și al sfârșitului Imperiului Bizantin. (întregul articol).
În atenția colaboratorilor
Textele pentru revistă pot fi trimise la adresele (florina.ilis@bcucluj.ro și anca.chiorean@bcucluj.ro).
Așteptăm recomandările dumneavoastră pentru semnalarea/recenzarea cărților noi ale colegilor bibliotecari
