Dr. Lucia Turc*
bibliotecar - Cercetare bibliografică
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, societatea românească ardeleană trece de la militantismul politic al revoluţiei de la 1848 la militantismul cultural. Această epocă înregistrează fenomenul de agregare culturală prin înfiinţarea a numeroase instituţii, societăţi, reuniuni cu scopul declarat de cultivare a limbii şi literaturii române. Actul cultural se verticalizează la toate nivelurile societăţii şi prin pătrunderea cărţii în diferite medii sociale cu intenţia de a contribui la ridicarea materială şi spirituală a tuturor românilor. Cel mai eficient mijloc de răspândire a cuvântului scris a fost înfiinţarea de biblioteci în toate zonele Transilvaniei.
Astfel de intreprinderi apar în regiunea Clujului în primii ani după 1850 prin întemeierea Casinei române din Cluj, dotată cu un fond periodice şi cărţi, care a ajuns în primii ani ai secolului al XX-lea, la cifra de 268 volume1 şi prin constituirea Societăţii de lectură „Iulia” a studenţilor români de la universitatea clujeană. În documentele acesteia din urmă se detectează intenţia declarată de: „a-şi extinde razele încălzitoare, după putinţă peste întreg publicul românesc din Cluj şi împrejur”2. De altfel, printre membrii ei erau şi intelectuali, membri ai casinei române, iar în sala de lectură a bibliotecii, adăpostită în localul Casinei, puteau consulta publicaţiile periodice membrii societăţii, elevii români de la gimnaziul romano-catolic, intelectualii, meseriaşii3. După desfinţarea ei, fondurile sale vor trece în administrarea Casinei, şi apoi, peste ani, în biblioteca Agenturii ASTREI pentru tinerimea universitară română4. Tot în Cluj, funcţiona, în jurul anului 1880, şi o societate de lectură a elevilor români de la gimnaziul romano-catolic, care deţinea un fond de câteva zeci de cărţi5.
O societate culturală de mare tradiţie, în rândul tineretului studios a fost şi Societatea „Alexi-Şincai” a teologilor din Gherla, înfiinţată în 1869 şi având una dintre cele mai mari biblioteci din această zonă. Către sfârşitul secolului număra aproape 800 de volume6 din cele mai diverse domenii şi având legături cu marile edituri, librării şi instituţii din întreg spaţiul românesc.
În oraşele zonei au funcţionat şi biblioteci ale reuniunilor profesionale cum ar fi cele ale meseriaşilor şi ale cadrelor didactice. Meseriaşii, organizaţi în asociaţii cu scop lucrativ, dar şi cultural au avut biblioteci pe lângă reuniunile din Cluj7 şi Turda8. Cele ale cadrelor didactice erau divizate în mai multe categorii, în funcţie de organizarea ierarhică şi zonală. Existau biblioteci ale învăţătorilor şi profesorilor în şcoli şi biblioteci ale despărţămintelor celor două mari reuniuni, apărute ca urmare a caracterului confesional al învăţământului românesc, cu filiale în toată Transilvania. Printre acestea se numără biblioteca Despărţământului Cătina al Reuniunii învăţătorilor greco-catolici9, Despărţământului Cluj10, Despărţământului Cojocna11, Despărţământului Dârja12, Despărţământului Indol13, Despărţământului Turda14, biblioteca Reuniunii învăţătorilor greco-catolici din jurul Gherlei15.
Şcolile confesionale elementare şi medii aveau biblioteci cu fonduri destinate elevilor şi profesorilor. Foarte numeroase, ele au funcţionat atât în unităţile de învăţământ urbane, cât şi în mediul rural. Ca urmare, ne permitem să le enumerăm doar pe cele care au deţinut un număr mai însemnat de cărţi: Biblioteca Preparanzilor din Gherla16, Biblioteca Seminarului teologic din Gherla17, Biblioteca şcolii primare din Turda18.
Aproape la fel de numeroase au fost şi bibliotecile parohiale. Dinamica activităţilor şcolare şi confesionale, îmbinate adeseori, a făcut ca biblioteca parohială să deţină şi rolul unei biblioteci şcolare şi cel al unei biblioteci populare. Mai târziu, spre sfârşitul secolului, din fondurile ei se desprind cele două tipuri de biblioteci menţionate mai sus, dar până în 1918 o delimitare clară între cele trei tipuri nu a existat, chiar dacă în 1907 Sinodul Arhidiecezan din Sibiu prin Comisia şcolară decide „ca biblioteca şcolară să se separeze şi să conţină numai cărţi pentru elevi, iar celelate să fie trecute în biblioteca parohială”19. Într-o notă din revista „Transilvania” se menţiona, în anul 1912, că în despărţămintele Sibiu, Cluj şi Sălişte bibliotecile poporale ale ASTREI şi bibliotecile parohiale au fuzionat20, cu certitudine din considerente de ordin practic, pentru a se evita activitatea paralelă, de multe ori fiind conduse de aceiaşi persoană, în speţă preotul parohiei respective21.
Cu certitudine cele mai multe biblioteci au fost cele ale ASTREI, apărute ca urmare a politicii culturale promovată de Asociaţiune, în număr mare în localităţile rurale ale zonei. Mai mult de jumătate din cele 113 biblioteci pe care le-am identificat ca existente în registrul cronologic şi spaţiul la care ne raportăm, au fost biblioteci poporale ale ASTREI. La nivelul Transilvaniei, acestea s-au constituit în două etape, delimitate de anul 1899, când a apărut Regulamentul pentru înfiinţarea şi administrarea bibliotecilor poporale ale „Asociaţiunii pentru literatura şi cultura poporului român22. Anterior acestei date Despărţământul Cluj a avut iniţiativa înfiinţării unor biblioteci poporale, fiind printre primele care au deţinut fonduri pentru lectura unui public cât mai larg. După 1899 la nivel local s-au manifestat şi alte intreprinderi menite să sprijine bibliotecile poporale. Astfel se tipăresc colecţii de cărţi prin care să se înzestreze propriile biblioteci, la preţuri accesibile şi în limita posibilităţilor materiale. Primele despărţăminte care au tipărit publicaţii destinate bibliotecilor poporale au fost Hida-Huedin şi Cluj Acesta din urmă şi-a constituit o colecţie în care urmau să apără după un plan editorial întocmit de Amos Frâncu, lucrări din diferite domenii: morală, igienă, drept economie, literatură, farmacie şi medicină, agricultură23.
Analiza bibliometrică a tuturor acestor biblioteci demonstrează că, pe teritoriul actualului judeţ Cluj au funcţionat aproape toate categoriile de biblioteci specifice societăţii româneşti transilvănene de până la 1918, cu excepţia celor muzicale şi teatrale şi a bibliotecilor ambulante ale Astrei. În ce priveşte dimensiunile fondurilor există diferenţe cantitavive între bibliotecile din mediul urban şi cele din mediul rural, primele fiind mai mari şi mai bine organizate (Biblioteca tractului protopopesc gr. cat. al Clujului, Biblioteca tractului protopopesc gr. or. Cluj, Biblioteca Reuniunii învăţătorilor gr. cat din jurul Gherlei, Biblioteca Societăţii literar-bisericească „Alexi-Şincai”, Biblioteca Reuniunii femeilor române din Turda). Repertoriul acestor biblioteci, aflat în finalul acestui articol, demonstrează că repartiţia lor teritorială este relativ uniformă, cu diferenţe numerice între zona rurală şi cea urbană în favoarea celei din urmă.
Activitatea bibliotecilor româneşti a fost reglementată de acte elaborate de către societăţile sau instituţiile care le patronau. În general, se întocmesc regulamente de bibliotecă, dar există şi biblioteci organizate numai pe baza statutelor, care conţineau prevederi referitoare la bibliotecă sau stipulau atribuţiile bibliotecarului, precum şi biblioteci care din considerente legate de activitatea bibliotecarului nu se ghidau după acte normative scrise, având doar câteva reguli privind împrumutul şi protecţia fondului de carte. Biblioteca tractului protopopesc al Dejului a avut unul dintre cele mai moderne astfel de regulamente, elaborat după norme care şi astăzi ar putea fi în vigoare24.
Pentru cercetătorul de astăzi cele mai importante aspecte din activitatea acestor biblioteci rămân numărul publicaţiilor, componenţa fondurilor, domeniile cunoaşterii cărora aparţineau cărţile, limba în care au fost scrise, reconstituirea fenomenului lecturii, a circulaţiei ideilor. Bibliotecile societăţilor de lectură ale elevilor şi studenţilor s-au înfiinţat din nevoia cultivării limbii şi literaturii române, a completării cunoştinţelor dobândite în procesul instructiv-educativ, chiar dacă ele nu erau considerate un auxiliar al activităţilor didactice. Fondurile lor reflectă preocupările membrilor, posibilităţile de lărgire a cunoştinţelor, de formare intelectuală. Casinele române şi-au constituit biblioteci orientate în primul rând spre achiziţia de periodice. Consultarea zilnică a acestora facilita conectarea membrilor la problemele societăţii româneşti, constituind adevărate tribune de luptă pentru afirmarea naţională a românilor transilvăneni.
Bibliotecile reuniunilor de învăţători intră în categoria bibliotecilor specializate, chiar dacă, datorită în primul rând donaţiilor, ele nu cuprindeau în majoritate cărţi pedagogice. Prin fondurile pe care le deţineau demonstează propensiunea spre achiziţia de carte românească. Reuniunea învăţătorilor români din jurul Gherlei avea în 1907, 405 cărţi din care 46 erau de specialitate, un procent destul de mic (v. Anexa 31), determinat de numărul mare de donaţii, care nu includeau, obligatoriu şi cărţi de pedagogie. Diviziunea fondului în funcţie de limba publicaţiilor, aici fiiind incluse şi periodicele, ne arată în mod convingător că exista dorinţa de a achiziţiona în primul rînd cărţi româneşti (v. Anexa 32). Din literatura naţională se cuvin a fi menţionate: V. Alecsandri, Poesii; D. Bolintineanu, Legende istorice, Viaţa şi faptele lui Mihai Viteazul; I. Creangă, Opere complete; M. Cunţan, Poezii; M. Eminescu, Poezii; G. Coşbuc, Balade şi idile, Fire de tort, iar din literatura pedagogică: G. V. Borgovan, Spicuiri din istoria pedagogiei, Învăţământul intuitiv; I. P. Eliade, Elemente de pedagogie şi metodică, Istoria pedagogiei; J. Popescu, Compendiu de pedagogie; I. Pop-Reteganul, Convorbiri pedagogice; D. Stăncescu, Despre educaţiune; V. Petri, Şcoala română, Şcoala practică, precum şi o serie de manuale şcolare de gramatică, aritmetică, caligrafie, geometrie, istorie, geografie, ştiinţe naturale, igienă25.
Fondurile bibliotecii Reuniunii femeilor române din Turda pot fi reconstituite pe baza cataloguluia publicat în 1910 şi structurat pe domenii26, constituind un indiciu preţios privind lectura feminină. Cea mai mare parte o reprezintă literatura beletristică şi dramaturgia, urmate la mare distanţă de publicaţiile periodice, care se pare nu stârneau interesul membrelor societăţii în aceaişi măsură ca în cazul lecturii masculine din cadrul casinelor, explicabil prin concepţia epocii că femeile trebuie să fie mai puţin interesate de faptul cotidian, în ultimă instanţă de politică şi mai mult înclinate spre estetică.
Pentru bibliotecile poporale ale ASTREI, reconstituirea fondurilor se poate face pornind de la publicaţiile pe care Asociaţiunea sibiană le trimitea periodic în despărţăminte pentru a apoviziona reţeaua bibliotecilor rurale, dar şi de la donaţiile persoanelor particulare. Necesitatea unor publicaţii care să susţină programul cultural al ASTREI a determinat apariţia colecţiei „Biblioteca poporală a Asociaţiunii” în anul 1900, deşi ideea fusese lansată în 1890 cu ocazia adunării de la Reghin27. Apărută în trei serii din care două înainte de 1918, „Biblioteca poporală a Asociaţiunii” a publicat din operele lui Vasile Alexandri, Ion Creangă, George Coşbuc, Ioan Slavici, Ion Agârbiceanu, Octavian Goga, Anton Pann, Ion Pop-Reteganul, Andrei Bârseanu, Nicolae Iorga, Ioan Lupaş, Horia Petra-Petrescu, în tiraje care au oscilat între 2000 de exemplare în 1900 şi 15000 de exemplare în 191228. Pentru a satisface nevoile de lectură ale unor categorii sociale diferite, prin vârstă şi preocupări, Asociaţiunea iniţiază la începutul secolului XX colecţia „Biblioteca tineretului” din care au apărut până la începutul primului război mondial numai nouă numere. Cărţile din aceste colecţii şi cele două publicaţii periodice ale ASTREI, „Transilvania” şi „Ţara noastră” (aceasta din urmă a apărut numai un an) au constituit nucleul fondurilor bibliotecilor poporale ale ASTREI find difuzate gratuit în toate despărţămintele, comitetele acestora redistribuindu-le către agenturile subordonate.
Agârbiciu**
1. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 386)
Aghireş
2. Bibliotecă poporală a ASTREI (Unirea, XXIII, 1913, nr. 121, p. 5)
3. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, VI, 1904, nr. 7, p. 120)
Aiton
4. Bibliotecă poporală a ASTREI (Unirea, XXIII, 1913, nr. 121, p. 5)
5. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, V, 1903, nr. 3, p. 48)
Bedeciu
6. Bibliotecă şcolară (Telegraful Român, LVI, 1908, nr. 5, p. 19)
Berindu
7. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 270)
Bobâlna
8. Bibliotecă poporală (Telegraful Român, LVI, 1908, nr. 114, p. 471)
9. Bibliotecă şcolară (Telegraful Român, LVI, 1908, nr. 140-141, p. 581)
Boju
10. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 264)
Borşa
11. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 378)
Borzeşti
12. Bibliotecă şcolară (Unirea, XXIII, 1913, nr. 14, p. 5)
Buza
13. Biblioteca tractului protopopesc gr. cat. (Unirea, XIV, 1904, nr. 28, p. 265-266)
Cara
14. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 267)
Căianu Mic
15. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 255)
Cătina
16. Biblioteca Deaspărţământului Cătina a Reuniunii învăţătorilor gr.-cat. din Arhidieceză (Foia scolastică, V, 1903, nr. 11, p. 174)
Ceanul Mic
17. Bibliotecă poporală a Astrei (Transilvania, XLIII, 1912, p. 386)
Cheia
18. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, XI, 1910, nr. 4, p. 47-48)
Ciucea
19. Bibliotecă poporală (Unirea, XIII, 1903, nr. 36, p. 357) Cluj-Napoca
20. Biblioteca Agenturii ASTREI pentru tinerimea universitară română (Transilvania, XLIII, 1912, p. 378)
21. Biblioteca casinei române (Gazeta Transilvaniei, LXVIII, 1905, nr. 45, p. 3)
22. Biblioteca Despărţământului Cluj al Reuniunii învăţătorilor gr.-cat. din Arhidieceză (Foaia scolastică, XIII, 1912, nr. 20, p. 652-653)
23. Biblioteca poporală a ASTREI din cartierul Mănăştur (Transilvania, XLIII, 1912, p. 378)
24. Biblioteca poporală a ASTREI din cartierul Pata (Transilvania, XLIII, 1912, p. 378)
25. Biblioteca Reuniunii sodalilor români (Reuniunea sodalilor români din Cluj, Cluj, 1909, p. 17)
26. Biblioteca societăţii de lectură a stud. rom. de la gimnaziul superior romano-catolic (Telegraful Român, XXXI, 1883, nr. 64, p. 257)
27. Biblioteca societăţii junimei universitare din Clusiu „Iulia” (Gazeta Transilvaniei), XLI, 1878, nr. 73, p. 3)
28. Biblioteca societăţii române de lectură din Cluj (Federaţiunea, I, 1868, nr. 36, p. 140)
29. Biblioteca tractului protopopesc gr. cat. al Clujului (Unirea, XII, 1902, nr. 48, , p. 404-405)
30. Biblioteca tractului protopopesc gr. or. Cluj (Telegraful Român, LI, 1903, nr. 123, p. 502)
31. Bibliotecă parohială gr. cat. (Foaia scolastică, IV, 1902, nr. 7, p. 112)
Cojocna
32. Biblioteca Despărţământului Cojocna al Reuniunii învăţătorilor gr.-cat. din Arhidieceză (Foaia scolastică, IV, 1902, nr. 14, p. 223-224)
33. Bibliotecă poporală a ASTREI (Unirea, XIII, 1903, nr. 36, p. 349)
Corneşti
34. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, XI, 1910, nr. 4, p. 47-48)
Coruşu
35. Bibliotecă poporală a ASTREI (Unirea, XIII, 1903, nr. 36, p. 349)
Dârja
36. Biblioteca Despărţământului Dârgea al Reuniunii învăţătorilor gr.-cat. din Arhidieceză (Foaia scolastică, VI, 1904, nr. 19, p. 314)
37. Bibliotecă poporală a ASTREI (Unirea, XXIII, 1913, nr. 58, p. 5) Dej
38. Biblioteca Despărţământului Dej al ASTREI (Transilvania, LXI, 1910, p. 235)
39. Biblioteca tractului protopopesc gr. or. Dej (Telegraful Român, LIX, 1911, nr. 128, p. 544)
Deleni
40. Biblioteca Despărţământului Indol a Reuniunii învăţătorilor gr. cat. din Arhidieceza de Alba Iulia şi Făgăraş (Tribuna Poporului, II, 1898, nr. 226, p. 1103)
41. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 386)
Dezmir
42. Biblioteca parohială (Unirea, XXIII, 1913, nr, 124, p. 5)
43. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1912, p. 369)
Feldioara
44. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 267)
Feleac
45. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 282)
46. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, XI, 1910, nr. 4, p. 47-48)
Floreşti
47. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 282)
Frata
48. Bibliotecă parohială (Transilvania, XLIII, 1912, p. 380)
49. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 380)
50. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, IX, 1907, nr. 13, p. 191)
Gădălin
51. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 380)
Gherla
52. Biblioteca Casinei române (Ion Muşlea, Contribuţiuni..., Cluj, 1935, p. 34)
53. Biblioteca preparanzilor (Transilvania, XLIII, 1912, p. 379)
54. Biblioteca profesorilor Preparandiei (Ion Muşlea, Contribuţiuni..., Cluj, 1935, p. 33)
55. Biblioteca Reuniunii greco-catolice de cântări (Gazeta Transilvaniei, LXX, 1907, nr. 8, p. 4)
56. Biblioteca Reuniunii învăţătorilor gr. cat din jurul Gherlei (Foaia scolastică, XI, 1909, nr. 18, p. 222-224)
57. Biblioteca Seminarului teologic gr. cat. (Transilvania, XLIII, 1912, p. 379)
58. Biblioteca Societăţii literar-bisericească „Alexi-Şincai” (Federaţiunea, VI, 1873, nr. 73, p. 288)
59. Biblioteca tractului protopopesc gr. cat. Gherla (Gazeta Transilvaniei, LI, 1888, nr. 128, p. 2)
60. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 267)
Ghiriş
61. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, VI, 1904, nr. 7, p. 120)
Hăşdate
62. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 379)
Huedin
63. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 379)
Iclod
64. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, VI, 1904, nr. 21, p. 352)
Jucu de Jos
65. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 267)
Jucu de Mijloc
66. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 267)
Jucu de Sus
67. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 267)
Livada
68. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 267)
Luna de Jos
69. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 379)
Măcicaşu
70. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 271)
Măgoaja
71. Bibliotecă parohială (Telegraful Român, LX, 1912, nr. 96, p. 396)
72. Bibliotecă şcolară (Telegraful Român, LX, 1912, nr. 96, p. 396)
Măgura
73. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 271)
Mărişel
74. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 379)
Miceşti
75. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, XI, 1910, nr. 4, p. 47-48)
Mintiu Gherlii
76. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 379)
Mischiu
77. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, XI, 1910, nr. 4, p. 47-48)
Mociu
78. Bibliotecă poporală a ASTREI (Gazeta Transilvaniei, LXVIII, 1905, nr.
Morlaca
79. Biblioteca Despărţământului Morlaca al Reuniunii învăţătorilor gr.-cat. din Arhidieceză (Foaia scolastică, VII, 1905, nr. 2, p. 31)
Negreni
80. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 382)
Nicula
81. Bibliotecă poporală (Revista Bistriţei, IV, 1908, nr. 32, p. 3)
Nireş
82. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, VI, nr. 21, p. 352)
Ocolişu Mare
83. Bibliotecă parohială (Transilvania, XLIII, 1912, p. 378)
Ocolişu Mic
84. Bibliotecă parohială (Transilvania, XLIII, 1912, p. 378)
Pădurenii
85. Bibliotecă parohială gr. cat. (Foaia scolastică, VI, 1904, nr. 21, p. 352)
86. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, VI, 1907, nr. 21, p. 352)
Pâglişa
87. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 267)
Petreştii de Sus
88. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, VI, 1907, nr. 21, p. 352)
Petridu de Sus
89. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, XI, 1910, nr. 4, p. 47-48)
Pintic
90. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, XI, 1910, nr. 4, p. 47-48)
Poiana
91. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, VI, 1904, nr. 21, p. 352)
Recea-Cristur
92. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 263)
Sălişte
93. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, VI, 1904, nr. 21, p. 352)
Sâmboleni
94. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, VI, 1904, nr. 21, p. 352)
Sânmărtin
95. Bibliotecă şcolară (Foaia scolastică, XI, 1910, nr. 4, p. 47-48)
Sântioana
96. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 267)
Sic
97. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 379)
Silivaş
98. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 378)
Suceag
99. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 378)
Ticu
100. Bibliotecă parohială (Foaia scolastică, VI, 1904, nr. 7, p. 120)
101. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 386)
102. Bibliotecă şcolară (Telegraful Român, LIX, 1911, nr. 60, p. 260)
Tritenii de Sus
103. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLIII, 1912, p. 378)
Turda
104. Biblioteca Despărţământului Turda al Reuniunii învăţătorilor gr.-cat. din Arhidieceză (Foaia scolastică, IV, 1902, nr. 14, p. 223-224)
105. Biblioteca Reuniunii femeilor române (Gazeta Transilvaniei, XXIX, 1866, nr. 21, p. 84)
106. Biblioteca Reuniunii meseriaşilor români (Gazeta Transilvaniei, LXX, 1907, nr. 25, p. 6)
107. Biblioteca tractului protopopesc gr. or. Turda (Gazeta Transilvaniei, LXIX, 1906, nr. 238, p. 3)
108. Bibliotecă poporală a ASTREI (Unirea, XIII, 1903, nr. 31, p. 313)
109. Bibliotecă şcolară (Unirea, XVII, 1907, nr. 1, p. 22)
Ţaga
110. Bibliotecă poporală a ASTREI (Transilvania, XLV, 1914, p. 267)
Valea Drăganului
111. Bibliotecă parohială (Telegraful Român, LIX, 1911, nr. 60, p. 260)
112. Bibliotecă şcolară (Telegraful Român, LIX, 1911, nr. 60, p. 260)
Viişoara
113. Bibliotecă şcolară (Tribuna, XIX, 1902, p. 135, p. 539)
Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.
* Email: lucia.turc@bcucluj.ro
1 „Biblioteca Casinei române din Cluj”, în Telegraful Român, LIII, 1905, nr. 23, p. 94.
2 Raportul despre starea şi activitatea Societăţii de lectură „Iulia” a junimii universitare din Cluj de la înfiinţarea ei până la finea anului 1867/77, Cluj, 1878, p. 18.
3 „Apelu”, în Amicul familiei, VII, 1883, nr. 4, p. 40.
4 „Bibliotecile despărţămintelor”, în Transilvania, XLIII, 1912, p. 378.
5 „Apel”, în Telegraful Român, XXXI, 1883, nr. 64, p. 257.
6 „Din vietia reuniunilor”, în Foaia scolastică, V, 1887, nr. 13, p. 102.
7 „Biblioteca”, în Reuniunea sodalilor români din Cluj, Cluj, 1919, p. 17.
8 „Reuniunea meseriaşilor români”, în Gazeta Transilvaniei, LXX, 1907, nr. 25, p. 6.
9 „De ale Reuniunii”, în Foaia Scolastică, V, 1903, nr. 11, p. 174.
10 „Raportul…”, în Foaia Scolastică, XIII, 1912, nr. 20, p. 652-653.
11 „Raportul…”, în Foaia Scolastică, IV, 1902, nr. 14, p. 223-224.
12 „Raportul...”, …, în Foaia Scolastică, VI, 1904, nr. 19, p. 314.
13 „Ştiri”, în Tribuna poporului, II, 1898, nr. 226, p. 1103.
14 „Raportul…”, în Foaia Scolastică, IV, 1902, nr. 14, p. 223-224.
15 „Din Gherla”, în Foaia Scolastică, XI, 1909, nr. 18, p. 222-224.
16 „Bibliotecile despărţămintelor”, în Transilvania, XLIII, 1912, p. 379.
18 „Din Turda”, în Unirea, XVII, 1907, nr. 1, p. 22.
19 „De la Sinodul Arhidiecezan”, în Telegraful Român, LV, 1907, nr. 48, p. 198.
20 „Bibliotecile despărţămintelor”, în art. cit., p. 386.
21 Georgeta Deac, ASTRA şi despărţământul Sibiu, Sibiu, 2004. p. 46.
22 „Raportul comitetului Asociatiunei...”, în Transilvania. Partea oficală, XXX, 1899, p. 64-65.
23 „Biblioteca casinei române din Cluj”, în Telegraful Român, LIII, 1905, nr. 23, p. 94.
24 „Regulament pentru înfiinţarea, administrarea şi folosirea bibliotecei preoţeşti din protopresbiteratul greco-oriental român al Dejului”, în Telegraful Român, LI, 1903, nr. 5, p. 22.
25 Catalogul cărţilor aflătoare în Biblioteca „Reuniunei învăţătorilor români...”, Gherla, 1907, p. 2-16.
26 Catalogul Societăţii de lectură a femeilor române din Turda, Cluj, 1910
27 Pamfil Matei, Asociaţiunea transilvană..., Cluj-Napoca, 1986, p. 214.
** Fiecare bibliotecă este urmată de indicarea sursei care a dus la identificarea ei.
