Maria Buturugă*
bibliograf – Bibliografie Națională
Biblioteca Academiei Române, București
Prima parte a celui de-al șaselea tom din bibliografia Publicațiile periodice românești – PPR VI 1 – se află în curs de apariție, la Editura Academiei Române, urmând a propune peste 2.600 titluri de publicații periodice care au populat spațiul publicistic românesc între anii 1936 și 1944. Făcând acum cunoștință cu o parte dintre aceste titluri și o parte dintre caracteristicile lor – tematici, instituții implicate, locuri de apariție –, încunoștiințarea vă va fi încununată, spre final, de dezvăluirea unei caracteristici comune, care justifică această avant-recenzie propusă aici.
Bibliografia națională retrospectivă, „urmărind firul parcursului istoric de formare a statului unitar român și de dezvoltare a culturii naționale”, este realizată în principal pe baza fondului de publicații deținut de Biblioteca Academiei Române, cu completări de informații extrase din diverse surse și colecții de publicații, cu scopul de a înfăptui Planul bibliografic al culturii românești, elaborat de Ioan Bianu, la finalul secolului XIX, în 1895.
Fiind o serie inițiată în anul 1913, primul tom din bibliografia națională retrospectivă românească pentru publicațiile periodice prezintă cele 3.913 descrieri principale ale periodicelor apărute între anii 1820 și 1906, prin care autorii, Nerva Hodoș și Al. Sadi-Ionescu, stabileau ca prim periodic Chrestomaticul românesc, tipărit în 1820, la Cernăuți, de către Theodor Racoce. Un al doilea tom, sub îngrijirea bibliografului George Baiculescu, apare abia în 1969, pentru perioada 1907-1918, descriind 2.758 publicații periodice, fiind însoțit de un Supliment la primul tom, cu extinderea perioadei de timp vizate, la 1790-1906, prin cele 423 titluri noi și completări, stabilindu-se ca dată de apariție a primului periodic pe teritoriul românesc anul 1790, anul apariției gazetei Courrier de Moldavie, descoperită între timp la Biblioteca Națională din Moscova. Al treilea tom, pentru o perioadă restrânsă la 1919-1924, publicat în anul 1987, cuprinde 3.398 descrieri de publicații periodice, fiind atât de multe în doar șase ani pentru că, începând cu anul 1919, vor fi descrise toate publicațiile existente pe teritoriul statului român de după Marea Unire. În anul 2003, vede lumina tiparului al patrulea tom, în care sunt descrise 3.918 publicații periodice apărute în următorii șase ani: 1925-1930. Pentru cincinalul 1931-1935, tomul a fost proiectat să se prezinte în trei părți, apărând în anii 2009, 2012 și 2017, în total fiind vorba despre 5.203 descrieri de publicații periodice. Și astfel am ajuns în zilele noastre, la bibliografierea retrospectivă a publicațiilor periodice românești din perioada 1936-1944, a celor peste 2.600 de titluri din prima parte a alfabetului, literele A-K, periodice dintre care unele se vor prezenta în continuare.
Pentru titlurile de ziare, gazete sau reviste („ziare, gazete, reviste” fiind subtitlul acestui grandios repertoriu bibliografic), întâlnim formulări diverse. Multe sunt titluri oficiale, precum buletine ale Camerelor de Comerț și Industrie din toate marile orașe ale țării, printre care: Craiova, Galați, Ploiești, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu, Târgoviște (pe finalul recenziei – după cum am promis –, explic de ce le-am ales exact pe acestea pentru exemplificare); un Buletin informativ al Consiliului superior economic de sub președinția lui Constantin Argetoianu, la București; dar și Basarabia economică, la Chișinău, Buletinul oficial al județului Storojineț, exact la Storojineț, sau Északerdélyi iparos és kereskedő, ca Buletin oficial al Camerei de Comerț și Industrie Cluj-Napoca, și Kolozsvár thjf. szabad királyi város hivatalos lapja, ca monitor oficial al aceluiași Cluj-Napoca, oraș „regal-liber”; precum și: Curierul creștin, organ oficial al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Foaia diecezană, organ oficial al Eparhiei Ortodoxe Române a Caransebeșului, sau Curierul israelit, organ oficial al Uniunii Evreilor Români, apărut la București. Unele titluri atrag atenția pentru că sunt 'haioase': timișoreanul satiric Bolond Istók!; gazeta ilustrată bucureșteană Deschide ochii la ce cumperi; o publicație cu numeroase imagini din București, Foto-monografia României; giurgiuveanul „cultural, artistic, informativ, sportiv” Freamătul zăvoiului; „organul tehnic profesional, literar, cultural, artă, sport” Informațiuni 03; sau „organul de colaborare internațională pentru expansiunea intelectuală” cu „propagandă românească și turistică în străinătate”, intitulat Curierul mondial român = Le Courrier mondial roumain. Întâlnim chiar și titluri cu tentă matematică: Annales roumaines de mathématiques, jurnal al Institutului Matematic Român, fondat în 1928 și publicat de Nicolae Racliș; Buletinul Societății de Științe din Cluj = Bulletin de la Société des Sciences de Cluj; sau Cercul matematic de la Târgu-Jiu.
Numeroase alte instituții își publică periodic propriile informări: Ateneul Român din București și Așezământul pentru Ocrotirea Oarbelor Minore și Orbilor Adulți din Buzău, anuarele; Frontul Național Democratic, Ardealul luptător, la Alba-Iulia; Asociațiunea pentru Cultura Poporului Român din Maramureș, Astra, la Sighetul Marmației; Partidul Național-Țărănesc din Banat, Banatul, la Timișoara; Seminarul de Istoria Literaturii Române Vechi de la Facultatea de Litere din București, Bibliografia publicațiilor privitoare la cultura românească veche, la București; Frontul Românesc din județul Botoșani, Biruința, la Botoșani; Societatea Națională pentru Îmbunătățirea Rasei Cailor, Buletin oficial al alergărilor de trap, la București; Societatea de lectură „Gh. Coșbuc”, de pe lângă Liceul „Ion Creangă”, Crenguța, la Bălți; Academia Superioară de Croitorie și Mode, Croitorie și artă, la București; Asociația Învățătorilor din Județul Tutova, Duh nou, la Bârlad; Eparhia Ortodoxă Română a Timișorii, Duh și adevăr, la Timișoara; Federația Asociațiilor și Sindicatelor Profesionale CFR, Farul ceferiștilor, la București; Secția Numismatică și Arheologică a Muzeului Național al Transilvaniei din Cluj, Közlemények az Erdélyi Nemzeti Múzeum Érem és Régiségtárából = Mitteilungen der Numismatisch-Archaeologischen Abteilung des Siebenbürgischen National-Museums in Kolozsvar = Publications de la Séction Numismatique et Archeologique du Musée National de Transylvanie à Kolozsvar, la Cluj. Citim toate acestea, pe lângă buletine publicate de: Asociația Studenților Români Uniți din Universitatea din Cluj-Sibiu, la Sibiu; Biserica „Isvorul tămăduirii”, la București; Cercul de studii al Medicilor din Județul Neamț, la Piatra Neamț; Corpul Arhitecților din România, sub egida Ministerului Instrucțiunii, al Cultelor și Artelor, la București; Sindicatul viticol „Argeș-Muscel”, la Pitești; Societatea „Adriatica” de Asigurare, Direcțiunea pentru România, la București.
Diverse sunt tematicile pe care le abordează publicațiile periodice românești din preajma celui de-al doilea Război Mondial. Pe lângă informațiile generale – sociale, economice sau politice –, citim pe teme vânătorești, Basarabia vânătorească, un „organ oficial al Serviciului de vânătoare din Basarabia” care apare la Ismail și Chișinău, sau Carpații, cu subtitlul „vânătoare, pescuit, chinologie”, la Cluj și Sibiu; despre teorie militară și instrucție, Buletinul Centrului de Instrucție al Infanteriei, de la Făgăraș; despre monarhie, Datoria, un „organ de propagandă națională, de doctrină, faptă și informație românească – tribuna cultului monarhic”, la București; sau un Buletin stenografic, la Ploiești, și Curierul sportiv, la Sibiu; dar și „primul ziar românesc în Ardealul eliberat”, care apare cu titlul Desrobirea, la Sfântu-Gheorghe, ca publicație de afirmare națională fondată de Batalionul de voluntari „Iuliu Maniu”. Desigur, multe sunt publicații de informare generală, centrală sau locală, mai mult sau mai puțin evident politizate: Acțiunea Putnei, la Focșani; Analele progresului românesc și Atlas, la București; Bihorul, la Beiuș; Biruința, la Timișoara și Arad; Cîmpul, la Lița, în județul Teleorman, lângă Roșiorii de Vede; Chemarea, la Iași; Curentul lui Pamfil Șeicaru, la București; Cuvânt nou, la Cluj și Brașov; Cuvântul satelor, la Lugoj și Timișoara; Ecoul Dâmboviței, la Târgoviște; Ellenzék și Estilap, la Cluj; Erdélyi közgazdaság, la Cluj și Budapesta; Frăția creștină, la Galați; Frontul Românesc al provinciei, la Buzău; Fulgerul, la Brăila; Gazeta de Vest, la Oradea; Haiarden, a comunității evreiești bucureștene; Hargita, la Székelyudvarhely/Odorheiu-Secuiesc; Hiradó, la Târgu-Mureș; Informatorul independent, la Piatra Neamț; precum și: Aiudul, la Aiud; Cetatea Hotinului, la Hotin; Chemarea Buzăului, la Buzău; Clujul, la Cluj; Informatorul Dorohoiului, la Dorohoi.
Desigur că multe periodice apar în marile localități românești, dar putem citi presă, chiar de bună calitate, și în orașe mai mici sau în comune. La Jorăști și apoi la Braniștea, ambele din județul Covurlui, apare „revista de limbă, literatură și artă populară” Doina. La Ploiești și Podenii-Vechi din județul Prahova, apare Buletinul Societății culturale „Casa de Sfat și Cetit” din Bălțești; și tot în Ploiești citim: Biruința, Buletinul Partidului Naționalist-Democrat din Prahova, Chemarea Prahovei, sau Deșteptarea României. La Bacău, se publică pe teme culturale: Curentul Bacăului, al lui Constantin Nădejde; Floare albastră, a lui Alexandru Grigorescu; revista Liceului de băieți „Ferdinand I” din Bacău, cu titlul Frământări; sau Cronica, pe care Gheorghe Crișan o mutase aici de la Baia Mare. Craiovenii citesc: un „săptămânal politic, social, cultural” Cronicarul; revista Asociației „Frăția Ortodoxă Română”, a elevilor de curs secundar din Craiova, cu titlul alcătuit din sigla asociației, FOR; revista „de literatură și cultură generală” Gând și slovă oltenească; dar și Banatul literar, care migrează între Craiova, Lugoj și Caransebeș; sau Făclia lui Constantin Jaleș, care va trece munții, în Timișoara, pentru ultimii săi trei ani de existență. „Revista de cultură și profesie a medicilor veterinari” Dreptul nostru, apărută inițial la Craiova, mai trecuse prin Cernăuți și Chișinău, pentru a ajunge la București, pe finalul apariției sale. Prezent în paginile bibliografiei este deci și Cernăuțiul, unde mai apar: „revista lunară pentru iubitorii de viață tăcută” cu titlul quasi-latinesc Aquarium și terrarium; Arta, apărută inițial la București; Comerț și meserie = Handel und Gewerbe a lui Max Weissmann, cu texte în limbile română și germană; o „revistă și club internațional de schimb și corespondență = Zeitschrift und internationaler Tausch- und Korrespondenz Klub = revue et club international d'échange et de correspondence = Review and international Club for exchange and correspondence” cu titlul doar în limba română Filatelia, afiliată la „Alliance de Clubs & Revues Philatéliques” din orașul belgian Verviers; dar și „ziarul de afirmare românească” Bucovina, sub direcția lui Ion Munteanu.
O „foaie de propovăduire creștină ortodoxă” cu titlul Frăția „Arhanghelul Mihail”, apărând la București, în două numere, din 15 decembrie 1940 și 1 ianuarie 1941, sub direcțiunea lui Ștefan Palaghiță, în redactarea lui Gheorghe Dem. Ciocan, la tipografia „Gândul”, proprietatea lui N. Stoicănescu, această 'foaie' ține locul publicației politico-religioase a protosingherului Teofil Ionescu, al cărui Cuvânt Bun își întrerupsese apariția între octombrie 1940 și martie 1941. Ceea ce atrage atenția asupra acestei publicații este însă faptul că a fost bibliografiată la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, unde am identificat-o la cota 487.641, prin intermediul catalogului de periodice disponibil online la secțiunea „Cataloage tradiționale digitizate”1.
Multe publicații sau părți de publicații au fost bibliografiate direct după materialele existente la BCU Cluj, sau după exemplarele scanate, disponibile online în Biblioteca digitală2, unele informații fiind însă doar preluate din catalogul publicațiilor periodice ale bibliotecii universitare clujene, catalog disponibil online – din cauza perioadei istorice tulburi (pe motive politico-sanitare) în care am fost nevoiți să definitivăm prima parte a celui de al șaselea tom al bibliografiei naționale retrospective a periodicelor (în anul 2020), astfel încât nu am mai putut face obișnuitele deplasări în teritoriu cu scopuri bibliografico-informative, deplasări care fuseseră, de fiecare dată, surse de nebănuite și fructuoase colaborări cu colegii bibliotecari clujeni. Și exact acesta este criteriul după care am ales publicațiile periodice din prima parte a celui de al șaselea tom din Publicațiile periodice românești, cu care să ilustrez recenzia de față, caracteristica lor comună fiind faptul că acestea - plus alte câteva, neamintite aici, în total reprezentând aproape 10% dintre titluri – au fost bibliografiate, direct sau indirect, total sau parțial, la BCU Cluj, întrucât, la București, Biblioteca Academiei Române nu deține aceste exemplare.
Dacă, de curiozitate să aflați mai repede caracteristica aceea care justifică selecția publicațiilor pentru avant-recenzie, ați trecut aici direct din introducere, citiți și texul intermediar, cu atenție la indicațiile geografice! Iar dacă ați ajuns până aici, citind cuvânt cu cuvânt sau doar pe diagonală, reluați lectura, tot cu atenție la indicațiile geografice! Veți observa astfel că în colecțiile de periodice ale bibliotecii universitare clujene se păstrează publicații interbelice (unele fiind chiar unicate) din cam toate ținuturile locuite de români.
Noi, autorii acestui în-curând-publicat-tom al bibliografiei naționale retrospective românești a publicațiilor periodice, Luminița Radu (coordonator), Maria Buturugă, Zalina Neagu și Silviu Nedelcu, aducem mulțumiri și pe acestă cale Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, pentru ajutorul oferit cu mare disponibilitate, felicitând conducerea instituției pentru ampla acțiune de digitalizare a cataloagelor și publicațiilor proprii.
______________________________
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
* Email: mariab@biblacad.ro
1 Cataloage tradiționale digitizate – Catalog Periodice BCU Cluj: https://www.bcucluj.ro/ro/resursele-bibliotecii/cat/cp ; Publicația de la cota 487.641: https://www.bcucluj.ro/sites/all/modules/custom/bcu_catalogs/data/cp/pdf/f/r/Fratia%20Arhanghelul%20Mihail.pdf
2 Biblioteca Digitală BCU Cluj: http://dspace.bcucluj.ro/
