File de istorie. Biblioteca Institutului Pedagogic de 3 ani - Biblioteca de Studii economice 1960 - 1989

Partea a treia: Relaţiile cu publicul. Activitatea de organizare a colecţiilor, prelucrarea fondurilor de publicaţii

Chevul Tunde*

bibliotecar - Biblioteca de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor „Prof. Aurel Negucioiu”

Maria Crişan**

bibliotecar - Biblioteca de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor „Prof. Aurel Negucioiu”

 

La începutul anului universitar, s-au făcut cursuri de iniţiere a studenţilor în tainele bibliotecii și de orientare a acestora în bibliotecă. S-au dat indicații privind modul în care să se utilizeze cataloagele şi în care să fie completate buletinele de cerere; s-au organizat vizite la BCU pentru studenţii şi cadrele didactice ale facultății, cu ocazia deschiderii anului şcolar; au participat și la inaugurarea unor expoziții. Biblioteca a ţinut legătura cu Asociaţia Studenţilor din cadrul IP 3 după reorganizarea acestora.

Lucrări anexe la catalogare: topografierea publicațiilor, controlul fişelor manuscrise, multiplicarea fişelor prin dactilografiere, sortarea fişelor, intercalarea fişelor, cotarea și predarea publicațiilor în depozit.

1963

Pentru perioada anterioară anului 1963, am găsit doar câteva referiri în arhiva internă, dări de seamă despre aceasta perioada.

Au fost verificate fondurile de publicaţii pe anii 1961-1963, constatările fiind trecute în note informative, iar pentru reglarea diferenţelor între faptic şi scriptic s-au întocmit referate, necesare pentru corectare în actele bibliotecii.

În anul 1963 s-au verificat şi donaţiile primite între anii 1960-1962 și s-a întocmit o notă informativă. Probleme întâmpinate: greutăţi în urmărirea împrumuturilor – din cauza faptului că sala de lectură se afla la etaj, fiind despărţită de depozit, studenţii nu restituiau cărţile la timp – cărţi împrumutate pentru 4-5 ore erau restituite după 10-12 zile.

Pentru publicaţiile primite, s-au întocmit procese verbale de recepţie, semnate de Lemeni Iosif – şef serviciu. Bibliotecarii au întocmit liste cu periodicele intrate şi neintrate în bibliotecă (prin abonamente).

Bibliotecarii au desfășurat următoarele activităţi cu privire la organizarea şi prelucrarea fondurilor de publicaţii: inventarierea publicaţiilor; topografierea publicaţiilor; clasificarea cărţilor; redactarea fişelor pentru catalogul alfabetic (intern şi extern) şi pentru catalogul pe materii; intercalarea fişelor; refacerea unor fişe pentru catalogul alfabetic; s-a verificat catalogul alfabetic al bibliotecii şi s-au scos fişele publicaţiilor casate; scoaterea de pe raft a cărţilor casate; s-a întocmit catalogul alfabetic şi catalogul topografic al revistelor, în total 186 titluri; s-a confruntat catalogul alfabetic extern cu cel alfabetic intern. Deoarece revistele au fost inventariate în registrul inventar al cărţilor, în cursul anului 1963 s-a reinventariat tot fondul de reviste separat; s-au adunat paginile registrelor inventar (4 registre)1; s-a refăcut registrul de mişcare a fondurilor; s-a întocmit statistica zilnică a cititorilor; s-au făcut comenzi pentru cărţi, din ţările de democraţie populară. Fiind activități de bază într-o bibliotecă, acestea se regăsesc în procesele verbale care prezintă activitatea din fiecare an.

S-a amenajat atelierul de legătorie (fără maşini de tăiat-presă); tăiatul cărţilor s-a făcut la legătoria Bibliotecii Centrale; legătoria avea un singur legător de cărţi care executa lucrările pentru toate serviciile (legat acte, dosare, cutii, etc.)

S-a întocmit planul de muncă pe anul 1964.

Orarul bibliotecii era următorul:  între orele 7-14, 15-20, iar în timpul sesiunii de examene biblioteca era deschisă până la ora 22. Duminică era deschisă între orele 8-13.

Pentru a veni în ajutorul studenţilor de la sectia fără frecvenţă, se practica împrumutul la domiciliu, împrumutul prin poştă şi împrumutul interbibliotecar naţional.

Biblioteca nu avea în dotare aparate pentru citit microfilme, aparate pentru proiectarea diapozitivelor etc. Pentru acestea, se apelează la Laboratorul foto-cinematografic care funcţiona în cadrul Catedrei de Fizică.

1964

S-a întocmit un memoriu justificativ pentru materialele necesare pe anul 1965.  Din darea de seamă pe anul 19652 rezultă că Biblioteca Institutul Pedagogic 3 ani și-a propus, ca obiectiv principal, sprijinirea procesului de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică a studenţilor din cadrul Institutului, precum și sprijinirea cadrelor didactice în activitatea lor ştiinţifică şi didactică.

S-au afişat lunar, la decanate şi la fişierele bibliotecii, liste bibliografice cu tot materialul nou intrat în bibliotecă. În cadrul şedinţelor de lucru ale bibliotecii s-au ţinut referate privind munca profesională: metode de documentare individuală; clasificarea zecimală - modul de lucru; felul în care se consultă indexurile; munca cu cataloagele.

Biblioteca primea de la Ministerul Învăţământului și de la Editura Academiei Republicii Populare Române oferte pentru achiziţionarea de publicaţii apărute în anul 1964.[3]

Se primeau de la Colectura Bibliotecilor din Cluj semnalări cu publicaţiile în curs de apariţie, pentru a se face comenzi cu necesarul de publicaţii pentru Biblioteca Institutul Pedagogic 3 ani.

Conducerea Institutului şi Asociaţia studenţilor a întocmit un plan de măsuri conform căruia se prevedea ca la nivelul facultăţilor şi catedrelor să se ia măsuri de iniţiere a studenţilor în munca de bibliotecă. Se preciza ca se vor organiza, pe grupe sau ani de studiu, vizite la Biblioteca Universitară, unde vor fi învăţaţi cum trebuie să caute şi să găsească bibliografia; cadrele didactice au fost îndrumate să pună la dispoziţia studenţilor, în cadrul catedrelor şi bibliotecilor de catedre, publicaţii cuprinse în bibliografia obligatorie şi care se găsesc în exemplare puţine în bibliotecile din Cluj; pentru asigurarea condiţiilor necesare unei temeinice pregătiri, în sesiunea de examene se vor asigura săli necesare pentru studiu, se vor lua măsuri ca Biblioteca Institutului să fie deschisă între orele 7-22, zilnic.

1965

Biblioteca întocmeşte lunar un buletin de informare care cuprinde toate publicaţiile care intră în bibliotecă. Aceste buletine se difuzează cadrelor didactice, iar pentru studenţi, publicaţiile nou intrate se afişează la afişierele bibliotecii din 2 în 2 săptămâni, precizându-se cota cărţii sau a periodicului. Bibliotecarii Bibliotecii Institutul Pedagogic de 3 ani iau parte activă la şedinţele Cercului știinţific al Bibliotecii Centrale Universitare Cluj. De asemena, bibliotecarii au participat la editarea unui articol despre Biblioteca Institutul Pedagogic 3 ani.

Alte activități realizate de salariaţii bibliotecii: participarea la diferite cursuri ideologice, pentru ridicarea nivelului profesional; s-au făcut diferite studii bibliografice în cadrul Bibliotecii Institutul Pedagogic 3 ani, iar unii bibliotecari au participat la diferite comunicări organizate de bibliotecile din Centrul universitar Cluj (Biblioteca Central Universitară, Biblioteca Academiei, etc.); o parte din cadrele bibliotecii au participat cu unele comunicări în cadrul celei de-a II-a Sesiuni Știinţifice a Comitetului de artă şi cultură Bucureşti; o parte din personalul bibliotecii îşi perfecţionează cunoştinţele în studierea unei limbi străine (3 bibliotecari); 2 bibliotecari au fost trimiși la odihnă prin C.C.S.; în anul 1965, bibliotecarii puteau participa la tabere de studii şi odihnă în diferite staţiuni din ţară: Eforie Sud, Topliţa, etc.; s-au propus cursuri de perfecţionare pentru bibliotecari, cu durata de 3-6 luni în Centrul Universitar Cluj; au fost și propuneri de premiere pentru bibliotecari.

Pentru creşterea eficienţei muncii, în cadrul bibliotecilor de învăţământ superior se simţea nevoia elaborării unui nou regulament de funcţionare a acestora şi a unor instrucţiuni detaliate de funcţionare a tuturor sectoarelor de activitate.

Din darea de seamă pe anul 1965 mai rezultă că între anii 1960-1964 existau 250 de restanţieri, descoperiţi cu ocazia verificării fondului de publicaţii, făcută în acel an. S-a încercat recuperarea publicaţiilor astfel: s-au trimis una sau două somaţii, iar celor care nu au răspuns acestora li s-au întocmit forme pentru reţinerea din salariu a costului cărţii, plus amenda pentru întârziere, prevăzută în regulamente; tot cu această ocazie s-au găsit periodice neînregistrate, care au fost înregistrate ulterior.

Personalul didactic de la catedrele facultăţii a fost rugat să comunice în scris bibliotecii  materialele didactice de care au nevoie, iar cadrele didactice responsabile cu biblioteca au fost invitate să treacă mai des pe la bibliotecă pentru a primi materialele solicitate, sau altele, de care aveau nevoie.

La standul „Noutăţi” se puteau consulta cele mai noi cărţi apărute. S-au făcut unele lucrări interne, până la data începerii anului univesitar: au fost aduse la zi catalogele - alfabetic, topografic, sistematic - atât pentru cărţi cât şi pentru periodice; fondul bibliotecii a fost împărțit în funcţie de limbă şi pe specialităţi; a fost asigurat materialul bibliografic pentru studenţii de la sectia F. F. Începând cu anul 1965, bibliotecarii făceau parte din Asociaţia Bibliotecarilor din România (ABR).

La cererea cadrelor didactice se întocmeau diferite liste bibliografice, necesare studenţilor pentru seminarii. Neexistând traducători, bibliotecarii făceau traduceri (doar pentru anumite paragrafe din publicaţiile recomandate pentru consultare). Aceste traduceri se făceau gratuit, în timpul programului de lucru.  În bibliotecă se făceau expoziţii cu ocazia diferitelor zile festive, sau cu ocazia comemorării unor personalități, oameni de ştiinţă etc.

1966

În acest an, printre activitățile principale desfăşurate la bibliotecă, menţionăm:  inventarierea, topografierea, catalogarea şi clasificarea publicaţiilor, completarea cataloagelor cu fişe, pentru publicaţiile cu mai mulţi autori, intercalarea fişelor în cataloage.

S-a lucrat la punerea de acord a catalogului alfabetic intern cu cel extern şi cu cel sistematic, prin verificarea fişelor, activităţile se realizau conform planificării.

Bibliotecarii au lucrat la descongestionarea depozitului bibliotecii prin casarea manualelor şcolare vechi, a dublurilor de ziare şi a celor descompletate. Pentru studenţi se făceau cursuri de iniţiere pentru utilizarea bibliotecii, la locul de distribuire a publicaţiilor. În cadrul acestor cursuri, studenţii făceau cunoştinţă cu catalogul alfabetic, li se explica modul de completare a buletinelor de cerere, a cotei etc.; li se citeau instrucţiunile de funcţionare a bibliotecii.

În cursul anului 1966, biblioteca a fost vizitată de delegaţi din R. S. Cehoslovacă şi R. P. Ungara, precum și de la Institute Pedagogice din ţară.

Pentru a veni în sprijinul studenţilor din ultimul an, care urmau să susţină examenul de stat, se procura material bibliografic şi prin împrumut interbibliotecar; se întocmeau liste bibliografice cu publicaţiile nou intrate în bibliotecă, iar acestea erau afişate la afişierul bibliotecii.

Personalul bibliotecii studiază articolele din revistele de specialitate din domeniul biblioteconomiei, din revistele de referate de bibliologie şi din Buletinul de informare în bibliologie. De asemenea se studiază manualul de clasificare zecimală universală, ediţiile română şi franceză.

Probleme întâmpinate: la unele materii nu sunt suficiente doar manuale şi cursuri; lipsa publicaţiilor din Vest; pentru achiziția acestora se întocmeau liste bibliografice care se înaintau la decanat. Institutul a fost trecut la Universitatea „Babeş-Bolyai”. Au început să apară disfuncționalități în activitatea de achiziție a publicațiilor: nu existau maşini cu care să se transporte publicaţiile de la Colectura bibliotecilor sau de la alţi furnizori către bibliotecă.  S-a cerut un post de dactilograf pentru ușurarea muncii de multiplicare a fişelor. Se simțea nevoia elaborării unui nou regulament de funcţionare a bibliotecilor de învăţământ superior, precum şi a elaborării unor manuale cu profil bibliografic şi biblioteconomic; personalul bibliotecii urma să fie antrenat în munca colectivelor din BCU Cluj, care erau angajate în editarea unor lucrări ştiinţifice cu profil biblioteconomic. Cu această ocazie, aceștia puteau asimila o serie de cunoştinţe noi în domeniul specific în care își desfășurau activitatea.

1967-1968     

Sprijinirea procesului de învăţământ şi a cercetării ştiinţifice a studenţilor din cadrul Institutului Pedagogic de 3 ani, sprijinirea cadrelor didactice în activitatea didactică şi ştiinţifică.

Dotarea cu material referenţial cât mai complex şi cât mai nou, pentru a fi de un real ajutor muncii ştiinţifice desfăşurate în cadrul Institutului. Prelucrarea la timp şi în bune condiţii a publicaţiilor; după primirea acestora de la Biblioteca Centrală Universitară, prelucrarea dura 1-2 zile.

Informarea cititorilor, a cadrelor didactice, într-un timp cât mai scurt, în legatură cu  publicaţiile nou intrate în bibliotecă. Aceasta se făcea prin întocmirea şi afişarea unor liste bibliografice în vitrina cu informaţii de pe holul de circulaţie şi se difuzau şi la decanate şi catedre; tot aici erau expuse diferitele documente ale partidului sau guvernului, apărute în ziare, reviste, etc.

S-a colaborat la redactarea diferitelor cataloage colective, cum ar fi: catalogul colectiv editat de B.C.U. Bucureşti, „Cărţi străine intrate în bibliotecile de învăţământ superior din România”, „Catalogul colectiv al cărților și periodicelor intrate în bibliotecile de învățământ superior din țară”.

Studiera articolelelor de specialitate apărute în Revista Bibliotecilor pe anul 1968, a  manualului de clasificare zecimală, ediția franceză.

Participarea la diferite cursuri de perfecționare din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare Cluj. Bibliotecarii cu studii superioare erau încadrați în diferite colective de întocmire a unor lucrări de specialitate care urmau să apară pe plan national.

Şeful de serviciu al bibliotecii a luat parte la Consfătuirea pe ţară cu bibliotecarii Institutelor Pedagogice, ţinută de Ministerul Învăţământului. S-au făcut cursuri de inițiere în utilizarea resurselor bibliotecii, pe facultăți, pentru studenții din anul I.

De asemenea, s-a făcut instructaj, la ghișeul bibliotecii, pentru studenții nou înscriși și s-a afișat modelul pentru completarea buletinului de cerere.

Studenților din ultimul an li se pune la dispoziție materialul bibliografic necesar materiilor la care au examen de stat; sunt ajutați la întocmirea notițelor pentru diferite lucrări de specialitate; s-a afișat bibliografia cerută la toate disciplinele de la toate facultățile, pentru studenții de la secția fără frecvență.

Se solicită manuale, cursuri, tratate, periodice, dar, cu toate acestea, studierea aprofundată a lor de către studenţi nu se ridica încă la nivelul dorit. Cu toate că biblioteca poseda diferite cărţi şi reviste adecvate profilului facultăţilor care funcţionau în cadrul Institutului, bibliotecarii constatau că studenţii nu le solicitau la nivelul scontat. Precizau de asemenea că acestea nu prea erau recomandate de cadrele didactice și că studenţii, din proprie inițiativă, nu le prea solicită.

În ceea ce priveşte repartizarea publicaţiilor către bibliotecile de catedre, se specifica faptul că unele catedre erau interesate în a-şi ridica publicaţiile repartizate (ex. Catedrele de : Ştiinţe Agricole, Ştiinţe Sociale, Laboratorul Foto, Electronică, Ed. Fizică), altele depun mai puţin interes în a-şi ridica publicaţiile (Catedrele de: Pedagogie, Matematici, Limbi Moderne).

Biblioteca îşi completează încontinuu cataloagele, ţinându-le la zi cu modificările care survin, sau completând lipsurile cu fişe.

Lucrările executate pentru publicațiile primite au fost: inventariere, clasificare, catalogare, redactarea fișelor pentru catalogul colectiv al Bibliotecii Centrale Universitare.

Bibliotecarii lecturau articolele cu conținut bibliologic apărute în diferitele publicații de specialitate, urmau cursuri de perfecționare, luau parte la sesiuni de referate la Biblioteca Centrală Universitară.

Dacă, la cărţi, circulaţia este mai mare, la periodicele de specialitate se observă o reţinere din partea studenţilor în a le studia, aceștia solicitând mai ales reviste de sport, Magazin istoric, Flacăra, Lumea etc. Cadrele didactice sunt îndemnate să recomande studenţilor studierea revistelor de specialitate în care găsesc ultimele noutăţi din domeniul respectiv.

„Dacă biblioteca caută să achiziționeze o serie de publicații cu conținut adecvat specialității în care studiază, un număr destul de mare de cititori caută să facă pierdute unele lucrări importante, lipsind biblioteca și pe alți cititori de studiul acestor publicații. Mai sunt debitori în rândul cadrelor didactice și a altor cititori care la insistențele depuse nu vor să restituie publicațiile împrumutate. Din aceasta cauză bibliotecii nu îi rămâne decât să intervină la organele competente și să impună acestor cititori să restituie publicațiile împrumutate, aplicând amenzile prevăzute de lege. Rugăm pe tov. decani să verifice necesitatea funcționării bibliotecilor de catedră și acolo unde nu este necesară funcționarea lor, publicațiile acelor biblioteci să fie restituite în cel mai scurt timp sediului central al Bibliotecii IP 3. ˮ

Fragment din darea de seama 1968, informaţii despre relaţii cu publicul

bb-numar5-articol13-fig1.jpg

1969

Clasificarea zecimală a publicaţiilor s-a făcut centralizat, de la Biblioteca Centrală Universitară,  dar uneori se insista pe o clasificare mai elaborată, pe fişele venite de la centru.

Inconvenientul la prelucrarea centralizată de la Biblioteca Centrală Universitară era că se întârzia destul de mult apariţia cărţilor în Biblioteca Institutului Pedagogic de  3 ani.

În cadrul bibliotecii s-a clasificat întregul fond de periodice şi articolele care erau despuiate din periodicele abonate. Multiplicarea fişelor se făcea de mână sau prin dactilografiere; fişele uzate se copiau din nou.

O altă preocupare a personalului bibliotecii a fost asigurarea cu material bibliografic pentru disciplinele la care acesta era deficitar. Bibliotecarii au continuat studiul articolelor de specialitate nou apărute în  revistele de biblioteconomie sau în alte publicații.

S-au făcut vitrine noi în sala de lectură pentru expunerea publicaţiilor nou intrate. Şeful Serviciului lua parte la ședinţele Consiliului Profesoral al Institutului sau la cele care se ţineau la decanatele facultăţilor.

Există o colaborare permanentă cu şefii de catedră, care ajutau biblioteca la întocmirea precomenzilor şi la alte comenzi speciale. Fiecare catedră a numit un cadru didactic care să asigure  legătura cu biblioteca.

Săptămânal se făcea analiza muncii în bibliotecă, analiza muncii cu cititorii, se propuneau măsuri pentru asigurarea materialul bibliografic pentru cititori (studenţi), pentru  îmbunătăţirea muncii în general.

Pentru rezolvarea anumitor probleme care au apărut în munca bibliotecarilor s-au propus următoarele: Biblioteca Centrală Universitară Cluj să intervină la Ministerul Învăţământului pentru reactualizarea Regulamentului de funcţionare a bibliotecilor de învăţământ superior, pentru emiterea de  instrucţiuni precise privind direcţiile de dezvoltare ale documentării şi informării în Bibliotecile Institutelor Pedagogice de 3 ani, pentru integrarea bibliotecarilor cu studii superioare în planul muncii de cercetare bibliografică la Biblioteca Centrală Universitară Cluj. Acest lucru, se spunea, va putea duce la dezvoltarea colaborării dintre bibliotecarii Serviciului de documentare din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare şi bibliotecarii din cadrul bibliotecilor de facultate. Se insista pentru continuarea participării bibliotecarilor la cursurile de perfecţionare organizate de Biblioteca Centrală Universitară Cluj şi Ministerul Învăţământului.

Principala problemă a bibliotecii, în anul 1969, era asigurarea fondului documentar de publicaţii;

1970

Bibliotecarii se străduiau să atragă studenții la bibliotecă încercând să creeze un ambient propice pentru studiu. Respectau proporția de 1 manual/1 curs la 2-4 studenți, organizau expoziții cu manualele și cursurile existente, iar noutățile erau expuse la sala de lectură. De asemenea, angajații bibliotecii se străduiau să asigure condițiile pentru achiziționarea unui număr mai mare de cărți pentru împrumutul la domiciliu, pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor.

A fost prelungit orarul de funcționare pentru sala lectură până la ora 22,  în timpul sesiunii de examene. Studenților din anul I li s-a făcut instructajul în legatură cu modul în care funcţionează biblioteca. Şeful de serviciu participa la ședințele care se desfășurau în consiliul profesoral şi la întâlnirile cu studenţii. Săptămânal se făcea analiza muncii, iar la aceste analize participa, de la fiecare decanat, câte o persoană desemnată, responsabilă cu biblioteca.

În activitatea lor, bibliotecarii au fost sprijiniți de conducerea Bibliotecii  Centrale Universitare  și de conducerea Facultății. Aceștia au depus un efort deosebit pentru realizarea inventarului  bibliotecii pe anii 1960-1970 (verificarea fondului de publicaţii).

Ca noutate în activtatea pe anul 1970, menționăm că s-a întocmit catalogul tematic pentru specialităţile de la Facultatea de Educatie Fizică și catalogul tematic pentru Revista de Pedagogie.

1971

Biblioteca a primit un nou depozit de publicații pentru aproximativ 5000 de volume. Acest fapt a fost primit cu mult entuziasm de angajații bibliotecii.

Au trimis la Biblioteca Centrală Universitară o listă care cuprindea studenții din anii terminali, pentru scoaterea acestora din evidență (activitate care corespunde verificării situației împrumuturilor și semnarea fișei de lichidare actuale).

În 1971 s-a făcut o încercare de unire a fondului Institutul Pedagogic de 3 ani cu fondurile catedrelor de la Facultate.

Programul de sesiune a fost stabilit între orele 7-22, în cursul săptămânii, iar duminică între orele 8-14.

S-au organizat cursuri de orientare în bibliotecă pentru studenți, în care erau prezentate cataloagele bibliotecii. Studenții de la filologie erau aduși în practică la bibliotecă, unde aceștia realizau diferite operațiuni sub supravegherea bibliotecarilor. Putem spune că această activitate a prefigurat activitatea de voluntariat din ziua de astăzi. În anul 1972, biblioteca primește denumirea de Biblioteca de Studii Economice.

În anul 1971 s-au acordat 4000 de informații bibliografice și de altă natură, cerute de beneficiari, iar bibliotecarii au participat la cursurile de perfecționare.

Încă nu se practica schimbul la Bibliotecă Institutului Pedagogic de  3 ani, dar s-au primit multe publicaţii de la diferite instituţii din ţară.

S-a realizat un punct de documentare cu referinţele existente în fondul Bibliotecii Institutului Pedagogic de  3 ani.

1972

S-a continuat organizarea expozițiilor anuale; s-au făcut lucrări experimentale cu ajutorul mijloacelor de prelucrare automată a datelor.

A fost reorganizată “munca la ghișeu”. Pentru a veni în ajutorul studenților, s-au afișat modele de completare ale noilor buletine de cerere și au fost postate alte instrucțiuni care urmau să ducă la utilizarea cât mai eficientă a bibliotecii.

Cu sprijin din partea facultății, toți bibliotecarii au avut posibilitatea de a participa la cursurile de reciclare.

În 24 martie 1972, reprezentanții Ministerului Finanțelor, împreună cu alți participanți au analizat activitatea bibliotecii facultății. Au participat 21 de reprezentanți ai bibliotecii, printre care directorul de la Biblioteca Centrală Universitară, Aurel Negulescu, Vereş Andrei, director adjunct, Popovici Mircea și Pațică Adrian.

Pentru evitarea dublei subordonări existente la acea dată, a fost comasat Institutul Pedagogic de 3 ani cu Facultatea de Studii Economice.

În Darea de seamă pe anul respectiv, bibliotecarii se plâng de dubla subordonare faţă de Biblioteca Centrală Universitară şi Biblioteca Institutul Pedagogic de 3 ani. Din cauza faptului că aveau doi șefi, respectiv Adrian Pațica şi Mircea Popovici, se crea confuzie și apăreau multe probleme în colectivul de lucru. Aceste probleme sunt semnalate în cadrul ședințelor de lucru, fiind cuprinse – așa cum am menționat anterior – și în raportul pe anul respectiv.

O parte din fondurile de publicaţii au fost asigurate de Biblioteca Centrală Universitară. În luna octombrie, angajații bibliotecii au organizat o expoziţie cu manuale şi cursuri editate de  Universitatea „Babeş-Bolyai” şi de Institutul Pedagogic de 3 ani. În raport se mai precizează că o parte dintre studenţi consultă și lectureaza publicațiile în biblioteca din cămin, iar pentru studenţii de la Educaţie Fizică şi pentru cei de la Studii economice s-au eliberat 312 legitmaţii de bibliotecă.

Au avut relaţii de bună colaborare cu asociaţiile studenţilor și cu cadrele didactice din facultate.

Munca era organizată ergonomic. La începutul fiecărui an calendaristic, salariaţii primeau  sarcinile de serviciu pentru întreaga perioadă.

După unificare, Biblioteca de Studii economice avea cel mai mare număr de studenţi dintre filialele Bibliotecii Centrale Universitare, asemenea facultății pe care o serveau.[4]

Relaţii cu studenţii  în 1972

bb-numar5-articol13-fig2.jpg

Bibliotecarii de la Studii economice prelucrau şi fondul de la Biblioteca de Educaţie Fizică și contribuiau la aprovizinoarea cu publicaţii de specialitate a cabinetului de economie politică.

Biblioteca întreţinea relaţii de colaborare cu centrele de documentare cu profil economic, cu Academia de Științe Economice Bucureşti, și au început să lucreze la întocmirea unei bibliografii cu tema „Istoria economieiˮ împreună cu profesorul Diculescu.

Catalogul tematic cuprindea disciplinele din planul de învăţământ al facultăţii; era specificat numărul de studenţi şi faptul că numărul de manuale și cursuri acoperea necesitățile.

Aflăm că, în timpul sesiunilor de examene, sălile de curs au funcţionat ca săli de lectură și că  biblioteca din cămin a fost înzestrată cu diferite cursuri și manuale. Se solicitau articole din reviste şi pentru rezolvarea acestei cerinţe a fost creat un catalog de precomenzi, urmând ca decanul şi consiliul profesoral să îsi dea acordul asupra titlurilor care urmau să fie comandate. Conform arhivei interne, în ianuarie 1972, bibliotecile de catedră sunt desființate, rămânând doar cea de la Catedra de Economie politică, cu un fond relativ mare și cu un catalog topografic separat. Cărțile din acest fond aveau trecute la cotă iniţialele EP (economie politică).

În încercarea de contopire a întregului fond de publicații (cărţi şi periodice provenite atât din vest cât şi din ţările din est) care a aparţinut bibliotecilor de catedră, bibliotecarii l-au expus în noua sală de lectură a cadrelor didactice. La sfârşitul anului, camera 102-103 a început să funcţioneze ca sală de lectură.

Pregătiri pentru unficarea fondurilor - plan de muncă, anul 1973

bb-numar5-articol13-fig3.jpg

1973

Biblioteca Institutul Pedagogic de 3 ani - care din 1966 aparținea de Biblioteca Centrală Universitară – se unește cu Biblioteca de Studii Economice (aceasta cuprindea și biliotecile de catedră). După unire, a rămas doar o singură bibliotecă de catedră, cea de la economie politică.

Conform procesului verbal din 1 aprilie 1973,  Facultatea de Studii economice avea 29.973 volume, în valoare de 564.396.30 lei, iar Biblioteca Institutul Pedagogic de 3 ani, 54400 volume în inventar, în valoare de 857.042,53 lei.

S-a propus realizarea unui nou punct de documentare în cadrul bibliotecii, a unui catalog tematic, axat pe probleme relevante din Biblioteca de Studii Economice. Popularizarea volumelor se făcea la bibliotecă, la facultate, precum la bibliotecile din căminele studentesti, iar, pentru a veni în sprijinul studenţilor, bibliotecarii vor întocmi bibliografiile anilor de studiu.

Proces verbal din 1 aprilie 1973. Comasarea fondurilor Facultății de Studii Economice şi IP3

bb-numar5-articol13-fig4.jpg

Pregătiri pentru unficarea fondurilor - plan de muncă, anul 1973, Procesul verbal din 16 feb 1973

bb-numar5-articol13-fig5.jpg

Formarea profesionala a rămas un reper important în activitatea bibliotecarilor. În acest sens menţionăm participarea bibliotecarilor la cursurile organizate de centrul de calcul al Universităţii Babeş-Bolyai.

Publicațiile propuse pentru atelierul de legătorie nu puteau depăși un anumit număr care se stabilea printr-o planificare anuală. Împrumuturile se acordau numai cu avizul șefului de serviciu sau cu avizul direcțiunii Bibliotecii Centrale Universitare. Se aplicau sancțiuni și amenzi celor care nu returnau publicaţiile la termenul stabilit.

Studenților din anii I – III le-au fost predate în jur de 40 de ore de cursuri de biblioteconomie.

Profesorul Roman Crișan a propus mutarea bibliotecii pe str. Ștefan cel Mare, nr. 6. A fost  despusă o cerere către rectoratul Universității în care se propunea transformarea salii de mese a cantinei în spațiu de bibliotecă, între anumite ore.

A fost înființată secția de împrumut la domiciliu. Conform arhivei interne, împrumutul se acorda pentru diferite termene studenţilor de la cursurile de zi, seral sau fără frecvenţă. Dar acest serviciu nou înfiinţat aduce probleme şi greutăţi, pentru că utilizatorii nu respectă datele de restituire, iar publicațiile se recuperau foarte greu.

În 1973 existau două săli de lectură modernizate, publicaţiile fiind expuse la raftul liber. La Biblioteca Centrală Universitară a fost înființată o sală de lectură specializată, cu publicații cu profil economic.

Au fost comandate și confecționate trei vitrine în care erau expuse permanent publicații. Se organizau expoziții cu publicațiile bibliotecii cu ocazia diferitelor evenimente.

Studenților care își întocmeau lucrarea de diplomă le era acordată o atenție deosebită din partea personalului bibliotecii. Aceștia erau ajutați și îndrumați în regăsirea informaţiilor de specialitate.

bb-numar5-articol13-fig6.jpg

1974

În anul 1974  a avut loc verificarea fondului de la secția de științe economice, care funcționa la etajul II al Bibliotecii Centrale Universitare, situată pe strada Clinicilor, nr. 2.

Se întocmeau bibliografii la cerere. A început introducerea mecanizării și automatizării în munca de bibliotecă.

În anul 1974 s-au publicat două lucrări de specialite. Amândouă au apărut în volumul Biblioteca şi Universitatea, iar Ghidul studentului economist  apărea ca un ajutor oferit studenților. A fost continuată activitatea expoziţională, ca în fiecare an universitar.

1976

Se expun publicații în cele şase vitrine aflate la universitate.

Pe parcursul a doua luni au fost mutate publicațiile din două depozite și două săli de lectură, din clădirea aflată pe strada Ştefan Cel Mare nr. 4 în cea de la nr. 1. La data de 25 august 1976, sălile erau deja intrate în circuit. Era vorba despre secția de periodice.

Sălile de lectură erau organizate pe principiul accesului liber la raft, avantajul într-o astfel de organizare fiind rapiditatea cu care puteau fi consultate publicațiile. S-a constatat însă că utilizatorii erau neglijenți cu publicațiile, se rupeau foi și erau dificil de supravegheat. În încercarea de a rezolva situația, bibliotecarii au luat legătura cu cadrele didactice de la facultate, semnalându-le situațiile neplăcute, rugându-i   să-i ajute la sensibilizarea studenților privind grija pe care trebuie sa o aibă față de cărți.

În acest an este menționată pentru prima dată o iniţiativă interesantă: s-au sărbătorit “Zilele deschise ale bibliotecii”; studenții din anul I au fost invitați la prezentarea bibliotecii, ocazie cu care au primit și permisul de bibliotecă.

1977

Bibliotecarii au continuat munca de iniţire a studenților în folosirea bibliotecii; s-au organizat cursuri de introducere în biblioteconomie, în cadrul cercului de introducere în tainele bibliotecii, condus de profesorul Diculescu.

În planul de activitate a fost propusă, printre altele, mutarea publicațiilor din camera 22, din clădirea situată pe strada Ştefan Cel Mare nr. 4, într-o altă sală; a fost verificat fondul aflat la raft liber din clădirea de pe Ștefan Cel Mare nr.1; a fost verificat fondul de la Catedra de Economie Politică.

S-a constatat că supravegherea raftului liber este ineficientă, din cauza numărului crescut al studenților și a numărului insuficient de bibliotecari.

Apare numele unui nou bibliotecar: Stelian Mândruț. Aflăm totodată că sindicatul sprijină bibliotecarii în eforturile lor pentru găsirea unor locuințe.

Studiind planul de învăţământ, au solicitat publicațiile care lipseau din biblioteca. Acestea au fost aduse de la Academia de Stiinte Economice Bucureşti. Era vorba de cărţi de istorie economică, publicaţii pe care nu le deţinea biblioteca. Acestea au fost multiplicate la univeristate pentru uzul studenţilor.

Catalogul de precomenzi, care era intens folosit, ajuta la depistarea statusului comenzilor. Propunerea pentru achiziţia publicaţiilor se făcea de către o comisie numită de decanatul facultăţii, iar achiziţionarea publicaţiilor se făcea centralizat, prin serviciul de completare a fondurilor din cadrul Bibliotecii Centrale Univeristare.

1978

Continua preocuparea bibliotecarilor pentru achiziționarea publicațiilor, astfel încât acestea să acopere toate disciplinele care se studiau în facultate.

Au fost îmbunătățite relațiile dintre Biblioteca Centrală Univeristară și Facultatea de Studii economice; s-au organizat expoziții tematice; bibliotecarii au participat la cursuri de perfecționare.

Donaţiile au fost primite de la profesorii Aurel Negucioiu, Crisan Roman,  Olah,  Postelnicu, Iacob Pântea.

Bibliotecarii se fac referiri, în documentele pe care le-am studiat, la noul Regulament de organizare şi funcţionare a Bibliotecilor Centrale Univeristare şi al Biblitecilor de învăţământ superior.

S-a lucrat, împreună cu cadrele didactice ale facultății, la întocmirea unui plan pe trei ani pentru editarea publicațiilor acestora, astfel încât să se acopere cu material didactic toate disciplinele predate.

Au fost menţinute legături strânse de colaborare cu insituţii şi biblioteci din străinatate, cu anumite puncte de informare din ţară, în cadrul schimbului de publicații. Astfel s-a asigurat accesul la o serie de colecţii de reviste.

S-a făcut verificarea fondului de publicații.

1978-1980

A aparut Gazeta de perete, unde biblioteca era prezentată în mod detaliat pentru studenţii din anului I și unde erau afişate diferite articole de fond, informaţii bibliografice sau anunţuri.

Activitatea Cercului de introducere în munca de cercetare științifică se desfășura periodic și  se prezenta ca fiind cadrul în care se acordă infomații bibliografice pentru redactarea lucărilor de doctorat, a diplomelor de licenţă.

Angajații bibliotecii au întâmpinat, și în acest an, probleme în recuperarea publicațiilor împrumutate, încercând diferite metode pentru a preîntâmpina aceste neajunsuri.

1981

Conform Procesului verbal din  30.12.1981, fondul aflat la raft liber este trecut în gestinea Bibliotecii Facultăţii de Ştiinţe economice. Acesta se afla în clădirea Bibliotecii Centrale Univeristare din str. Clinicilor. nr. 2,  în sala „Petru Groza”.

Exista un raft cu noutăți bibliografice și a fost editat “Buletinul  publicațiilor noi, intrate în bibliotecă”,  care era transmis la decanat, cadrelor didactice și care se găsea și în sala de lectură.

A fost mărit fondul cu publicațiile care puteau fi împrumutate la domiciliu, datorită restructurării programei facultății, care a mărit numărul de locuri pentru studenții care erau înscriși la cursurile serale şi la fără frecvenţă.

Pentru a veni în ajutorul cadrelor didactice, biblioteca editeaza Buletinul de informare economică,  difuzează cărţi și periodice străine intrate în bibliotecă prin schimb. Biblioteca deținea un fond de publicații format din anuare statistice, pliante, monografii din ţară şi străinatate; deținea anuare cu date importante primite de la ONU, Banca Mondială etc.

Bibliotecarii erau preocupați de menținerea unor relații de colaborare cât mai bune cu decanatul facultății. S-au străduit să găsească o sală pe care să o transforme în depozit, pentru a face faţă creşterii numărului de publicaţii.

În revista „Biblioteca și învățământul” nr. 5/1981, Mircea Popovici, șeful de serviciu al bibliotecii, ne prezintă contribuția bibliotecii în procesul de cercetare științifică.

1982

În anul 1982 sunt continuate planurile şi direcţiile de dezvoltare ale bibliotecii. Biblioteca sprijină procesul instructiv-educativ și de cercetare științifică din cadrul facultății, iar împreună cu decanatul alcătuieste planul editorial comun.

Fondul bibliotecii crește prin achiziția de noi publicații, prin donațiile primite,  schimb, transfer de la alte biblioteci. Printre donatori se află Aurel Negucioiu, Crisan, Pintea. Se întâmpină greutăți în recuperarea publicațiilor împrumutate și este menționat faptul că depozitele au ajuns să fie neîncăpătoare, ceea ce constituia un mare neajuns.

1983

Bibliotecarii căutau soluții pentru scurtarea drumului parcurs de publicații, de la intrarea acestora la prelucrare și până când ajungeau în raftul bibliotecii, la îndemâna cititorilor. Pentru a păstra nivelul pregatirii profesionale la un nivel cât mai ridicat, angajații participau la cursuri de perfecționare.

Împrumutul se făcea pe baza buletinulelor de împrumut. Studenții de la secția fără frecvenţă  aveau fișă personală, cu număr de ordine.  Din cauza împrumuturilor, bibliotecarii întâmpină multe probleme, studenții pleacă – unii chiar din țară – fără să returneze publicațiile, iar lipsurile erau tot mai mari. În încercarea de a recupera publicaţiile, pe lângă soluția somaţiilor, s-au făcut tabele cu restanţierii, acestea fiind afişate la decanatul facultăţii.

Se colabora cu diferite centre de cercetare din țară, s-au primit donații de la ONU, s-au întocmit liste bibliografice tematice.

În arhiva bibliotecii este consemnat faptul că în 1983 s-au primit multe donații; exista o sală de lectură cu raft liber, o sală de lectură pentru periodice, o sală pentru fondul de referințe, un depozit pentru împrumutul la sala de lectură, împrumutul la domiciliu, un depozit pentru publicatiile  fondurilor cu mișcare lentă.

În perioada respectivă, angajații începeau să se familiarizeze cu calculatorul „Felix”, majoritatea activităților se făceau însă manual, nu automatizat (fișele de catalog le multiplicau cu mașini de scris). Cu toate acestea, au lucrat corect, eficient, au fost competitivi.

1984

Au organizat expoziții cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Unirea Principatelor, a 150 de ani de la nașterea lui Alexandru Odobescu, a 100 de ani de la nașterea lui Petru Groza.

Aflăm din Darea de seamă pe anul 1984, că d-na Maria Res a preluat șefia bibliotecii „din  mers”. Sunt prezentate problemele: nu primesc presa la zi (Ditu Marioara), doamna Fosti Carmen prezintă problema lipsei spațiului și propune să se facă verificarea fondului atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Aflăm apoi că în anul 1984 facultatea avea 2157 de studenți. Bibliotecarii nu se plângeau de multitudinea activităților pe care erau nevoiți să le desfășoare, dar erau deranjați totuși de lipsa spațiului pentru depozitarea publicațiilor.

Au continuat munca la culegerea materialului pentru întocmirea lucrării Activitatea cadrelor didactice. La începutul anului universitar se desfășurau activități prilejuite de Zilele bibliotecii, ocazie cu care era prezentată biblioteca studenților din anul I și li se înmânau permisele de bibliotecă.

În anul 1984 au început reoganizarea cataloagelor conform cerințelor CZU (Catalogarea Zecimală Universală).

Au continuat colaborarea cu Institutele de cercetări economice, Instituţiile de învăţământ economic din ţară, Academia de Studii Economice, cu Banca Naţională.

S-au căutat soluţii pentru dezvoltarea fondului de împrumut; angajații continuau să  participe la programele de perfecţionare. Activitatea de achiziționare a publicațiilor se baza pe proiectele și planurile editoriale stabilite anticipat de edituri, aveau în vedere mijloacele de informare curentă (bibliografii, fișe de catalog) şi mijloacele de informare retrospectivă (prin anticariate).

S-a încercat compensarea lipsei publicaţiilor apărute în străinatate, prin donaţiile primite din partea unor organizații și institute de cercetări de peste hotare sau prin donaţiile aduse de cadrele didactice cu ocazia unor deplasări in străinatate.

Au primit vizite ale elevilor de la liceele economice din Cluj-Napoca și din alte localități. Acestea se desfășurau în mod firesc, în virtutea faptului că facultatea tutela şi susținea activitatea acestor licee economice din Transilvania. În urma acestor vizite s-a stabilit transferarea unor  publicaţii din fondul bibliotecii către acele licee.

1985

Pentru recuperarea publicațiilor s-a recurs în continuare la afişarea listelor cu studenții restanţieri la afișierul decanatului, la condiţionarea acceptării prezenței lor la examen doar după achitarea tuturor restanţelor faţă de bibliotecă. În continuare, şefa serviciului era d-na Maria Reş.

S-au primit și în 1985 publicaţii de la: Centrul de informare ONU Bucureşti, ICECHIM Bucureşti, Academia de Studii Economice etc.

1986

Conform arhivei interne, au fost preluate publicațiile din depozitul de la Institutul Pegadogic de 3 ani aflat la Casa învăţătorului.

Bibliotecara Szabó Rozalia, care avea o experiență bogata în activitate, s-a pensionat. A fost foarte apreciată ca specialistă în biblioteconomie, ca o bună cunoscatoare a activităților care se desfășurau în bibliotecă. În arhiva cercetată, se consemnează că se simtea lipsa acestei angajate după pensionare.

În planul de lucru s-a propus întocmirea unui catalog topografic la sala de lectură. Se consemnează, de asemenea, că bibliotecarii făceau traduceri pentru diferite articole.

Angajata Diţu Mărioara, de la Biblioteca Centrală Universitară, este transferată la Biblioteca de Științe Economice.

La sedinţa de analiză desfașurată în acel an au participat Diţu Mărioara, Mihai Triteanu, director la Biblioteca Centrală Universitară, Ana Mihu, secretar al Organizatiei de Baza PCR, Ioan Florea, delegat din partea facultăţii, Rodica Vlassa, şefa de serviciu, Maria Reş, şefa serviciului pănă în iunie 1986, Veronica Pangratiu, şefa sindicatului, Iosif Lemeni, şef serviciu la Biblioteca Centrală Universitară.

La această ședință, reprezentantul facultăţii a solicitat, la fel ca în anii anteriori, să se achiziționeze mai multe publicații străine necesare studiului studenţilor, iar schimbul internațional de publicaţii să se realizeze cu consultarea cadrelor didactice.

1987

Este consemnată munca la culegerea articolelor și publicațiilor pentru întocmirea activității cadrelor didactice. Se continuă șirul expozițiilor tematice. Conform procesului verbal privind activitatea desfăşurată, observăm participarea la această analiză a decanului facultăţii, aflăm că bibliotecara Carmen Fosti a solicitat revizuirea fondului de la Institutul Pedagogic de 3 ani și că a fost cerut sprijinul facultății pentru recuperarea publicaţiilor de la studenţii restanţieri.  Diţu Măriora, şefa serviciului a insistat ca biblioteca să primească mai mult spațiu pentru creşterea fondului de publicaţii. S-au constatat unele mici probleme în legatură cu completarea registrului de mişcare a fondului (RMF), dar au găsit o rezolvare. Au reuşit să dezvolte şi să perfectioneze baza documentară a bibliotecii, s-a continuat completarea cataloagelor existente.

Familiarizarea studenţilor cu biblioteca se făcea zilnic, dar şi cu unele ocazii speciale (zilele bibliotecii etc.)

1988

Sunt consemnate în arhiva cercetată fluctuaţiile de personal, faptul că bibliotecara Szász Irina a solicitat multe zile de concediu. Sunt solicitate de utilizatori multe cărți în limba franceză. Bibliotecarii organizau expoziții cu diferite prilejuri: Unirea Principatelor din 1859, aniversarea a 120 de ani de la nașterea lui Emil Racovița etc. Este continuată întocmirea activităţii cadrelor didactice. S-au primit publicaţii noi de la Editura Politică și de la  Editura „Dacia”.

Cei șapte bibliotecari care erau angajați la această dată au avut următoarele teme pentru întocmirea unor bibliografii: naționalizarea socialistă, mecanismele economico-financiare, regimul vamal ș.a.

Au fost aprobate listele cu publicațiile propuse pentru casare în anii anteriori și acestea au fost  operate în registrul inventar, în registrul topografic, în fişele de catalog, urmând ca verificarea fondului să fie continuată în anul 1989.

Familiarizarea studenţilor cu biblioteca contiună să fie o activitate obișnuită. Aceasta se desfășura pe tot parcursul anului, cu ocazia zilelor bibliotecii dându-i-se o amploare mai mare.

1989

S-a muncit la verificarea fondului de publicații, au fost zugrăvite spaţiile bibliotecii. Se consemnează că la data de 30 iunie 1989 biblioteca avea un fond de 99.389 volume, din care 94.735 volume cărţi si 4.654 volume periodice.

Au primit o sală pentru depozitarea publicaţiilor. A fost organizată o expozitie în care au fost expuse publicații cu activitatea științifică a cadrelor didactice de sex feminin.


Autorii își asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor şi pentru opiniile exprimate în articolele trimise spre publicare.

* Email: tunde.chevul@bcucluj.ro

** Email: maria.crisan@bcucluj.ro

1 Arhiva internă 1963.

2 Arhiva internă 1965.