Lect. univ. dr. Florina Ilis*
şef serviciu - Cercetare bibliografică
Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" Cluj-Napoca
Petrișor Militaru, Maria Dinu (coord.), Adrian Marino la centenar, Prefață de Nicolae Marinescu, Editura Aius, Craiova, 2021.
Cu eleganță și elocvență, Nicolae Marinescu argumentează în prefață de ce un volum dedicat centenarului lui Adrian Marino a apărut la Craiova, un oraș, aparent, absent din biografia criticului de idei. Celor care nu cunosc în detaliu activitatea lui Adrian Marino li s-ar părea cel mult curioasă această inițiativă a instituțiilor craiovene de a omagia un om de cultură care s-a născut la Iași, și-a început cariera la București și, din a doua jumătate a vieții s-a stabilit și a trăit, până la sfârșitul ei, la Cluj-Napoca.
Parcurgând argumentele lui Nicolae Marinescu nu putem decât să apreciem și să admirăm cu sinceritate gestul omagial al colegilor din Cetatea Băniei. Redactarea biografiei olteanului Al. Macedonski (Viața lui Alexandru Macedonski, 1966), editarea operei acestuia, precum și colaborarea criticului la excelentele reviste Ramuri și Mozaicul din Craiova reprezintă argumente convingătoare ale pledoariei lui Nicolae Marinescu pentru interesul arătat față de ideocriticul născut la Iași. Acestora li se adaugă colaborarea strânsă, începând cu 1995, cu Editura Aius din Craiova, unde Adrian Marino a publicat jurnalul de călătorie Olé! Espana. Jurnal spaniol, reprezentând o ediție revizuită a volumului din 1974. Un an mai târziu, în 1996, tot la Editura Aius, Marino a coordonat volumul Revenirea în Europa, un volum ce radiografia cu finețe starea politicii și culturii române înaintea aderării noastre la structurile europene. A urmat, în anul 2000, la aceeași generoasă editură, Cenzura în România: schiță istorică introductivă, un volum conceput de Adrian Marino sub forma unui plan de sinteză al unui viitor volum despre cenzură și ideea de libertate pe care, din păcate, din cauza plecării din această lume, n-a mai izbutit să-l finalizeze. Mai mult, lansarea volumelor Olé! Espana. Jurnal spaniol și Revenirea în Europa a atras, la vremea respectivă, din câte aflăm din prefață, un public numeros, dornic să fie prezent la întâlnirea sau revederea cu Adrian Marino.
Din motivele invocate mai sus, așadar, realizarea la Craiova a unui volum care să marcheze centenarul Adrian Marino nu ne mai surprinde; dimpotrivă, ne bucură pe noi toți, cei care, într-un fel sau altul, am colaborat cu criticul stabilit la Cluj. Maria Dinu evidențiază, de altfel, într-un studiu inserat în acest volum, relațiile dintre Adrian Marino și mediul intelectual craiovean, descriind evoluția acestora, precum și contexul dezvoltării lor. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că Adrian Marino a avut o admirație aparte față de onestitatea intelectuală a lui Constantin M. Popa (Viața unui om singur, p. 480), care i-a dedicat criticului de idei stabilit la Cluj cea dintâi lucrare despre opera sa, intitulată Hermeneutica lui Adrian Marino (1993) și a apreciat în cuvinte laudative inițiativele și proiectele editurii Aius.
Despre complicata și controversata posteritate a lui Adrian Marino ne vorbește și criticul Ștefan Borbely care, în excelentul său studiu Posteritatea lui Adrian Marino, punctează cu precisă rigoare dificultățile drumului către posteritate al criticului, dificultăți care, departe de a se fi limpezit odată cu dispariția sa, par să se fi adâncit și mai mult. Campania de presă dusă împotriva lui Adrian Marino, începută în primăvara lui 2010, în ziarul Evenimentul zilei, va deruta și va produce multă confuzie în lumea publică românească. Memoriile incomode ale lui Adrian Marino au produs, fără îndoială, această reacție, iar o explicație a virulentei campanii ar putea fi dată și de deranjul produs de Marino prin unele afirmații din volumul de memorii Viața unui om singur, apărut în 2010. Intervențiile lui Gabriel Andreescu și Vladimir Tismăneanu vor limpezi, într-un fel, după cum arată Ștefan Borbely, lucrurile, dar nu le vor clarifica definitiv. De aceea, în vederea redeschiderii „dosarului” Marino și a provocării de noi dezbateri, - dezbateri de idei care să se ridice, însă, deasupra umorilor personale -, inițiativa coordonatorilor volumului dedicat centenarului nașterii lui Adrian Marino este cu atât mai demnă de apreciat. Profesorul Ștefan Borbely avea dreptate afirmând că o monografie amplă asupra operei criticului de idei Adrian Marino ar fi necesară. Ideile politice ale lui Marino, făcute publice prin articole în Mozaicul sau în Sfera politicii, au intrat demult în circuitul public și în discursul politic, însă o reevaluare a acestora în contextul actual ar fi oricând binevenită. De asemenea, hermeneutica lui Adrian Marino, după cum o numește Constantin M. Popa, ar fi un bun punct de pornire în redefinirea sistemului critic al hermeneutului născut la Iași.
Capitolul întâi al volumului, coordonat de Petrișor Militaru și Maria Dinu, este dedicat Posterității operei lui Marino. Ștefan Borbely, un colaborator și apropiat al lui Marino, va oferi, de altfel, titlul acestui capitol, arătând în ce constă posteritatea acestuia. Excelent documentat, articolul lui Ștefan Borbely trasează primele jaloane în ceea ce privește receptarea lui Adrian Marino în perioada ce a urmat dispariției acestuia. Cu luciditate și rigoare, Ștefan Borbely întocmește un excelent dosar al posterității lui Marino, bine documentat și echilibrat în opinii.
Primul capitol, dedicat posterității criticului, cuprinde o serie de articole care recompun, pornind de la structura operei și a temelor majore ale acesteia, sub o zodie a totalității, - după formula bine aleasă de Iulian Boldea în articolul său -, imaginea complexă a lui Adrian Marino. Astfel, în studiul Falsele cărți de călătorie ale lui Adrian Marino. Obsesii metatextuale și impulsuri confesive, Emanuela Ilie demască „falsele” jurnale de călătorie ale lui Marino, integrându-le în limbajul ambiguu, metatextual, al epocii în care au fost scrise. Poziționarea lui Marino în raport cu tendințele și evoluția criticii literare românești și străine pe parcursul celor câteva decenii în care acesta s-a afirmat ca și critic literar este analizată de către Marian Victor Buciu în studiul dedicat posturii critice a lui Adrian Marino. Constantina Raveca Buleu izbutește, în articolul său intitulat Adrian Marino între teoria invarianților și aesthetica perennis, să exprime cu acuratețe „tiparul de profunzime al gândirii lui Adrian Marino” (p. 86), surprinzând tehnica unei ars combinatoria pline de vigoare, prin intermediul căreia comparatistul Marino și-a exersat subtilitatea interpretativă și viziunea critică.
În studiul Macedonski, polemistul și epigramistul, Ion Munteanu se oprește asupra receptării de către Marino a lui Macedonski, evidențiind validitatea critică a ideilor pe care le-a formulat istoricul literar despre poetul și epigramistul Macedonski. Gabriel Nedelea explică, în studiul Adrian Marino și imperativul sincronismului în evoluția și structurarea ideilor literare, poziția lui Adrian Marino față de evoluția ideilor literare, evidențiind viziunea acestuia asupra rolului influențelor, dar și al sincronismului literar pe care l-a promovat, uneori, polemic, în textele sale.
Adrian Marino s-a născut la Iași, în 5 septembrie 1921. De-a lungul timpului, nu a fost prea generos în furnizarea de informații biografice, dimpotrivă, a știut să păstreze tăcerea asupra principalelor evenimente din viața sa. De aceea, apariția cărții de memorii Viața unui om singur i-a surprins pe cei care îi cunoșteau discreția și felul de a vorbi despre sine la modul general. Apărut la 5 ani de la moartea sa, volumul Viața unui om singur a scos la iveală ascunzișuri sufletești disimulate cu abilitate, dar care l-au expus pe autorul acestora într-o nouă ipostază în fața lumii. Nu e de mirare că, în cel de-al doilea capitol al volumului dedicat centenarului lui Adrian Marino, vom întâlni cu predilecție studii care fie se opresc explicit asupra cărții de memorii a criticului, fie, pornind de la anumite afirmații din carte, reinterpretează, prin prisma acestora, biografia autorului. În acest capitol semnează excelente texte: Ioan Lascu, Scurtă poveste despre Adrian Marino, Adrian Dinu-Rachieru, Cazul Marino, Mircea Popa, Adrian Marino – spirit universal, Adi G. Secară, Adrian Marino, un „străin” camusian față în față cu ambiguitatea condiției umane (românești)?. Problema raportării la Celălalt, Andrei Velea, Un mare „DA” pentru mesajul lui Adrian Marino, Geo Constantinescu, Adrian Marino în țara lui Cervantes, Maria Dinu, Adrian Marino și mediul intelectual craiovean. Toți autorii izbutesc să surpindă o fațetă a personalității lui Adrian Marino, compunând o imagine pe cât de variată, pe atât de exactă a singuraticului de la Cluj. În opinia acestora, Marino este „un caz” (Dinu Rachieru), un „spirit universal” (Mircea Popa), un „personaj” (Ioan Lascu), un „străin” în sens camusian (Adi G. Secară), dar și un adevărat „intelectual european” (Maria Dinu). Într-adevăr, urmărind convingătoarele argumente ale autorilor, cititorii cărții își vor putea forma o opinie despre personalitatea lui Adrian Marino.
Celor două capitole de studii li se adaugă o Addenda cu două texte semnate de Adrian Marino: Autobiografie: ani de închisoare (articol apărut în revista Memoria, nr.2/1990) și Literatura europeană, azi (articol apărut în I Quaderni di Gaia, nr.1, 1990, tradus de Roxana Ilie), completate de un interviu realizat de Nicolae Oprea.
În încheierea volumul Adrian Marino la centenar, coordonatorii Petrișor Militaru și Maria Dinu au întocmit un Album de amintiri unde vom regăsi fotografii inedite, preluate din arhiva doamnei Lidia Bote și Ștefan Borbely. Rod al colaborării celor care l-au prețuit cu adevărat pe Adrian Marino, volumul coordonat de cercetătorii Maria Dinu și Petrișor Militaru nu este, totuși, un volum encomiastic, ci o încercare izbutită de a iniția, după mai bine de 15 ani de la dispariția criticului de idei, un cadru adecvat, academic, de dezbateri și analize a biografiei și operei lui Adrian Marino.
______________________________
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
* Email: florina.ilis@bcucluj.ro
