Maria-Stela Constantinescu-Matiţa*
bibliotecar - Cercetare bibliografică
« Viitorul e ca şi raiul. Toţi sunt exaltaţi de el, dar nimeni nu vrea să ajungă încă acolo. »
(James Baldwin)
Pandemia generată de noul coronavirus a adus în faţa lumii provocări unice, în unele situaţii chiar fără soluţii de ieşire din impasul nemaiîntâlnit până acum. Izbucnirea neaşteptată a crizei generate de COVID-19 a forțat profesioniștii din biblioteci să găsească modalități de lucru noi într-un interval de timp extrem de scurt, adaptate noilor schimbări survenite, să ofere utilizatorilor servicii la distanță adecvate în timpul acestei urgențe de sănătate publică, platforme digitale care să susţină educaţia şi cultura, să menţină în parametri optimi statu-quoul bibliotecilor aşa cum i-au obişnuit acestea pe utilizatorii lor şi chiar mai mult de atât.
Tehnologia şi-a spus cuvântul şi s-a dovedit a fi elementul cheie şi salvator. Astfel s-a demonstrat, dacă mai trebuia, "cât de importantă este pregătirea și dezvoltarea rezilienței sistemului de învățământ în fața situațiilor critice prin implementarea consecventă de măsuri în vederea digitalizării proceselor implicate, respectiv, cât de necesară este stabilirea și aplicarea cu celeritate a unei Strategii naționale pentru digitalizarea educației".1
Doar tehnologia nu este suficientă, nu poate face nimic singură. Pentru asta este nevoie de specialiştii din biblioteci, al căror rol este unul crucial pentru a regândi, a crea şi înlesni servicii, a conştientiza utilizatorii asupra facilităţilor şi serviciilor oferite de aceștia. De asemenea, bibliotecarii au nevoie permanentă de updatarea cunoştinţelor în biblioteconomie, ştiinţele informării - documentării şi în mediul digital.
Ca urmare a restricţiilor impuse în urma pandemiei de coronavirus, întregul proces de predare şi învăţare, aproape în toată această perioadă, s-a mutat în online. Deşi procesul educaţional online nu a fost niciodată anticipat, nu a fost pregătit, cel puţin în România, s-a dovedit totuşi a fi cât de cât o alternativă, un fel de "elixir" pentru ca educaţia să aibă cât mai puţin de suferit în urma izolării, a suspendării tuturor activităţilor faţă în faţă și pierderea accesului la colecțiile şi conţinuturile fizice din biblioteci. De asemenea, tinerii, elevii, studenţii şi profesorii au putut observa cât este de dificilă această metodă de abordare şi, în mod special elevii şi studenţii, au putut vedea că predarea şi învăţarea nu este tot una cu divertismentul din mediul virtual.
În acest context, Biblioteca Naţională a României şi bibliotecile de importanţă naţională, precum cele universitare din România, au fost nevoite să se reinventeze şi să se plieze pe noua situaţie, pentru a asigura satisfacerea nevoilor educaționale ale părților interesate, pentru a-şi arăta utilitatea, pentru a îmbunătăți și a consolida procesul de predare, învățare și cercetare. Au existat şi există puncte comune, dar şi abordări şi opţiuni diferite oferite de către biblioteci. Unele biblioteci din sistemul de învățământ superior au depus eforturi mari pentru a valorifica și extinde serviciile online existente. Este cazul Bibliotecii Centrale Universitare "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca, care în această perioadă a demarat un nou şi ambiţios proiect, pe lângă altele deja în derulare.
În primul rând, site-urile web ale bibliotecilor sunt platformele esențiale și dinamice pentru conectarea și deservirea utilizatorilor acestora. De aici porneşte practic orice explorare de la distanţă, orice căutare şi regăsire de informaţii. De aceea, un site bine pus la punct şi actualizarea permanentă a cuprinsului acestora este extrem de importantă, atât pentru utilizatori sau potenţialii utilizatori, dar şi pentru vizibilitatea instituţiilor şi activităţile întreprinse de acestea. Din punctul meu de vedere, unele biblioteci au reuşit cu succes în acest demers, iar altele ar trebui să-şi îmbunătăţească paginile web, dar şi serviciile online atât de importante şi de actuale mai ales în acest context.
Dintre serviciile aproximativ similare, dar în unele privinţe şi uşor diferite, puse la dispoziţie de biblioteci se evidenţiază:
- Accesul la cataloagele online;
- Accesul online la resursele ştiinţifice electronice licenţiate;
- Accesul online la resursele ştiinţifice electronice puse gratuit la dispoziţia comunităţii ştiinţifice în perioada pandemiei;
- Consultarea online a bibliotecilor digitale proprii fiecărei biblioteci şi a unor resurse ştiinţifice româneşti disponibile online;
- Livrarea de documente online;
- Training la resursele ştiinţifice;
- Tranzacţii de referinţe bibliografice şi diferite informaţii online;
- Furnizarea de bibliografii la cerere;
- Înscrierea noilor cititori, vizarea permiselor existente şi lichidări;
- Împrumut la domiciliu.
În această perioadă deosebit de incertă, dificilă şi suprasolicitantă pentru personal, bibliotecile au mai pus la dispoziţia beneficiarilor şi alte tipuri de servicii / oferte virtuale, care le diferenţiază între ele prin paleta ofertei. Se pot menţiona diferite expoziţii virtuale pe teme variate, evenimente online organizate, conferiţe virtuale, accesul la cataloagele tradiţionale digitizate sau o situaţie mai specială este BCU din Cluj-Napoca, care, pentru a veni în ajutorul şi în susţinerea învăţământului universitar şi cercetării, a creat o platformă digitală specială şi unică pentru bibliografia scanată a cursurilor, precum și tematica examenului de licență destinată studenţilor şi masteranzilor. Ceva similar, dar la scară mai mică, se regăseşte şi pe pagina web a Bibliotecii Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, ca noutate a anului 2021. Se constată faptul că unele biblioteci au servicii digitale semnificative, iar altele mai puţine. Există acel ceva, acea "sclipire" care face diferenţa. În spatele acestor servicii şi abordări care sunt vizibile şi diseminate larg, bibliotecile au desfăşurat şi activităţi offline, departe de ochii lumii, dintre care unele s-au materializat sau se vor materializa în informaţii şi implicit oferte digitale destinate publicului larg.
Bibliotecile sunt mandatate pentru a se adapta la schimbare, la nou, la evoluţie, pentru a putea face faţă cerinţelor de un nivel tot mai ridicat, exigenţelor tot mai mari, competiţiei, nevoilor şi aşteptărilor utilizatorilor, “ecuaţiilor” tot mai complicate care se cer a fi rezolvate. Locul acestor instituţii în noua paradigmă poate fi configurat doar în măsura în care ele îşi vor defini cu precizie poziţia şi raportul faţă de solicitanţii produselor şi serviciilor lor, precum şi principiile de bază pe care le vor folosi în gestionarea şi furnizarea informaţiilor.
În contextul abordărilor actuale, bibliotecile trebuie să vină cu idei şi soluţii de reconfigurare şi diversificare a produselor şi serviciilor destinate utilizatorilor, reali şi potenţiali, pentru a ţine pasul cu dezvoltările în domeniile tehnologiei şi comunicării, pentru a-şi legitima existenţa şi a-şi crea o imagine favorabilă în societate, pentru a fi un veritabil competitor şi vector pe piaţa de informaţii şi a face faţă provocărilor tot mai mari.
Creşterea puternică a cantităţii de informaţii şi necesitatea diseminării pe scară largă a acesteia trebuie să determine bibliotecile să ia în calcul introducerea, în viitor, a unor produse şi servicii noi, precum şi extensia celor deja existente. Acestea trebuie să vină în întâmpinarea utilizatorului, contactul dintre bibliotecar şi client având o importanţă strategică în asigurarea calităţii ofertelor.
Scurta analiză prezentată în acest articol a urmărit să vadă care a fost reacţia câtorva biblioteci importante în timpul pandemiei de COVID-19 şi cum au reuşit ele să abordeze răspunsul, precum şi strategiile pe care le-au urmat. Unele au răspuns mai bine, mai articulat, altele mai timid. Această experienţă ne-a învăţat că trebuie să regândim servicii, strategii, practici de lucru, abordări, să colaborăm, să fim open-minded şi deschişi la nou, la necunoscut, chiar dacă psihologic acest lucru este mai dificil uneori. Bibliotecile trebuie susţinute şi trebuie investit în tehnologie, infrastructură, sisteme şi dezvoltarea profesională a personalului din biblioteci, care s-a dovedit a fi deosebit de important şi a avut un rol decisiv prin munca desfăşurată în acest interval de timp, în vremuri extrem de dificile şi cu un impact major. Iar de ofertele pe care le vom face în viitor, atât în produse cât şi în servicii noi, moderne, în pas cu timpurile, va depinde viitorul bibliotecilor, ele validându-se tocmai prin plusurile pe care le vor aduce în faţa beneficiarilor.
Referinţe:
- https://www.edupedu.ro/propunerile-aliantei-studentilor-pentru-digitalizarea-educatiei-o-prioritate-europeana-luata-in-calcul-in-romania-doar-din-cauza-pandemiei-si-folosita-pana-acum-mai-degraba-ca-s/, accesat în 11 ianuarie 2021
- https://www.bcucluj.ro/, accesat 12 ianuarie 2021
- http://www.bibnat.ro/, accesat 11 ianuarie 2021
- http://www.bcu-iasi.ro/, accesat 12 ianuarie 2021
- http://www.bcut.ro/test/site/, accesat 12 ianuarie 2021
- http://bcu.ulbsibiu.ro/, accesat 13 ianuarie 2021
- https://digitalcommons.unl.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=8403&context=libphilprac, accesat în 11 ianuarie 2021
- https://www.elsevier.com/connect/library-connect/covid-19-resources-for-librarians-and-their-library-users, accesat în 11 ianuarie 2021
* E-mail: stela.constantinescu@bcucluj.ro
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
1 Propunerile Alianței studenților pentru digitalizarea educației, “o prioritate europeană” luată în calcul în România doar “din cauza pandemiei” și folosită până acum mai degrabă ca slogan, consultat pe https://www.edupedu.ro/propunerile-aliantei-studentilor-pentru-digitalizarea-educatiei-o-prioritate-europeana-luata-in-calcul-in-romania-doar-din-cauza-pandemiei-si-folosita-pana-acum-mai-degraba-ca-s/, accesat în 12 ianuarie 2021
