Maria-Stela Constantinescu-Matiţa*
bibliotecar - Cercetare bibliografică
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca
Scurtă biografie:
Valentiny Antal (1 aprilie 1883, Šamac, Bosnia şi Herţegovina - 26 iunie 1948, Cluj, România) - istoric literar şi lingvist maghiar, bibliotecar, bibliograf principal şi director al Bibliotecii Universitare din Cluj, autor de lucrări bibliografice. Este descendentul unei vechi familii nobiliare. A urmat şcoala la Kalocsa și Szeged (Ungaria), apoi a studiat la Universitatea din Cluj, în cadrul Facultăţii de Litere, Filozofie și Istorie, în perioada 1901-1905. Obţine diploma de licenţă în greacă, latină şi istorie în anul 1909, iar în 1941 titlul de doctor în filologie. Se angajează la Biblioteca Universităţii din Cluj, în 1901, ca diurnist, iar apoi parcurge toate treptele profesionale: copist, bibliotecar ajutător, prim-bibliotecar (din 1910)1, director de bibliotecă. Studiază în Germania şi Elveţia, în 1912, sistemele de catalogare, iar în anul 1914, la Leipzig, este delegatul bibliotecii la "Expoziţia internaţională a cărţii". Abia întors acasă, izbucneşte războiul şi este înrolat. În timpul Primului Război Mondial este rănit, cade prizonier, petrece mai multe săptămâni în diferite spitale militare din Lvov, Kiev şi Moscova şi, în final, ajunge în lagărul de prizonieri din Krasnoiarsk (Rusia), împreună cu alţi mari specialişti ai epocii respective, precum Monoki István şi Herepey Árpád. Pentru eliberarea lor a încercat să intervină exploratorul şi omul de ştiinţă norvegian Nansen Fridtjof, "care s-a evidenţiat prin activitatea sa desfăşurată în favoarea prizonierilor de război şi a refugiaţilor, activitate răsplătită ulterior cu Premiul Nobel pentru Pace"2 (1922). Cel care a apelat, în 1916, printr-o scrisoare, la Nansen a fost Gyalui Farkas, directorul adjunct al bibliotecii din acele timpuri. În perioada prizonieratului în Krasnoiarsk, Valentiny "învăţa limba turcă de la ofiţerii turci aflaţi în lagăr."3 Valentiny cunoştea cinci limbi, clasice şi moderne, iar limba turcă a învăţat-o aşa de bine, "încât în anul 1916 a redactat o gramatică a limbii turce, rămasă în manuscris."4 După punerea sa în libertate din lagăr ajunge în Suedia5, apoi în ţară, în 1917, bolnav de tuberculoză. Colegii lui de lagăr au avut un alt traseu până au reuşit să revină la Cluj. Întors de pe front a lucrat în continuare la bibliotecă şi după preluarea Universităţii şi a Bibliotecii Universitare din Cluj, în 1919, de administraţia românească. După Arbitrajul de la Viena (1940), "conducerea Universităţii româneşti l-a desemnat pe prim-bibliotecarul Valentiny Antal pentru a preda clădirea Bibliotecii Universitare autorităţilor maghiare. După intrarea trupelor maghiare în Cluj, Ministrul Învăţământului l-a însărcinat tot pe Valentiny Antal cu conducerea Bibliotecii, iar la data de 19 octombrie 1940 numindu-l director plin al instituţiei, care în anii 1940-1944 purta denumirea oficială de "Kolozsvari Magyar Királyi Ferenc József Tudómanyegyetem Könyvtára" - Biblioteca Universităţii Maghiare Regale „Ferenc József” din Cluj."6 S-a pensionat în 1 iulie 1942. În anul universitar 1944-1945, precum şi pe parcursul anului 1945, când s-a înfiinţat Universitatea Bolyai prin decretul regal nr. 407/1945 ca universitate română de stat cu predare în limba maghiară, Valentiny Antal a funcţionat ca profesor secundar de filologie clasică.
Activitate profesională:
După fuzionarea Bibliotecii Societăţii Muzeului Ardelean cu Biblioteca Universităţii (1872) problemele de grupare, prelucrare şi aranjare a publicaţiilor necesita o muncă uriaşă şi susţinută, care nu a fost terminată până în anul 1914, când majoritatea bărbaţilor din personal au fost mobilizaţi pe front. La lucrările neterminate pe fondurile existente s-au mai adăugat şi alte publicaţii care intrau în bibliotecă, ceea ce necesita un efort şi mai substanţial.
Primul Război Mondial a afectat atât viaţa socială, economică, politică, cât şi cea culturală, lăsând în urmă consecinţe însemnate în viaţa cotidiană a angajaţilor bibliotecii, datorită condiţiilor de trai dificile, dar şi în activitatea ei. În aceste condiţii vitrege, angajaţii Bibliotecii Universitare din Cluj au trebuit să găsească soluţii pentru funcţionarea instituţiei, pentru creşterea, ordonarea, aranjarea, reorganizarea fondurilor de publicaţii, pentru protejarea şi conservarea patrimoniului cultural, pentru organizarea activităţilor curente, pentru realizarea unor schimburi de publicaţii, pentru obţinerea creşterii finanţării, asigurarea continuităţii activităţilor de bibliotecă, dar şi înfiinţarea de noi servicii. Toate aceste deziderate au fost urmărite în perioada interbelică, dar şi după perioada următoare celui de-al Doilea Război Mondial. Valentiny Antal a participat activ la toate acestea până la retragerea sa din activitate.
Din rapoartele de bibliotecă consemnate de Valentiny şi prezentate periodic directorului, aflăm diferite informaţii, precum şi despre alte probleme întâmpinate de Biblioteca Universitară din Cluj. Astfel, în 1911, la iniţiativa directorului Erdélyi Pál, s-a înfiinţat Atelierul de legătorie, lucru menţionat într-un raport din anul 1926, semnat de Valentiny, care precizează că în perioada războiului inclusiv legătoria a avut de suferit. Raportul din 1933 menţionează suspendarea de către furnizor a expedierii unor reviste străine abonate, datorită neachitării datoriilor către acesta. O parte din rapoartele de bibliotecă au apărut în acea vreme în publicaţiile periodice Erdelyi Muzeum sau (Az) Erdélyi Múzeum - Egyesület Évkönyve. Ca bibliotecar, Valentiny a fost implicat şi într-un demers de mare anvergură, ce presupunea clasificarea publicaţiilor, alături de alte mari personalităţi care şi-au desfăşurat activitatea în instituţia clujeană.
În momentul în care a fost numit director plin al instituţiei, Valentiny Antal s-a preocupat cu prioritate de adoptarea unor măsuri necesare pentru redeschiderea bibliotecii, lucru ce a avut loc în 4 octombrie 1940. În toate discuţiile şi întrevederile avute cu oficialităţile din domeniul învăţământului şi cultelor din Ungaria, a reiterat necesitatea angajării de personal pentru a completa corpul de bibliotecari. După rezolvarea acestei urgenţe, în timpul lui Valentiny a început reorganizarea colecţiilor şi serviciilor. În această perioadă, completarea şi dezvoltarea colecţiilor s-a realizat prin intermediul donaţiilor şi a depozitului legal.
"Cantitatea mare de publicaţii intrate în Bibliotecă la începutul anilor '40 sub forma donaţiilor şi a depozitului legal a ridicat problema prelucrării cât mai grabnice a volumelor şi punerea lor la dispoziţia cititorilor. În consecinţă, în anul 1941, directorul Valentiny Antal a apelat la ajutorul Bibliotecii Naţionale a Ungariei, unde de mai mult timp s-a utilizat un dispozitiv special pentru multiplicarea fişelor de catalog, numit Adrema. Astfel, descrierile bibliografice ale publicaţiilor tipărite în Ungaria în perioada interbelică au fost multiplicate la Biblioteca Naţională în câte 4-8 exemplare şi pentru Biblioteca clujeană."7 Toate aceste fişe de catalog urmau să intre în cutiile comandate de bibliotecă, iar volumele pentru care nu s-au primit descrieri bibliografice urmau să fie catalogate la Cluj.
După pensionarea lui Valentiny, datorită recunoaşterii meritelor sale, a fost rugat să conducă activităţile specifice pentru alcătuirea catalogului sistematic al bibliotecii, iar Societatea Muzeului Ardelean l-a însărcinat să se ocupe de regestele arhivei de documente medievale.
Valentiny Antal avea şi alte domenii de interes pe lângă cele de bibliotecar. Munca în domeniul cercetării ştiinţifice şi bibliografice este de menţionat, mai ales când vorbim de preocuparea sa în elaborarea de dicţionare, de lingvistică, de întocmirea de bibliografii şi repertorii, de valorificarea materialului arhivistic ce provenea din colecţiile Bibliotecii Societăţii Muzeului Ardelean.
Publicaţii:
În acest sens, a alcătuit împreună cu istoricul Victor Cheresteşiu (1895-1971) un Dicţionar român-maghiar şi maghiar-român, care a pornit ca un mic dicţionar şcolar şi s-a transformat ulterior într-un dicţionar în două volume, plus un volum supliment. Acestora li s-a adăugat o lucrare de morfologie a limbii române, cu exemple gramaticale pentru cele două volume de dicţionar (Tüzetes román alaktan : kimerítő nyelvtani példatár dr. Cheresteşiu Viktor román-magyar és magyar-román kézi és zsebszótáraihoz = Morfologia completă a limbii române : colecţia bogată de exemple gramaticale compusă de Anton Valentiny profesor pentru dicîionarele român-maghiar şi maghiar-român ale lui dr. Victor Cherestesiu) - 1924. Merită menţionat faptul că la începutul anului 1919, Valentiny nu cunoştea româna. A urmat cursurile gratuite de limbă română, organizate de directorul Eugen Barbul, pentru angajaţii maghiari din Biblioteca Universitară, cursuri ţinute de filologul Sabin Mureşan, în urma cărora a învăţat aşa de bine limba încât a reuşit să elaboreze lucrările mai sus menţionate.
În domeniul activităţii bibliografice şi întocmirii de repertorii se remarcă următoarele lucrări: Az Erdélyi / Románia magyar irodalom bibliográfiája 1933-1939-es évekre (Bibliografia literaturii maghiare din România pe anii 1933-1939); sub îndrumarea profesorului şi savantului Emil Racoviţă a alcătuit primul catalog colectiv din România - Catalogul revistelor ştiinţifice şi medicale din Cluj. Cataloque des revues scientifiques et médicales de Cluj - 1926; a colaborat la lucrarea Az Erdélyi Múzeum-Egyesület háromnegyedszázados tudományos működése : 1859-1934 (Activitatea ştiinţifică timp de trei sferturi de secol a Societăţii Muzeului Ardelean : 1859-1934) - 1937; a editat împreună cu Entz Géza Erdélyi Múzeum név és szakmutatója. 1874-1917, 1930-1937 (Indice de autor şi tematic al Muzeului Ardelean. 1874-1917, 1930-1937) - 1942; împreună cu Seregély Emma, Bottló Béla, Radnóti Aladár, Makkai László şi Wellman Imre a elaborat Magyar történeti bibliográfia az 1936-1940. évről (Bibliografie istorică maghiară pe anii 1936-1940) - 1937-1941; de asemenea, alături de istoricul Jakó Zsigmond publică A torockószentgyörgyi Thorotzkay család levéltára (Arhivele familiei Thorotzkay din Colţeşti) - 1944; A Wass család cegei levéltára (Arhivele genealogice ale familiei Wass) - 2006 - studiu introductiv şi note de W. Kovács András pe baza documentelor de arhivă adunate de Valentiny Antal. Ultimele trei lucrări arată preocuparea pentru prelucrarea materialului istoric din arhivele Societății Muzeului Ardelean şi demostrează, astfel, aplecarea şi spre istorie.
Valentiny Antal și-a dedicat întreaga viață profesională acestei instituții. Fără a cruța niciun efort, muncă sau chiar sănătatea, el a perseverat, a lucrat cu temeinicie și a luptat pentru interesele bibliotecii, chiar și în anii cei mai vitregi şi în condiţiile cele mai dificile din istoria bibliotecii. Cu cunoștințele sale extinse, experiența sa și măsurile înțelepte, el a reorganizat biblioteca și și-a însufleţit opera.
Bibliografie:
1. Catalogul revistelor ştiinţifice şi medicale din Cluj = Catalogue des revues scientifiques et médicales de Cluj, alcătuit de către A. Valentiny ; sub direcţia lui E. G. Racoviţă, Cluj, Universitatea din Cluj, 1926, 455 p.
2. (Az) Erdélyi Múzeum - Egyesület Évkönyve az 1942-évre, szerkesztette Szabó T. Attila, consultat pe http://epa.oszk.hu/00900/00979/00407/pdf/EM-1943_48_01suppl_epa.pdf, accesat în 19 aprilie 2021.
3. Győrfi Dénes, Bibliotheca Universitatis Claudiopolitanae. Evoluția instituțională și practici ale lecturii în Clujul universitar, Cluj: Argonaut, 2019, 340 p.
4. Ion Mușlea, „Biblioteca Universității din Cluj”, în Boabe de grâu, I, nr. 5, 1930, pp. 1-18.
5. Magyar irodalmi lexikon, főszerkesztő Benedek Marcell ; szerkesztő bizottság Bölöni György, Király István, Pándi Pál, ... , Budapest, Akadémiai Kiadó, Kötet 3: S-Z, 1965, p. 475.
6. Péter Vass Ferenc, Valentiny-emléke, consultat pe http://epa.oszk.hu/00400/00458/00510/pdf/EPA00458_Korunk_1980_06_446-458.pdf.
7. Predescu Lucian, Enciclopedia României : Cugetarea : material românesc : oameni şi infăptuiri, Ediţie anastatică, Bucureşti, Saeculum; Vestala, 1999, p. 881-882.
8. Valentiny Antal, consultat pe http://lexikon.kriterion.ro/szavak/4908/, accesat în 7 aprilie 2021.
9. Valentiny Antal, consultat pe https://epa.oszk.hu/00900/00979/00409/pdf/EM-1943_48_03-04epa_499-501.pdf, accesat în 19 aprilie 2021.
______________________________
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
* Email: stela.constantinescu@bcucluj.ro
1 Prim-bibliotecar (1910), cf. http://lexikon.kriterion.ro/szavak/4908/, accesat în 7 aprilie 2021; prim-bibliotecar (1920-1940), cf. Magyar irodalmi lexikon, Kötet 3: S-Z, 1965, p. 475.
2 Győrfi Dénes, Bibliotheca Universitatis Claudiopolitanae : evoluţia instituţională şi practici ale lecturii în Clujul universitar : 1872-1945, cuvânt înainte Csucsuja István, postfaţă Doru Radosav, Cluj-Napoca, Argonaut, 2019, p. 128.
7 Beszámoló a kolozsvári M. Kir. Ferenc József-Tudományegyetem 1940-41. tanévi mûködésérõl, Kolozsvár, 1942, p. 217-218, apud Győrfi Dénes, Bibliotheca Universitatis Claudiopolitanae : evoluţia instituţională şi practici ale lecturii în Clujul universitar : 1872-1945, cuvânt înainte Csucsuja István, postfaţă Doru Radosav, Cluj-Napoca, Argonaut, 2019, p. 252.
